941 matches
-
prezent, privind spre viitor. Care reușește să depășească obstacolele tuturor neputințelor, umorilor, vanităților. Uneori, dacă privim în jur, pare tot mai greu. Nu imposibil, însă. Asta este șansa noastră ca să parcurgem existența demn și ca să nu ne sufocăm. Cu tenacitate, iscusință, dăruire și imaginație, rezistă și revista Teatrul azi. De zece ani. A prins viață dintr-un vis. Frumos. Dar ca lucrurile să nu se sfîrșească pur și simplu oniric, există întotdeauna cineva care suflă peste vis și el se transformă
Forța unei reviste by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7831_a_9156]
-
însele, se deslușesc, pricep, devoalează ori chiar devin cărți umane, încarnări ale cărților citite. Există pe lumea noastră, încă mai există, cred, meseria de dantelăreasă. S-ar cuveni inventat și masculinul acestui termen, acela de dantelar, întrucât Ondaatje este așa ceva; iscusința lui nu este una ca oricare, ci o măiestrie de bijutier în dantelă lirico-epică. Lirismul romanului este unul de excepție prin migală, parfum și incandescență (recomand măcar citirea clasificării soiurilor de vânt care bântuie prin deșert și ar fi de
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
pe care ,,țîța maică-sii l-a alăptat cu laptele stelar din Calea Laptelui" (Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e că, oricît de adulat sau contestat
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
devastatoare a altor seminții. El e un beligerant înțelept, pierdut în chietudine. Un gospodar peripatetic ce levitează printre ipoteze. Aflat într-un taifas nesfârșit cu neamul lui „cine știe? ” și rubedeniile lui „poate”, el doar adastă. Stă. Reflectează. Privește cu iscusință și fără grabă cerul, se uită dincotro vine primejdia și unde se isprăvește veșnicia ei. La ceas oprit..., stabilește anotimpul. Cât se poate de oportun. Pune apoi șaua pe bidiviul îndopat cu cărbuni încinși, încalecă voinicește și, după ce aruncă un
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
de ei, de noi. Fără să fie în nici un fel ostentativ, de la decorul lui Vladimir Turturică făcut din elemente - un pat, mese și scaune de lemn, o fereastră-vitraliu, o ușă de lemn cu arcadă -, la accentele delicate din regie, din iscusința light-designului și la jocul autentic, fin și riguros al celor trei tineri - Lucian Iftime, Ioana Anastasia Anton și Tudor Aaron Istodor -, Bella și cavalerul fără nume mi se pare un spectacol de care avem nevoie. Mare, aș îndrăzni să spun
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
de cunoscut, de ținut minte. Mici bijuterii Revistele literare publică adeseori mici bijuterii care se pierd, din varii motive: fie din pricina tirajului redus și al defectuoasei difuzări a acestor publicații, fie din pricina neatenției cititorilor ori, nu o dată, a lipsei de iscusință în lectură. Un exemplu de fine broderii verbale îl reprezintă însemnările publicate de Gheorghe Grigurcu, număr de număr, în RAMURI, sub titlul Pagini de jurnal. Iată cîteva fraze desprinse din numărul 11 (noiembrie) al revistei craiovene: „Soarele care te orbește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
specioase. Stilul asianic, dimpotrivă, cere rafinament emfatic, podoabă retorică și mult joc de scenă. Aticii pun accentul pe claritate și concizie, în vreme ce asianicii apasă pe vigoarea estetică și pe mijloacele de iscare a afectelor ascultătorilor. Primii au sobrietatea preoților, ceilalți iscusința mimilor. Primii cred în elocvența rațiunii, ceilalți în elocința trupului. Dintre cele două variante, Cicero nu o alege pe niciuna și, ca bun diplomat ce este, propune o a treia formă de retorică antică: îmbinarea celor două cu obținerea unui
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
ca oțelul care sparge în cioburi perfect egale capul altminteri indestructibil al diavolului dar eu am acestă femeie pe care o mănînc și pe care o sorb și cu care merg la dans și în carnea căreia îmi scrijelesc cu iscusință viziunile dar eu am acest cocoș roșu și neînfricat care zilnic în țeasta umanității sună deșteptarea din stupiditate din senilitate și sterilitate tocmai m-am întors de la vînătoare din junglă împreună cu iubita mea tocmai am despicat în două țeasta rinocerului
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
de farmecul lui, tragi încă o dată pe nări, însă deja mirosul s-a pierdut. Doar atît a fost - un semnal scurt, parcă anume pentru tine, la dezmorțirea primăverii într-o clipă norocoasă... Cum aș scrie fără ochelari, bazîndu-mă doar pe iscusința mîinii, ca într-o noapte a văzului - ci mintea își urmează drumul, mîna poartă condeiul abstract pe hîrtie, sub ceața unui rînd încerci să adaugi ceața altui rînd - se adună pe cerul orb al coalei un nor vinețiu. Ce s-
