1,240 matches
-
mare Steaua strălucește Și lumii vestește... Frumos mai cântă copiii. Se vede că i-ați dat la școală, se minună bunica. D-apăi, aista-i rostul lor, rosti apăsat Fetea. Că noi n-am avut școală, nici nu știu a mă iscăli! Alte vremuri, vecine, suspină megieșul Dimitrie. Dar, hai mai bine să ne bucurăm de nașterea pruncului Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mine ucenic la meșteșugul zugrăviei patru ani încheiați și i-am dat drumul să meargă unde-și va găsi pâinea cea de toate zilele, îi dau această scrisoare în mână, cu voia mea, ca să nu fie supărat de nimeni, și iscălea meșterul, abia cu această hârtie în mână Vasile putea începe să lucreze de capul lui, dar asta nu rezolva mare lucru, avea nevoie de comenzi sau exista și posibilitatea să intre într-o echipă condusă de un meșter mai vârstnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cunoaștem. Pe urmă... Pe urmă Dumnezeu și inimile noastre se vor pronunța! Eugenia, dulce nălucire a vieții mele de toate zilele, îți vei pleca, așadar, urechea la spusele mele? Cufundat în ceața vieții sale, îți așteaptă răspunsul Augusto Pérez.“ Și iscăli, zicându-și: „Îmi place obiceiul acesta de-a iscăli tocmai pentru că e inutil.“ Închise scrisoarea și din nou ieși pe stradă. „Slavă Domnului - își zicea în drum spre bulevardul Alameda -, slavă Domnului că știu unde mă duc și că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
se vor pronunța! Eugenia, dulce nălucire a vieții mele de toate zilele, îți vei pleca, așadar, urechea la spusele mele? Cufundat în ceața vieții sale, îți așteaptă răspunsul Augusto Pérez.“ Și iscăli, zicându-și: „Îmi place obiceiul acesta de-a iscăli tocmai pentru că e inutil.“ Închise scrisoarea și din nou ieși pe stradă. „Slavă Domnului - își zicea în drum spre bulevardul Alameda -, slavă Domnului că știu unde mă duc și că am unde să mă duc! Dulcea mea Eugenia e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
coșciugarul cu spuma balelor pe buza crudă. Câteodată, îl mai iau cu binișorul, zicându-i: „Scoală, băiatul tatii, să-ți dau bani din ladă, să ai cu ce bea. Vreau și eu să văd cum te miști și cum umbli. Iscălește-mă pe poliță și sparge casa pentru femei, că-i a ta și după lege și după toate drepturile. Sparge-o cu tăria bărbăției tale, că ești tânăr și voinic”. Băiatul tace și vorbele mi se spulberă ca bătute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Sigur, romanul nu era complet lipsit de merite - din fericire, căci era obligat să Îi trimită autoarei o scrisoare de felicitare și era conștient că doar câteva rânduri cu complimente vagi nu aveau să fie suficiente. Doamna Humphry Ward (cum iscălea ca autoare) aștepta din partea mentorului său o critică detaliată. Henry amână Într-atât, Încât trebui să Își ceară scuze pentru Întârziere și să compenseze prin dulcegăria laudelor, lăsând doar câteva portițe strâmte, prin care să Își poată strecura conștiința artistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
editarea articolelor și a frânturilor pe teme precum „Femeia de profesie acasă“, „Femeile bogate se ceartă mai des decât cele sărace?“ și „Cum ținem pătrunjelul proaspăt“, avea o rubrică regulată de divertisment teatral intitulată „Muzica și mamițele“, pe care o iscălea „Cécile“, și una de recenzii literare, semnată „Barbara“. Acesta era profilul revistei, trebuia să fii flexibil ca să lucrezi pentru ea. Walter Slaughter Încheie uvertura cu o Înfloritură și se Întoarse, cu o plecăciune zâmbitoare, să primească aplauzele politicoase ale publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dna Edward Compton, care au pus În scenă și au jucat În prima piesă de teatru a lui Henry, și fiul lor, Mackenzie, locotenent În Marina Regală, care telegrafiază pentru a-l felicita de la legația britanică din Atena și se iscălește „Monty“. — S-ar putea să vă fie mai cunoscut sub numele de Compton Mackenzie, romancierul, spune Theodora. — A, despre Sinister Street e vorba? Peggy mi-a spus să n-o citesc, fiindcă o să mă oripileze. Domnul James o admiră mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și prietenoasă, deoarece când am venit să mă așez lângă ea pe canapea ca să completez formularul de sponsorizare, a lăsat bucuroasă picioarele noastre să se apropie din când în când; nu s-a ferit deloc, și în timp ce scriam și mă iscăleam, am simțit că ni se ating coapsele și m-am întrebat cum de se întâmplase asta, dacă nu cumva, de fapt, Fiona se trăsese mai aproape de mine. Și în curând a devenit clar că nu se grăbea deloc să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Gortyna, din Creta și către gnosienii din Creta. Cele mai cunoscute sînt frumoasele șase scrisori adresate de Sf. Ignațiu efesenilor, manezienilor, tralienilor, romanilor, filadelfienilor și smirnenilor. Aceasta dovedește vasta corespondență dintre Episcopi, Preoți și laici în acele vremuri. 