1,937 matches
-
de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și unsuros. -Da ce, bre, nea Gogule, eu le-am lăsat neudate toată iarna?! Am terminat bre, butoiul! Vezi să-mi păstrezi vin la Paște! și, bucuros de isprava lui, scuipa printre dinți și se grăbea spre fântână. Tataie se uita după el zâmbind, își trăgea căciula pe frunte și îl înjura „halal de mă-ta care te-a făcut, mai bine te făcea lângă un gard!” -Gogule! îl
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
copilărie, în forme estetice, ca un fluviu de lumină izvorât din candoarea, seninul și frumusețea universului lor, al copiilor, se datorează interpretei de muzică populară, profesoarei Maria Șalaru”, astfel zugrăvește chipul interior al Mariei Șalaru, poetul și vremelnic, dar de ispravă personalitate publică a Bacăului, Dumitru Brăneanu. ,,Drept o rampă de lansare pentru copiii ai căror părinți sunt interesați de viitorul lor artistic”, așa cum afirmă poetul Nicolae Mihai, „ansamblurile coordonate de artista Maria Șalaru, continuă valorile spirituale ale neamului românesc, la
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
spus mami cu speranța că după două înghețate și după frigul de afară îmi pierdusem pofta de dormit. Nu mă simțeam în stare să stau afară și să mă joc, așa că, după ce am pus-o pe Nuța la current cu isprava mea, am întrat în casă și așezată lângă sobă am adormit pentru a nu știu câta oară în ziua aceea. Numai seara târziu când a venit tăticu, m-am trezit în reproșul mamei că nu-și ascundea medicamentele. A doua
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
suntem așa rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară, era sărbătoare! Ce ospățuri făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl priviră uimiți cu câtă bucurie își povestea isprăvile nocturne. - Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest neam! Ca o ironie a sorții, turcii se transformau în vampiri și deveneau supușii valahului! Să fi văzut ce ravagii făceau în rândul ienicerilor și spahiilor și
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
în sufletul lui, ca și în pământul în care trăiește - și în ziua când, înseninat și trezit la adevărata viață, va fi chemat să și le arate, nu va fi popor pe lume mai cuminte, mai generos și mai de ispravă, ca poporul românesc”. Cât adevăr scoate la iveală această scriere a cărturarului patriot! Să nu crezi, popor român, că astăzi, cei peste o mie de oameni (ce au strâns averi cât să le ajungă până la al nouălea neam), nu vor
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Era într-o potolită Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
bază”) în fraze care curg ca sub dicteu, că nu are scăpare. De data asta, s-a întâlnit și cu Cucu Ureche. Pe la jumătatea lui decembrie, la lansarea cărții în Cenaclul „Nicolae Velea” din Curtea de Argeș, am început să le laud isprava cu „A tunat și i-a adunat!... Doi zărghiți...” Reafirm și detaliez. Doi gramatoclaști, jucându-se adică nonșalant cu gramatica lumii, Cucu ignorând, la prima vedere, și sintaxa și semantica celor văzute, George Baciu, fidel pe deplin sintaxei limbii române
CU GÂNDU+N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358030_a_359359]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR La brigada gostatului din Valea Călugărească, pe timpul verii, când se termină aratul și prașila în vie, caii erau mult mai liberi și noaptea trebuia să-i scoatem la pășunat. Pășunea brigăzii era plasată între vii și ogoare cu
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
trimitea rar, și doar la surse unde avea datorii. Asta fiindcă furnizorul îi cerea socoteală, dar mie îmi spuneau să-i amintesc de datorii. Fiindcă până la urma plătea datoriile. M-am luat cu vorba și voiam să vă spun de isprăvile armăsarului Cezar. Acest armăsar era un bun psiholog, fiindcă mai întotdeauna stătea pe lângă mine, iar caii ceilalți pășteau liniștiți în jurul lui. Culmea era că dacă adormeam, și nea Costică nu era pe lângă mine, caii aceștia dispăreau ca prin farmec la
