744 matches
-
Nu vrea să facă uz de grad în fața soldatului, i se pare o lașitate. În plus, pregătirea sportivă din perioada liceului când făcuse atletism de performanță, face ca el să aibă mai multe șanse să reușească. Umezindu-și nervos buzele, iscodește încordat printre movilele de pământ și dărâmături după cea mai scurtă cale, dominat de gândul că dacă i-ar fi fost dat să aleagă, acum ar fi vrut să fie în cu totul altă parte. Cu un elan scurt zvâcnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
câte în lună și în soare, câți cai verzi pe pereți toți, c-un cuvânt câte prăpăstii toate. Cum să nu-i amețească? Cap de creștin era acela, unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s-au pus pe iscodit porecle bătrânilor. Ba strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retrograzi, ba câte altele toate, până ce au ajuns să le zică că nu sunt nici români, că numai d-lor, care știu pe Saint-Simon pe de rost, sunt români, iar bătrânii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
baroc, cîte-o stârpitură radicală în a cărei fiziognomie se concentrează oarecum toate trăsurile neplăcute ale tutulor națiilor semibarbare din Orient, vezi tipuri atât de pocite încît abia [o] fantazie de caricaturist le-ar putea inventa, punîndu-se într-adins să le iscodească, iar etnologul ar sta cu brațele încrucișate înaintea acelor specimine, neștiind, nu între ce oameni, dar în genere între ce soi de ființe organice să le claseze. E curios într-adevăr de-a se vedea cum un popor ca al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
clipă. — Nu sunt de acord că tatăl dumitale și-a pierdut mințile, îi răspunse el calm. Dimpotrivă, mi se pare că i-a mai venit mintea la cap în ultimele zile, zău așa. Nu mă crezi? A devenit precaut, bănuitor, iscodește, își cântărește fiecare cuvânt... Despre Kapitoșka a adus vorba cu un scop anume; imaginează-ți, a vrut să-mi sugereze... — La naiba! Nu mă interesează ce-a vrut să-ți sugereze! Te rog, domnule, să nu-mi umbli cu tertipuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai aveți nimic să-mi spuneți? Am auzit ieri că... (de altfel, n-am dreptul)... dar, dacă veți avea vreodată nevoie de un servitor credincios, vă stau la dispoziție. Nici unul dintre noi nu-i cine știe ce fericit, nu? Dar... nu vă iscodesc, nu vă iscodesc... Plecă, iar prințul se adânci și mai mult în gândurile lui: toți prorocesc nenorociri, toți au tras deja concluziile, toți parcă ar ști ceva ce el nu știe; Lebedev îl trage de limbă, Kolea îi face o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-mi spuneți? Am auzit ieri că... (de altfel, n-am dreptul)... dar, dacă veți avea vreodată nevoie de un servitor credincios, vă stau la dispoziție. Nici unul dintre noi nu-i cine știe ce fericit, nu? Dar... nu vă iscodesc, nu vă iscodesc... Plecă, iar prințul se adânci și mai mult în gândurile lui: toți prorocesc nenorociri, toți au tras deja concluziile, toți parcă ar ști ceva ce el nu știe; Lebedev îl trage de limbă, Kolea îi face o aluzie directă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Cavour al României; ni s-a făcut pe plac, îl avem. Constituția o datorim, după mărturisirea d-lui C. A. Rosetti, unei nopți de insomnie a ilustrului Carada (ce minunată trebuie să fie o țară a cărei lege fundamentală e iscodită de Carada! ) pe cancelar îl datorim unei fericite inspirații a d-lui Fleva, om cunoscător întru ale trebuințelor vechii Țări Românești, care știe ce va să zică cancelar în trecutul nostru istoric, mai ales de la descălecatul ciorilor încoace. {EminescuOpXII 119} Înființarea cancelarului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
murit încă, că, din contra, nu numai că sunt între cei vii, dar sunt și senatori și pot deveni iar miniștri. Era dar natural ca ei să nu voiască a lua pe umerele lor acel fait accompli pe care-l iscodise Dumitru Brătianu și să protesteze în contra încărcării lor c-o asemenea sarcină. D. Dumitru Brătianu va trebui așadar, daca nu preferă să-și reia comodul post de ministru la Constantinopol, să rezolve singur cestiunea Dunării... Cabinetul trecut au conces deja
