1,908 matches
-
sfat cu proști cu cap de lemn Și neîntrebători; nu-i omul meu Cel ce cu ochi iscoditori mă-mpunge. Cu râvna de mărire, Buckingham A început a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât îl ține punga, Și aurul, cît zece oratori, L-ar ispiti, nici vorbă, la orice. REGELE RICHARD: Pe nume cum? PAJUL
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât îl ține punga, Și aurul, cît zece oratori, L-ar ispiti, nici vorbă, la orice. REGELE RICHARD: Pe nume cum? PAJUL: l cheamă Tyrrel, doamne. REGELE RICHARD: Parcă-l cunosc: să mi-l aduci aici. (Pajul iese.) Pe Buckingham, adânc scormonitorul Și preamintosul, nu-l mai țin de sfetnic. A tras
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin și a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri, note comune cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
-o în hotare imutabile. E țara adevărului (un nume fermecător), împrejmuită de un ocean vast și furtunos, adevăratul sediu al iluziei, unde multă ceață deasă și multe stânci de gheață care se topesc repede prezintă aspectul înșelător de țări noi, ispitesc continuu cu speranțe deșarte pe navigatorul pornit fără țintă după descoperiri, angajându-l în aventuri la care nu poate niciodată să renunțe și pe care totuși nici nu le poate duce la sfârșit.79 Ca disciplină teoretică ce analizează condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cum ar spune Eminescu. Poate că Mircea Cărtărescu ar fi trebuit să țină cont, dacă nu de avertismentele lui Eminescu și Caragiale, măcar de acelea ale contemporanului său Nichita Stănescu. Spre a nu cădea în mrejele manierei (deși a fost ispitit de dulcele stil clasic), Nichita Stănescu a trebuit să scrie cu necuvinte, căci poezia transcende cuvântul, iar poetul folosește cuvintele din disperare.7 Interesant că de lecția lui Eminescu și a lui Wittgenstein au ținut cont creatori ca Nichita Stănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
arheală e regăsită. V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) Cariera neobișnuită a conceptului de postmodernism (termen inventat încă de pe vremea lui Eminescu) a început în 1979, prin lucrarea lui Jean François Lyotard La condition postmoderne. Rapport sur le savoir.119 Numele a ispitit mai mulți reprezentanți ai modernismului înalt, între care Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Baudrillard, Nancy, în Franța, Gianni Vattimo, în Italia, Jürgen Habermas, în Germania, Richard Rorty, în America ș.a. Probabil, însă, că mai mare a fost entuziasmul în unele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
alta, iar odată cu ea lumea întreagă, deși nimic esențial nu se schimbă în istoria omenirii. Cert e că nu mai avem nevoie de mode exclusiviste precum a devenit postmodernismul politic și chiar cel literar, cu toate că ele vor continua să ne ispitească, transmodernismul nepresupunând că diverse alte isme nu-și au locul în lume. Din contră. 5. Câteva abordări occidentale 5.1. Integral Culture. În America, protocronismul conceptului este atribuit lui Paul H. Ray, încă de la începutul anilor '70, deși nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este Ulise și că, dimpotrivă, e Nimeni! Perspicacitate iarăși remarcabilă la Victor Teleucă: "Fiece artist, dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și al cui este calul pe care-l păștea pe ogorul lui: "Eu nu-s eu și nici calul nu-i al meu". E aceeași "viclenie" a lui Ulise. Teleucă se arată uimit că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
definitiv, nu evitau vreo compromitere anume, cât urmau imboldul unui instinct ancestral, ce-i făcea suspicioși la adresa luminii și amatori de o penumbră prielnică metamorfozelor ad-hoc. E posibil chiar ca acest crepuscul al contururilor nelămurite, cu pletora lui de forme ispitind orice conținut dat, să fi fost pentru ei un superlativ greu de admis, dar încă și mai greu de conceptualizat, al locuirii - tocmai imposibilitatea confuz-fremătătoare de localizare între limite precise a locatarului, de lecturare a lui fără echivoc. O magie