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
a plecat în mare viteză chiar de sub nasul paznicilor. Brigadierul nostru ne-a amenințat că nu ne mai plătește dacă se mai întâmplă încă odată așa ceva. Culmea a fost, că s-a mai întâmplat, dar în altă locație. Referință Bibliografică: ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 533, Anul II, 16 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
abia-i mai putea face față, ca să nu mai vorbim că una-două o deranja din muncă și ce să mai spun, cumnatelor, nici la sfânta masă n-are astâmpăr! Perfect! Filică umbla cu pieptul scos ca un cocoș, mândru de isprăvile sale deși nu-și aducea aminte de nimic. Dar nici nu se face să-ți contrazici nevasta. Cu Miorița lucrurile nu erau tot așa de simple însă fata a mărturisit cu timiditate că într-o noapte i s-a arătat
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
milenii ceva cu o propovăduire în deșert!), forțele întrunite ale celor două imperii aruncară toate dejecțiile colectate din imperiu în șanțul cu pricina. Bila aurie dispăru cu toată lumina ei iar oamenii mai aruncară și câteva tone de cărămizi peste ispravă apoi se puseră iar pe caft, dar numai așa, din obișnuință. *** Uriașul cuirasat intergalactic plutea în spațiu pe o orbită circumteriană. Comandantul, un ciborg de ultimă generație, îl primi în camera de comandă pe șeful serviciilor speciale. Dialogul fu, ca
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
și-o satisfacție haínă. DOAR VORBE... Cum poluarea-i fără de hotare și clima culturală-n transformare, cuvintele-s atât de torturate - ba-n cleștii gerului gemând, ba de căldură delirând - încât refuză-n cărți să șadă fără să facă vreo ispravă și din manele-și fac intrarea în căpățâni de politruci, ca să-i învețe cum o țară se poate pune pe butuci. ADEVĂRURI NEPLĂCUTE Chiar dacă omul are știre că viața-i dulce amăgire când vanitățile i-o fură precum e roua
POEME DE PAŞTI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344688_a_346017]
-
un lepros doar vreo două, că mai mult n-a apucat... Femeia ofensată aruncă treningul pe un fotoliu: - Îl spăl și-l fac ca nou! Ai să vezi! Dar Lenuța nu voia să rateze ocazia de a primi laude pentru isprava sa și adoptă altă tactică. Se domoli pe moment și tot foindu-se în rochia cea "nouă" de la second-hand, adăugă: - Ce zici dragă, îmi stă bine în rochia asta nouă? - Probabil, - răspunse impasibil preocupat de emisiunea de la televizor. - Cum "probabil
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
Dar eu jubilam: începutul fusese deja făcut. Veseli, am stabilit unde să mergem și, ținându-ne de mână, ne-am îndreptat pașii spre destinația hotărâtă. Discuțiile s-au învârtit, mai ales, în jurul ocupației fiecăruia, eu i-am povestit câte ceva despre isprăvile mele pe navă, cînd ieșeam în larg pe mare, sau când aveam misiuni de tragere cu tunul sau cu mitraliera. Astfel, i-am spus că eram motorist și de noi, motoriștii, depindea, în general, succesul misiunilor pe mare. Atunci când aveam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
schimb, mare șmecher, hâtru și pus mereu pe șotii. Asta în tinerețe, deoarece, mai apoi, l-au năpădit o droaie de copii și griji, și nu-i mai ardea de năzbâtii. Dar nu a încetat nici până la bătrânețe să povestească isprăvi și comicării de demult, multe săvârșite chiar de el. După ani și ani, povestea oricui dorea să-l asculte cum intrau ei, golanii, în casele oamenilor avuți, să-i jefuiască de bani. Zicea că, odată, într-un sat vecin, se
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
urmați de pălărie. Oaspete de onoare: Sebastian Papaiani, Paula Popoiu - director general al Muzeului. • Momentul se încheie cu lansarea către cer de baloane cu heliu purtătoare de dorințe pentru a afla și ceilalți care nu sunt în sat de această ispravă a lui Păcală. • 12:15 - Fanfara continua cu un recital. • 13:00 - Acorduri muzicale - Orchestra de suflători a MApN, coordonator colonel Valentin Neacșu + dansatori • 13:45 - Ușa lui Păcala, sacul cu pedepse, licitații, recompense... concursuri: cine aruncă mai departe căciula