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a proprietății n-a micșorat nicicând numărul firelor de grâu produse, a obiectelor a căror menire este consumațiunea, încît disproporția ce exista între exigențe și obiectele de consumațiune e mult mai de grabă disproporția descoperită de Malthus decât o altă, iscodită de socialiști. Capitalul din parte 'și e din natura lui menit de-a fi împărțit în lefi pentru muncă și, daca munca e ieftenă și capitalul scump, ar fi o dovadă numai că brațele ce se oferă sunt prea multe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
duce iar la percepție și, dacă peste noapte n-au găsit să plătească banii, ei [î]i bagă cu picioarele goale prin pâraie, prin spini, încalică pe gâtul lor, [î]i ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i mai păsuiască până vor putea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umbra spinului la ușa noastră a tuturor! Ce iluzii să ne și facem în adevăr? Românul e deja străin în țara lui proprie, nimic n-a mai rămas decât numirea geografică. La ce să mai ție romînul? La Constituția cosmopolită iscodită de 2 - 3 greci? La știința pe care-o predau bulgarii ignoranți? La limba batjocurită de gura acestor venetici în momentul în care-o rostesc, la biserica surpată de suflarea veninoasă a ireligiozității lupanarelor Apusului, la țara care e 'n
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
La originile bolii 45 Însă, cu aceste explicații și paralelisme nu pretindem că am epuizat misterul suferinței drepților și al vieții de huzur al păcătoșilor nepocăiți. Acestea rămân mai departe taine ascunse În Dumnezeu. Citim la Pateric cum Avva Antonie, iscodind adâncul judecăților lui Dumnezeu, a Întrebat : „Doamne, cum unii mor după o viață atât de scurtă, În vreme ce alții ajung la adânci bătrâneți ? De ce unii sunt săraci, iar alții bogați ? Cum nelegiuiții se Îmbogățesc, iar cei drepți sără‑ cesc ?” (cf. Romani
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trăiesc drama maratonistului silit să abandoneze cursa pe ultima sută de metri. Ipostaze Ascult murmurul visului, tropotele timpului, zborul gândului, glasul inimii. Aud zgomotele liniștii, șoaptele tăcerii, vaietele fericirii, hohotele bucuriei. Privesc încremenirea valurilor, liniștea furtunii, îmbrățișarea astrelor, dansul ielelor. Iscodesc necuprinsul Universului, neînțelesul haosului, filozofia absurdului, infinitul neînceputului. Vreau să descopăr piatra filozofală a existenței, misterul neființei, sfârșitul infinitului, abisul necuprinsului. Îndemn Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Străduiți-vă să le alinați suferințele, neputințele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pasul, fapt pentru care în familie, dar și printre vecini, îl mai numeau Ionică Iscoadă. Prin clasa a doua mama sa se pricopsise cu o mașină de cusut „Podolsk”, iar Ionică o asista din prima clipa cum începea cusutul. O iscodea mereu cum reușește mașina să înnoade ațele, iar mama îi răspundea că numai Domnul știe. În scurt timp a defectat-o, căutând să înțeleagă după mersul aței cum poate o suveică să facă noduri. După care veni și rândul radioului
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
fi o trecere În revistă a vieții și activității voievodului Constantin Brâncoveanu (1654- 1714), care cred că este o pagină de istorie binecunoscută multor români, ci se constituie În căutarea unor răspunsuri la unele Întrebări cu care m-ar putea iscodi elevii mei mai mici sau mai mari. Vă invit pe fiecare să completați, să dezvoltați și să nuanțați aceste răspunsuri, dar mai ales să intuiți și alte Întrebări ce ar putea fi puse În folosul nostru și al generațiilor viitoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
afectat traiul localnicilor. Lumea este circumscrisă unei patrii atemporale, unde oamenii viețuiesc după legi înscrise în piatră, au practici și datini milenare; timpul segmentat istoric apare doar când acești oameni sunt tulburați în existența lor, de străinii care-i tot iscodesc. „Acești oameni ce trăiesc în sălbăticie văd ceea ce noi nu mai putem vedea: lucruri magice care se-ntâmplă în jur. Trei patru case risipite în cotloanele munților, pe piscuri sau văioage sălbatice ei încă mai trăiesc în locuri de munte