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împietririi, palpabilul ei curaj de a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
strălucirea neafectată de trecerea prin strâmtoarea dintre cavități... Dacă în cea de jos ar fi ajuns pe dos, exhibându-și, adică, reversul hâd, ca Ianus? Nu găsise încă soluția, dar ideea reanimării prin lucrarea vidului înrămat artistic asupra văzului îl ispitea statornic. Auzind de mâini care redau viața cu vârf și-ndesat, regina tresări ca mușcată de-un șarpe dintr-o specie necunoscută. Vorbele atenianului aveau un fel străin și neascultător de-a intra pe sub piele, o atingere hirsută și paralizantă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor, masiva platoșă de zidărie se adeverise stânjenitoare. Intraseră în ea cât se poate de circumspecți, intuind poate o capcană de natură metafizică și vizând stăruitor ieșirea; dar poarta în permanență deschisă avea să sfârșească prin a le adormi temerile, ispitindu-i să revină din ce în ce mai încrezători în sine. Și totuși, sinele la care reveneau încrezători nu mai era același cu cel de la care plecaseră; de el s-au rătăcit lent, dar sigur, până la pierzania totală. Umbra străină a zidăriei aciuiate pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Olande? − Foarte simplu: pentru că asta naște mitologia războinicilor grăbiți s-ajungă în cine știe ce Walhalla a făgăduințelor eroice. Și infinitul mare, și cel mic, ne curtează deopotrivă neașezata humă aluvionară; în auzul nostru, chemarea uscatului se întretaie cu cea a mării, ispitindu-ne una cu închegarea, cealaltă cu dizolvarea. Compatrioți, reluă Gert, sunt mândru că problema umană poate fi considerată foarte olandeză, în sensul că fundațiile nu sunt de găsit, ci de improvizat prin drenaj susținut. Omul trebuie zvântat de zavera prin
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
anumit melodramatism. Astăzi multe din figurile de bază au păstrat vechea poveste pasionantă de dragoste În care femeia Încearcă să domine bărbatul cu ajutorul farmecului său feminin. În coregrafiile reușite va exista Întotdeauna un element de “tachinare și fuăa”, bărbatul fiind ispitit și apoi respins. Pentru parteneră mișcările cele mai atractive sunt cele de bazin, În timp ce partenerul Își folosește Întregul trup pentru a-și impresiona și domina partenera. Din păcate, la finalul dansului el nu reușește niciodată. Rumba a fost și a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de români, subliniază caracterul tumultos, calitățile excepționale de om politic, de bun organizator și genial stratag, ale lui Mihai Vodă Viteazul. După Unirea Transilvaniei cu Țara Românească în urma obținerii victoriei depline asupra turcilor la Călugăreni, Mihai ca un desăvârșit politician, ispitește pe Împăratul Rudolf II al Austriei, solicitându-i “o regească” îngăduiță pentru ocuparea Moldovei. Măgulit de această cerere, deși favorabil aducerii sub suzeranitatea sa a unei noi regiuni, împăratul consideră că trebuie să țină seama și de îngrijorarea regelui Poloniei
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
spun încă o dată că viața pe pămînt nu are nici o finalizare, reprezintă practic ,,deșertăciune” și că trebuie să ne pregătim spiritual pentru ,,Cealaltă Lume “. De altfel Isus a dat un exemplu foarte clar atunci cînd, aflîndu-se în deșert și fiind ispitit de diavol să devină ,,stăpînul lumii” , a refuzat categoric. în sfîrșit învierea lui Isus ca și înălțarea lui la Cer au o explicație logică pe care desigur că Biserica nu știe s-o explice. Dar aceste întîmplări trăite practic de către
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și globnici de acel ținut și deșugubinari și podvodari și olăcari și conăcari. Nime întru nimică să nu-i învăluiască nici unu lucru a Domniei miale nu vor lucra, ci de toate vor hie în pace. Iar cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe că de mare certare va hi. Inac ne budet (Altmiterea nu va fi). U las. Vlet 7184. Genar 12”. (A se vedea și Mihai Lazăr în Glasul Bucovinei - Cernăuți București