103 Adesea iscăleau în acest fel. 104 Sf. Ciprian vorbește după cum urmează despre grija pe care Episcopii trebuie să o aibă pentru Biserica universală: Copiosum Corpus est sacerdotum concordiae mutuae glutine atque unitatis vinculo copulatum, ut si quis ex collegio nostro haeresim facere
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mult de un an de zile în urmă, iar atât Licavkin cât și Bedniakov s-au prefăcut că nu știuseră nimic de asta, continuând să folosească motivul eliberării părintelui său ca motiv de presiune și șantaj. Doamne Dumnezeule! Iar el iscălise colaborarea cu acești monștri care pur și simplu siluiseră toate acele lucruri care făcuseră din el un om adevărat. Acum realizează de ce el beneficiase de tratament preferențial la întoarcerea în țară. În timp ce toți ceilalți veniseră pe jos, el călătorise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toate avînd sub ele și inițialele și o multitudine de pseudonime. În amintirile pomenite, Eugen Herovanu le enumeră pe cele folosite de el: Hero, Faust, Aladin, Romeo, Rigoletto, Parsifal, Rola, "precum și altele cu același parfum vetust și romantic". A. Steuerman iscălește și Rodion, Tristis, Leandru, Aster; iar Mihai Codreanu - Cod, M., Don Saluste; V.N. Cișman semnează versuri cu numele real, iar o proză - cu pseudonimul De la Prut. Redactorii vor avea, de asemenea, grijă să atragă numeroși colaboratori ocazionali. Printre aceștia, mai
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
D. Karnabatt (versuri și cronici), Laura Vampa (articole, proză, un fragment de piesă în trei acte), I. A. Basarabescu (o "fantezie"), V. Cozmin, A. Toma, G. Ranetti, M. Rusu, V. Fărcășanu, Jules Brun (toți cu versuri). Cîteva cronici vesele sînt iscălite Tică (probabil C. Braiesku), Orda, Pribeag, Strună. Alte texte, destul de interesante, au sub ele pseudonime precum Keops, Proles, Brețcanu (note din Transilvania), Iago, Lear, Thais, Bohem, Stix, Horia, greu de atribuit cuiva. Nici o informație nu se dă, iarăși, în ziar
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
16. Dintre colaboratorii enumerați mai sus, numai cîțiva sînt menționați într-un fel de bilanț, pe care redacția îl publică la sfîrșitul lunii noiembrie, cînd are loc o "reorganizare" a publicației. (Între ei se află însă Rădulescu-Niger, ce va fi iscălit cu vreunul din pseudonimele pomenite.) Reorganizarea, se spune în anunțul respectiv, concomitentă cu trecerea la Tipografia "Miron Costin" ("provizoriu", pînă la procurarea uneia proprii), constă în introducerea unor "rubrici noi"17 și în atragerea unor noi "colaboratori permanenți". Între aceștia
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
un singur fragment, ne-am fi putut da seama dacă "studiul" e cel pe care G. Ibrăileanu l-a publicat în "Viața românească" în 1910, ori numai un embrion al său.) Mai mult noroc decît Cezar Vraja a avut "Sociabilul". Iscălite cu acest pseudonim (exact: Un sociabil) văd lumina zilei în "Noutatea" trei "fonduri" (editoriale) la rubrica Opiniuni: De-a civilizația, în nr. 140, din 11 decembrie 1897, p. 1. (Reproduc ultima frază, elocventă, foarte actuală și astăzi: "Observînd bine viața
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
se comentează ironic) scrisoarea unor liceeni, vexați de blînda zeflemea a lui Verax, care vizase disprețul pentru ortografie manifestat de tinerii aspiranți la gloria Parnasului. În sine, "cronica" nu are mare importanță, numai că, în paginile "Noutății", sînt și altele iscălite cu același pseudonim 22, mai toate în marginea faptelor comentate și de Verax. Sînt, în sfîrșit, de examinat și patru cronici sub genericul Din carnetul unei femei (Frumosul, Cultur㸠Actualități, Anul femenist)23, semnate Crysis (Chrysis și Crisis), care cuprind
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