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
Acum trăiește cu soția sa la londra, lucrează în informatică și nu e hotărât dacă să rămână acolo, să se mute la new york sau să se întoarcă în țară. Când s-a născut fratele său, alexandru, dobândisem deja oarece iscusință de părinte: cu el n-am mai repetat eroarea dintâi, l-am lăsat să fie așa cum este el și a fost bine. Și pe el îl privesc uneori de parcă eu aș fi fiul său (impresia mea e că se adeverește
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
cronică. Urmarea e că Nichita o rupe cu „poezia de cap“ și trece la „poezia de duh“, precum un solist care, sătul de vocea de cap, începe să-și exerseze corzile vocii de piept. Poetul renunță la forma sterilă a iscusinței lexicale și adoptă „poezia suflată“, a cărei sursă e în afara lui. Poetul devine astfel receptaculul unui daimon al cărui timbru nu e din lumea aceasta, de aici bizareria seacă, fără virtuți estetice, a noilor versuri. Apogeul acestei etape stă în
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
ce n-a repurtat în viața lui nici o victorie!) Dacă stai și-i asculți pe diverși istorici, mai mult sau mai puțin improvizați, ajungi la concluzia că doar Alexandru cel Mare și, parțial, Cezar, să se fi ridicat la înălțimea iscusinței militare, a curajului și a patriotismului antonescian. Erorile sale? Păi, trebuie să le studiem contextual! (Dar tot contextual au acționat și englezii și țările nordice! Și parc-a ieșit altceva decât clăbucii săpunului de la Auschwitz) Deciziile criminale - precum ordinul de
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
se umple din astfel de picături. Te poți mira, la un moment dat, și întreba „da’ ce-a apucat-o, domnule?“. Nu se petrece nici o dramă, nici o tragedie, copilul este sănătos, și soțul, și ea, și iubitul. Ar fi doar iscusința unui exercițiu, deloc ușor, de actorie. În care nu se avîntă chiar oricine. Nu mi s-a părut ca asta să fie prea puțin. Dimpotrivă. La Teatrul Act este pusă mai mereu sub lupă exact iscusința actorilor. Nu au scăpare
Un experiment by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5973_a_7298]
-
iubitul. Ar fi doar iscusința unui exercițiu, deloc ușor, de actorie. În care nu se avîntă chiar oricine. Nu mi s-a părut ca asta să fie prea puțin. Dimpotrivă. La Teatrul Act este pusă mai mereu sub lupă exact iscusința actorilor. Nu au scăpare, nu pot trăda, totul se petrece foarte aproape de spectatori, iar jocul trebuie să fie altfel decît cel de pe o scenă italiană, să spunem. Deci, să fi fost așa, nu ar fi fost nici simplu, nici puțin
Un experiment by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5973_a_7298]
-
devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare de explozie. Iar arta dirijorală nu face nicidecum excepție. Dacă nu e plivită cu diligență, de-limitată cu iscusință și ocrotită cu deferență, sporirea fără precedent a gradului de polivalență o va duce, în cele din urmă, la disoluție. S-a ajuns până acolo încât ne-limitarea obiectului să se transforme, până la urmă, în ne-limitare a cercetării lui
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
îi scapă lui Claudiu Goga și pare inepuizabil în ceea ce le povestește actorilor despre viață, despre noi, despre inerție și distrucție, despre îndepărtarea din cuplu. Umorul piesei, al fiecărei replici, hazul benzilor desenate introduse de scenografa Lia Dogaru cu multă iscusință , un element vizual ca un contrapunct, ca o radiografie, forma muzicală a construcției pe care o stabilește Goga sînt elementele unei comedii de succes. Gustul amar al poveștii începi să-l simți acasă. Acolo apar liniile de rezistență ale acestei
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
orchestrale. Nimeni nu poate solicita o mai oportună și probă pivotare la pupitre decât dirijorul însuși. Uitați-vă la filarmonica bucureșteană: ce infuzie de forțe tinere; câtă abilitate în reformarea unei orchestre care, oricum, ar fi năpârlit de la sine! Cu iscusință strategică și cu fler selectiv, Cristian Mandeal a polisat un colectiv a cărui omogenitate era până mai ieri brăzdată de asperități inconfortabile, lubrifiindu-i resorturile cele mai delicate. De-fosilizarea orchestrei s-a săvârșit treptat, în etape, printr-un mecanism ce
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