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tuturor, stând în picioare și domnul și arhiereii și cu toții au zis: Amin, și au blestemat să nu mai fie în veci aceste obiceiuri. Și s-au făcut 4 testamenturi: cu mare blăstăm legate și asupra acelor care s-ar ispiti să mai deslege, și unul s-au dat în vistierie, iară celălalt pe la Episcopii; și așa s-au rășchirat și soborul mulțumind țara lui Dumnezeu și Domnului de bucurie ca acesta, că se lipsesc acmu mulți pământeni de vite pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa s- ascris prin prorocul:"Și tu, Vithleeme, pământul iudeii, nicidecum nu ești mai mic decât domnii iudeii, că dintru tine va ie-i povățuitor, care va paște pre poporul Israil". Atunci Irod într-ascuns chemând pe magi, i-a ispitit despre vremea când s-a arătat steaua. Și trimițându-i în Bethleem. Le-a zis: - Merge-ți, cercetați unde este pruncul. Dacă îl veți afla, să-mi vestiți și mie, ca și eu venind să mă închin lui. Iar ei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prin steaua ce s-a arătat și prin proroci, înțelegând că s-a născut Împăratul Hristos, merg să mă închin și eu lui. Gasparpard: Eu sunt craiul Gaspard de la răsărit și, văzând steaua ce s-a arătat pe cer, am ispitit proorocii și scripturile și am cunoscut că s-a născut Hristos, Domnul Domnilor, Craiul Crailor și Împăratul Împăraților; și merg până la Vithleem ca să mă închin și eu lui. Cum s-a răsădit serbarea nașterii lui Iisus la 25 decembrie? Biserica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
le-au fost a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ascuns vine să însemne a fi sustras lăsând în spate o absență ce nu doar înlocuiește, ci și acoperă asemeni unei magice pelerine care dăruiește invizibilitatea existențială. Această pelerină a vidului, a ceea ce a fost dar și-a suspendat prezența, ispitește inducând nestăvilită dorință de a fi dată la o parte. Orice ascundere cheamă și provoacă, incită prin arborarea unui tip special de bravare ce înfruntă ostentator. Orice asundere este o sfidare ce nu te poate lăsa indiferent, în marginea problemei
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
decât această mântuire răsturnată. Este începutul uciderii spiritului meu, inaugurarea acelei morți de-a doua, o moarte dezvoltată în timpul narcozei conștiinței mele, hipnotizării acesteia de ochiul galeș al fiarei, de privirea ei languroasă. Sub norii influenței învăluitoare a demonului ce ispitește, îmi proiectez nucleul de conștiință în dimensiunea acestei entități pierzătoare. Acolo, în regatul spritului malefic sunt fără putință de întoarcere. Înecat sub acele adâncuri de întuneric, primesc numărul fiarei. Acest număr îmi este înfierat în atomul conștiinței mele. El este
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fiind într-un final, așezat de-a-dreapta Divinității spre a păși către tărâmurile splendorii paradisiace. Dar, extrapolarea în acest scenariu, implică riscul major al survenirii credinței premature în el urmată de primejdia în-crederii cu totul în promisiunea sa. Textul Apocalipsei nu ispitește, ea doar expune variante posibile ale existenței tale la sfârșitul lumii. Nu a vedea cum ești ales și mântuit se poate dovedi o ispită cu mult mai fatală decât celelate tentații demonice, ci efectul investirii și nădăjduirii totale a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
la Iași, era în realitate deosebit de importantă pentru țară, având în vedere, pe de o parte, cerințele dezvoltării ei economice curente și de perspectivă și, pe de alta, posibilitățile sau estimările rezultate din prospecțiunea calificată a unei zone ce mai ispitise de două ori, în ultimele decenii, atenția autorităților, e drept, nu pământene, ci de ocupație. Mai întâi, venise aici, din porunca țarului, între anii 1810 și 1812, geologul rus de origine germană Einfeld, în scopul mărturisit de a efectua o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]