s[tră], adică 1 august, deși îmi vine puțin cam greu. Sper, însă, ca până atunci să termin antologia, gândindu-mă la apariția ei în mai, anul viitor, când se va sărbători centenarul Ibrăileanu. Până când îmi trimiteți contractul să-l iscălesc, vă rog să-mi scrieți un rând cât mai repede și să-mi spuneți în câte exemplare trebuie să predau ediția. Vreau să încep de acum dactilografierea unor texte care sunt gata. Cu deosebită stimă, Mihai Drăgan [Tovarășului Teodor Vârgolici
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
nr. 1, Iași]. * Iași, 30 sept[embrie] 1970 Mult stimate domnule Vârgolici, Am primit scrisoarea d[umnea]- v[oa]s[tră] cu vești atât de îmbucurătoare pentru mine. La două zile mi-a sosit și contractul pe care l-am iscălit și-l trimit d[umnea]v[oa]s[tră] direct. Aș fi dorit să vin imediat la Editură pentru discuții pe marginea ediției, dar pur și simplu nu pot acum, la începutul lunii octombrie. Urmează să vin imediat după 10
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
fost ascultat, și cînd? Când Rusia tratând cu noi ne acorda o concesiune diplomatică pur și simplu, fără să ne ceară în schimb nici aur, nici sânge. Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului? Iată ce s-a făcut când era vorba din partea noastră de o neutralitate binevoitoare. Și astăzi, când M. Sa Țarul împărțește cu oștirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
electorale se convoacă prin decret domnesc. Ministrul de interne comunică aceasta primarilor orașelor de reședință, cari, prin înțelegere cu primarii din celelalte comune ale districtului, convoacă pe alegători cu 21 de zile înainte de termenul fixat pentru alegeri". Convocarea prin placate, iscălite de d. Scarlat Pastia primar de Iași și deputat, s-a făcut într-adevăr cu 21 de zile înainte de termen. Dar, de s-ar fi făcut în urmă, ce-ar dovedi alt decât reaua-credință a guvernului și a primarului de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și i-au înapoiat banii. {EminescuOpX 54} Deci tot tătari sub corturi... din Genova, Moldova și țara armenească. Ciudați tătari! La anul 1453 Alexandru Vodă, fiul lui Iliaș dăruiește prin hrisov din Suceava mănăstirii Pobrata mai multe regalii. Hrisovul e iscălit si [de] d-nia lui Stanciu, pârcălab de Cetatea Albă. Tot tătar! La anul 1475 un arhitect grec, anume Theodor, face, din porunca lui Ștefan cel Mare și sub privegherea pârcălabului, un turn nou și un zid la Cetatea Albă. El
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
faptă omenească de general, dar a te bate cu inamici ce nu există... asta-i meșteșugul, și numai generali așa de vestiți ca Rumianțof și Sumarof a putut s-o facă. Dar încă una foarte actuală. D. baron Stuart a iscălit convenția renumită alături c-un tătar, căci Cogălniceanu, al cărui bun e cronicar moldovenesc, s-a sălbăticit în urmă ș-a trebuit cules de sub corturi de vestiții Rumianțof și Sumarof de lângă apa Cogălnicului, care curge de-a lungul prin mijlocul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bun avem dovezi sigure și autentice că Basarabia era a Moldovei. Și pentru ca să nu fie nici un fel de îndoială asupra acestei stăpâniri, întîmplarea a vrut ca întreg cursul veacului pârcălabii Cetății Albe, a Chiliei si a {EminescuOpX 55} Hotinului să iscălească alături cu Domnii tării hrisoavele Sfatului coroanei moldovenești. Hotinul e însă tocmai în vârful cel mai spre nord al Basarabiei actuale rusești. Cetatea Albă se află la gurile Nistrului. Chilia la gurile Dunării, încît orice document din acea vreme rezumă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestea numai pentru a esplica numele și a arăta că el este puțin ceva mai vechi decât tătarii de sub corturi ai lui Rumianțof, iar pe acest general rus îl vom găsi, cum am zis, la vremea lui, susțiind cu act iscălit de dânsul tocmai teoria contrară celei espuse de corespondenții ziarului "Le. Nord". Dar lăsând Valahia de o parte, ce se numește astăzi Basarabia? Trăgând o linie de la Hotin, din Nistru până în Prut, avem o lature, de la amândouă capetele ei tragem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau acei boieri tătari. Pentru că vedem din hrisoave că lângă boierul Manoil, pârcălab de Hotin, și Stanciu, de Cetatea Albă, sânt iscăliți d-nialor: Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodco Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, tot nume... tătărești de boieri de a lui Alexandru Vodă. Dar Cetatea Albă devine și mai ciudată prin o altă împrejurare. În așezământul ce-l dă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]