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
în apropiere de Mărăști, dacă nu mă înșel... prin toamna anului 1917 și, ridicându-se în picioare, a lăsat să curgă câteva picături de vin în glastra cu flori de crizanteme: „Să-l odihnească Dumnezeu că era un moldovean de ispravă, neicuța Dușcă”. Ceilalți i-au urmat exemplul, iar petalele crizantemelor care erau albe-nea, căpătaseră din „sângele Domnului” nuanțe de roșu-pal, dar nu același lucru se întâmpla cu gâtlejurile, parcă din ce în ce mai însetate, care primeau licoarea cu mare plăcere, și paharele trebuiau
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
rostește întrebarea și amândoi se înalță atât de sus, încât Pământul le apare în fața ochilor ca o bilă turtită. Cain: (ștergându-și sudoarea de pe frunte după revenirea instantanee, exact pe locul de unde s-au înălțat) Halal să-ți fie de ispravă, da' știu că ai putere multă! (cu îngrijorare) N-oi fi cumva chiar Necuratul? Ispititorul: (cu trufie) Ce-ți pasă cine te ajută când pân' la gât ești îngropat? Dar oamenii așa-s făcuți, ca firu-n patru să-l despice
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
poate să nu se poată! Bună sau mai puțin bună, eu după cum vedeți, mă ofer să le pun la dispoziție gratuit această propunere. În zilele care au urmat, s-a răspândit în tot satul, cu lux de amănunte, vestea despre isprava lui Flaimuc al lui Țâmpuș. Un tânăr fără căpătâi care se înhăitase cu alți neisprăviți, dormea pe unde apuca dar când avea bani, venea acasă cu taxiul. Și înainte de sosire îl torturau invariabil pe șofer: - Cât costă cursa? Și după ce
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
Într-un cuvânt, căzuse din ascultarea părinților, carte nu mai învățase, i se pierduse urma la oraș și toată lumea spunea că o să ajungă rău. Iar acum era greu să-ți dai seama cine a dat prima goarnă, în legătură cu ultima sa ispravă, că toată lumea era la curent și fiecare se căznea să te oprească din drum să-ți spună și alte amănunte pe care nu avuseseși ocazia să le afli din altă parte. Bref, varianta cea mai plauzibilă părea aceasta: Dimineața devreme
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
au început să-mi crească aripi și m-am trezit zburând de la mare înălțime! Mare noroc, Doamne, să mai pot astăzi povesti, taman lângă un arac. Cum nu înțelegeau ce zburătoare au în fața ochilor, vie sau moartă, încremeniți de “măreția” isprăvii ce săvârșiseră, m-au dus pe brațe, pe furiș, în casă, spunându-i mamei că am adormit. Iar pe ei, unde i-a pălit o hărnicie și o cumințenie de se mirau și tutunul și andreaua ce-i apucase ! Doar
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
care trebuie să le depășească. Cu un dar nativ extraordinar, Sorin Preda creionează prin intermediul interviurilor, dar și grație sorgintei sale din familie, unele personaje autentice din cartea lui Marin Preda. De pildă, Ilinca (sora prozatorului) - este o „femeie de toată isprava”, „om dintr-o bucată” și cea care era „ca un câmp de porumb”. În structura cărții autorul a adăugat și unele scrisori de o neasemuită valoare memorialistică, scrise de Marin Preda încă din anul 1947 și păstrate cu mare grijă
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
cu părinții fetei în privința viitorului lor. La rândul ei, Agnes își anunță familia că vor veni părinții lui Orestes, să discute căsătoria lor. Părinții fetei deja îl văzură pe Orestes, le plăcea de el, fiind un tânăr remarcabil și de ispravă. De asemenea, și discuțiile cu cei din familia lui Orestes fuseseră liniștite, părând că toate sunt la locul lor în privința viitorului tinerilor, spre bucuria celor doi, Orestes și Agnes, care-și continuau plimbările inocente pe aleile cetății. Dar lucrurile aveau
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]