145,869 matches
-
și profesor, la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris - Franța Începutul celui de-al doilea Război Mondial l-a găsit ca student la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris, unde mai târziu, a și predat ca lector la catedra de Istorie Bisericească, dornic să aprofundeze situația Bisericii în secolul al XX-lea care, în diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
doctor în Teologie la Paris, Părintele Alexaqnder Schmemann a părăsit Europa, stabilindu-se în Statele Unite, unde a preluat conducerea Institutului Teologic „Sfântul Vladimir“ din New York, al cărui decan a rămas timp de douăzeci de ani. Aici, el a predat, pe lângă Istoria Bisericească, și cursuri de Liturgică și Pastorală. Respectat și iubit de studenții săi pentru stilul său oratoric și exprimarea vie și spirituală a ideilor, Părintele Alexander Schmemann a rămas în amintirea celor ce l-au văzut și ascultat datorită viziunii
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
această lume, fiind pecetea Duhului pe viața Bisericii. Paștile nu sunt comemorarea unui eveniment, ci - în fiecare an - plinirea timpului însuși, a timpului nostru real. Pentru că noi trăim încă în aceleași trei dimensiuni ale timpului: în lumea naturii, în lumea istoriei, în lumea așteptării. În fiecare dintre acestea, omul se află într-o tainică căutare a bucuriei, a unui sens și a unei desăvârșiri absolute, a unei maxime împliniri, pe care nu o găsește. Timpul întotdeauna țintește spre o sărbătoare, spre
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Alexander Schmemann. Dincolo de idei, publicații sau repere biografice - toate acestea vizând contribuția la propriul domeniu de competență - aplecarea posterității asupra unor înaintași de anvergura părintelui Schmemann întâmpină principala dificultate tocmai în a reconstitui puțin din prezența lor reală în peisajul istoriei pe care au marcat-o definitiv. A-l reduce pe fostul decan al Institutului "Sf. Vladimir" din New York doar la activitatea sa profesională și publicistică - indiferent de acuratețea și amploarea demersului - ar eșua în a surprinde dimensiunea reală a impactului
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
fost profesor și decan al Seminarului Teologic Sf. Vladimir de la Crestwood (New York, USA) ne-a lăsat în această carte, reeditată în condiții de foarte bună calitate, un strălucit comentariu la Sfânta Liturghie. Acest comentariu este înainte de toate personal: trimiterile la istoria Liturghiei sunt rare și imprecise iar referirile la Părinții care au comentat Liturghia (Sf. Dionisie Areopagitul, Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Gherman al Constantinopolului, Sf. Nicolae Cabasila, Sf. Simeon al Tesalonicului în special) sunt aproape inexistente. Părintele Alexander a terminat de
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
încet, acest “adevăr absolut” proclamat de el va lua forma unei absenței ce îi va ucide în cele din urmă pe toți. Ceea ce îi asigură până azi lui Descartes o glorie filozofică pe cât de adevărată, tot atâta nemeritată în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane. Astfel, singurătatea descoperită de Descartes nu este punctul de plecare, ci de sosire a unui oaspete necunoscut pe planeta noastră. Descartes nu a plecat de la singurătatea Universului, care e conștiință în expansiune infinită; a ajuns
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
vremea aceea, ba chiar face “tabula rasa” din această “scara creaturală” și îndrăznește și își propune un “dans pudic” pe această “scară creaturală” cu fantomele conștiinței din jurul lui. Descartes aduce lumii o nouă știință universală, dar care apare pe firmamentul istorie ca un oaspete necunoscut. Și de aceea el este nevoit să se comporte în societate ca o “femeie pudică”, la început cu rușine și timiditate, apoi intră în Jocul serios al istoriei celei mai mari înșelătorii umane. Și pentru ca să fie
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
nouă știință universală, dar care apare pe firmamentul istorie ca un oaspete necunoscut. Și de aceea el este nevoit să se comporte în societate ca o “femeie pudică”, la început cu rușine și timiditate, apoi intră în Jocul serios al istoriei celei mai mari înșelătorii umane. Și pentru ca să fie respectat, aplică metoda dansului pudic “cu mască-fără mască”: când se urcă cu inima pe “scara creaturală” la Dumnezeu, își pune masca pe figură, ca să nu fie văzut de autoritățile eclesiastice. Iar când
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Descartes prin axioma lui “gândesc, deci exist”, ne învăță să gândim rațional și să existăm murind. “Nu credeam să-nvăț a muri vreodată...” (Mihai Eminescu) Poate că de aceea am ajuns azi să trăim fără Adevărul Creației, alternativă la toată istoria ideilor și credințelor religioase. Adică, încet, dar sigur ne-am rupt de cer și am ajuns azi să trăim rațional, fără credință, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. De fapt, de drept, de iure și de facto
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
exist”, autorizează pe fiecare om în parte să aibă poziția lui proprie asupra propriei lui rațiuni. Ceea ce înseamnă în ultima instanță că fiecare om are dreptul să decidă singur propria lui soartă, și să-și urmeze fiecare destinul, cultura, religie, istoria și planeta pe care o dorește sau nu o mai dorește. Cu alte cuvinte, această axiomă vrând să genereze o “știință universală”, nu a reușeșit decât să creeze o “ființă pentru moarte”, un haos general la nivel social-planetar și o