Banatului Și în 2004, sălile Palatului Baroc vor găzdui și câteva expoziții tematice semnificative, realizate cu opere de artă universală și românească, selectate din patrimoniul muzeului. O expoziție va fi dedicată picturii italiene, care este bine reprezentată la Timișoara datorită iscusinței renumitului istoric și colecționar de artă care a fost Orm’s Zsigmond, în îngrijirea muzeografului Marius Cornea. Va fi reluată expoziția sculptorului timișorean Ferdinand Gallas, care de această dată va beneficia și de un catalog tipărit. Dorina Sabina Pârvulescu va
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
de la începutul povestirilor în plin absurd și răstoarnă spectaculos aparențele normalității în devianță. Naratorul din Pasărea Tivi, simplu martor în procesul în care prietenul său este învinuit pe nedrept de uciderea iubitei sale, se dovedește, pe măsură ce se felicită chiar pentru iscusința cu care răspunde la întrebările procurorului, nu numai ucigașul căutat, ba chiar un ucigaș bolnav, care și-a măcelărit victima și a integrat bucăți din trupul ei în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
de profesor și filosof (plecase la studii în Germania cu o bursă acordată de Rădulescu-Motru, care îl știa bine de la Noua Revistă Română) s-a datorat, incontestabil, marilor sale daruri și științei de carte dar, mai ales, cum se știe, iscusinței socratice de a-și prezenta cursurile, dînd studenților sentimentul că ideile expuse se nasc atunci aievea, la catedră. Apoi ar fi de adăugat că a sa carieră s-a datorat nu numai "protecției de fuste" ci și harului său de
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
acord cu evoluția subiectului. În prima parte protagoniștii sunt cei doi soți a căror soartă rămâne neclară, deoarece râsul lui Candid nu și-a arătat deocamdată consecințele funeste. Eroii reușesc să evite capcanele în care sunt atrași, mai ales datorită iscusinței Olimpiei și inteligenței practice a proteicului personaj Sommer. A doua parte prezintă călătoria lui Candid în vederea întâlnirii cu Petre Țăranu (Moșul), unchiul soției sale și vechi prieten de pușcărie (e vorba de un traseu inițiatic, o inițiere eșuată, cum vom
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
novatoare este, în schimb, dezbaterea chestiunii francmasone (deobicei ocolită de manualele noastre, inclusiv de cele alternative), menționîndu-se, în spiritul adevărului istoriei, că "revoluția de la 1848, ca și Unirea Principatelor de la 1859 a fost opera tinerilor masoni". E pusă în evidență iscusința cu care, prin dubla alegere a lui Cuza, marile puteri europene au fost puse în fața unui fapt împlinit. De-abia peste trei ani, cu ajutorul hotărîtor al lui Napoleon al III-lea, dubla alegere este recunoscută numai pentru perioada sa de
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
ale oboiului, spectatorul participă la o emotivitate subliminală. Asistă la descărcările emoționale și la oscilațiile de stare ale unei Mirande la început scuturată de milă, apoi de frigurile dragostei erotice abia intuite. Se transmite și puterea rațională a înțelepciunii și iscusinței lui Prospero, așa cum Miranda se lasă nu doar subjugată, ci și dirijată prin consimțire liberă și elevată de cuvântul lui Prospero. E cu atât mai impresionantă desfășurarea relației de înțelepțire a inocenței înseși, în spectacolul acesta, care aduce în prim
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
scriitorul german originar din România și Thea Dorn, mai tînăra, bătăioasa, fermecă- toarea filozoafă „autohtonă”, în pofida unor experiențe de viață foarte diferite, văd lumea cu „aceleași dioptrii”. Dar cum altfel ar fi putut ei străbate de la A la Z cu iscusință, suveranitate, erudiție și umor labirintul a ceea ce tot ei au convenit să numească „sufletul german”, izbutind să nu cadă prizonieri unor tabuuri și clișee? Temerara expediție începe cu „Abendbrot” , modesta și cucernica „cină cea de toate zilele” prin care credincioșii
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
fața turnului dinspre palatť. După decenii: ŤFurtunile prin veac topiră varulť, iar pe zid se ivește numele adevăratului creator, arhitectul Sostrat din Cnid. Cu versuri laborios expresive, ŤFarulť este al doilea poem al meu din 1967 care se surpă în iscusință versificatorie și povestitoare... Sar peste vreo zece pagini de carte, pentru a ajunge la scurtul poem ŤCatargť - unul din cele mai concentrate din câte am scris în acea perioadă. Cititorul va remarca faptul că doream atât de tare să-mi
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]