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ele și de mașina lor, ca să „mă trag“ câte trei-patru kilometri în afara satului. Apoi mă întorceam pe jos, ca prostul, încântat de o așa ispravă. Pe drumul de întoarcere eram întâmpinat de privirile invidioase ale tovarășilor de joacă, care mă iscodeau să afle în amănunt cum a fost. Astăzi - o spun cu părere de rău - mă tem că nici un copil nu se mai trage cu mașina. Pur și simplu merge. Ceea ce nu-i totuna. Pe de altă parte, respectându-se o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
esențiale la situația inițială precizată: 1. Unul dintre membrii familiei pleacă de acasă. (Un exponent extrem al acestei funcții (absența) privește cazul cînd au murit părinții.) 2. O interdicție este specificată eroului. 3. Interdicția este încălcată. 4. Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile. 5. Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale. 6. Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea sau pe averea ei. 7. Victima se lasă înșelată, ajutîndu- și astfel fără să vrea dușmanul. 8
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pus bine scrisoarea la păstrare, pe când Cațavencu o poartă în căptușeala pălăriei. Detectivul angajat de prefectul poliției aplică o metodă mai puțin cunoscută în vederea descoperirii documentului, că scrisoarea "e păstrată la vedere", precum un copil care câștigă la un joc iscodind mimetic adversarul, ceea ce nu reușise prefectul poliției pentru că acesta îl reducea pe adversar "la învățăturile lui de polițist". Metoda e complicată, desigur, și presupune un joc psihologic neobișnuit. Ar fi foarte simplu, dacă procedând așa, am descoperi toate tâlhăriile, adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de 750 ml)? Nu, mai mare, de Coca-Cola. Puștiul bea cîteva picături și mă anunță că-i destul. Dar de ce preferi vinul roșu? Face sînge. Eu am anemie. Îl înțeleg acum mai bine pe interlocutorul meu și continui să-l iscodesc. Tata unde lucrează? N-are serviciu. Dar mama? La brutărie. Dar nu-i place, trebuie să ajungă la ora 4 la serviciu. Mă uit la copil și abia atunci observ că înțelege profund problemele familiei. Și tata? Ce face toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și banii dădeau năvală în buzunarele sale. Neamurile s-au împăcat și după un timp prin grădina lui Tudorel trebăluiește Raj. Cunoșteam istoria dar nu l-am cunoscut pe Raj. Mi l-au împrumutat ca să-mi prășească grădina și îi iscodesc gîndurile. La un pahar de vin. L-ai bătut tare, atunci? Ochii i se aprind și fața exprimă o plăcere internă, mult timp înăbușită. L-am chisat ca pe usturoi. Aveam pantofi grei, cu talpa groasă și-i tocam burta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Plînge. Este impresionant să vezi un negru plîngînd, să vezi din albul acela imaculat al ochilor, curgînd șuvoaie de lacrimi. Și nu l-ați găsit? Nu, dar sînt pe aproape. Cu ce mi-a spus băiatul, cu ce am mai iscodit eu, am aflat și pe unde îi este bîrlogul. În Vedado. Ce-i faci, dacă îl găsești? Tu ce crezi? Dar ai copii, te duci la închisoare... Ei, nu-s așa prost. Orula* mă va proteja. Tot el mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mă bag? A doua zi, văd poliție și foială mare la vecin. Acesta tună, fulgeră și răcnește. Señor López și-a mutat scaunul între niște boscheți și stă acolo nemișcat, nici nu suflă. Ce se întîmplă, señor López?, îl iscodesc de după gardul, de sîrmă. Eh, hoții au furat antenele. Cum așa? Doar le dădeai o mînă de ajutor... Au zis că le demontează pentru revizie... Revizie la antene? Cine erau? De unde să știu? Eu mi-am îndeplinit misiunea. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
enganga? Nu poate explica și decide rapid. Da, sînt un enganga.. Îl servesc cu un rom. O mîncare ar fi mai bună, așa că-i fac propunerea. Acceptă, dar alege de pe lista de bucate ce-i mai scump. Tac și-l iscodesc. Ești sărac sau așa și așa? Sînt așa și așa. Dar am fost foarte bogat. Bea romul ca pe apă și eu țip după altul. Înainte de Revoluție, aveai proprietăți, nu? Nici vorbă. Eram sărac lipit pămîntului pe atunci. A, deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]