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
această axiomă vrând să genereze o “știință universală”, nu a reușeșit decât să creeze o “ființă pentru moarte”, un haos general la nivel social-planetar și o dezordine socială în lucruri și ființe, în spațiu și în timp, fără precedent în istoria universală. Adică, unul pentru toți și toți pentru unul. Și în final toți împotriva tuturor. “Te simți simplu sau multiplu? Nu știu”, zice (fiul ) Sfântul Augustin. Descartes pretinde că știe! Fără să simtă, face din Dumnezeu Rațiune și proclamă noua
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
scriitori ai Sfintei Scripturi, luminându-le mintea să înțeleagă adevărurile descoperite de Dumnezeu, să le vestească și să le scrie fără greșeală, fără răstălmăcire. Proorocirea însăși, adică „vederea” celor viitoare cu privire la viața și învățătura Domnului Iisus Hristos, la evenimentele din istoria Bisericii și la sfârșitul veacurilor, este un dar al Duhului Sfânt, după cum ne spune Evanghelia: „Niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfințiți ai lui Dumnezeu au grăit purtați fiind de Duhul Sfânt” (II Petru
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
nu pot fi scheme de cuvinte! Magicul bine din rău, ca și nedreptul rău din bine i-au purtat și actriței Tora Vasilescu, așa ca tuturor, clipele, zilele, anii, prin soare, prin umbră, dar ceea ce a rămas în urma ei pentru istoria teatrului și filmului românesc e numai lumină. Frumusețea sa corporală și încă și mai frumusețea sufletească au dat o coloristică superlativă scenei și ecranului din partea actriței Tora Vasilescu. A fost și este atât de frumoasă în înfățișarea fizică încât privitul
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
orbilor, a fost și este atât de frumoasă spiritual încât tocmai orbii, zărind la ea lumina minții, exemplifică faptul rar de a fi învinși fără a fi înșelați, azi și de mult timp, de când în România, aceasta e numai o istorie! „Hangiul din Ravena, vicleanul, m-a-nșelat: Cerut-am vin cu apă, și mi-a dat vin curat!”, zice Marțial. Iată, așa se întâmplă azi, când teatrul și filmul e înădușit de teatrul și filmul cu prefixul „ne”, iar publicul rărit și
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
pot înșela. Discuțiile noastre abordează iar, ca pe vremea adolescenței, atâtea și-atâtea domenii: economice, sociale, politice, apariția și evoluția vieții, religie, viața și moartea, violența în societate și familie... Dar ce subiect nu abordăm noi dincolo de cel nelipsit al istoriei? Ne face plăcere a filozofa, mai ales că fiecare venim cu o experiență de viață, ceeace la noi prea puțin diferă una de cealaltă. Rând pe rând, imediat ce m-am recăsătorit, am reușit să-mi aduc copiii și chiar dacă acum
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
majoritate, au venit ca să facă afaceri cu doi lei și au plecat cu milioane. Au cumpărat, fabrici, magazine, pământ cu complicități locale și centrale, pentru ca să facă speculații finaciare. Rezultatul ? In România a avut loc cel mai mai mare jaf din istoria ei. Soluția refugiaților este curățirea cât mai repede a statelor islamice și construirea la refugiați, la ei acasă, de societăți democratice cu o religie morală bazată pe drepturile omului, iar în actuala conjuctură de extindere a extremismului, prin efortul internațional
INVAZIA EUROPEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1442083655.html [Corola-blog/BlogPost/343468_a_344797]
-
manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării. Dacii întemeietorii Romei; Codicele de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal împotriva independenței Daco-Românilor; Dacii de-a lundul mileniilor; Țara Soarelui sau Istoria Dacoromâniei; Monografia orașului Drăgășani. Alături de aceste volume de referință a publicat zeci de studii privitoare la Istoria Bisericii și a culturii românești. Fondator al Fundației Culturale „Dokiana”-Sutești. Membru fondator al Fundației Culturale „Sfântul Antim Ivireanu” - Râmnicu Vâlcea. * Pentru meritele
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal împotriva independenței Daco-Românilor; Dacii de-a lundul mileniilor; Țara Soarelui sau Istoria Dacoromâniei; Monografia orașului Drăgășani. Alături de aceste volume de referință a publicat zeci de studii privitoare la Istoria Bisericii și a culturii românești. Fondator al Fundației Culturale „Dokiana”-Sutești. Membru fondator al Fundației Culturale „Sfântul Antim Ivireanu” - Râmnicu Vâlcea. * Pentru meritele deosebite în domeniul spiritual-religios, științific și cultural Păintele-Patriarh de Drăgășani, Dumitru Bălașa a fost ales membru al
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara... De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică, mai scuipă și zimbrii la pauză cîte-un sîmbure de vișină
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488316372.html [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
nostru. Precauțiile astea mă revigorau, uitând că șoferița era o gogeamite senioară! Oricum, avusei răgazul să rememorez pe scurt drama lui Arthur. Era tatăl meu. Îl crezusem imbatabil până la adolescență. Era grozav, puternic, cu spirit, știa de toate, nu doar istorie, că de, chiar o preda! Era profesor de asta! Îl chemam pe nume dintr-o fandoseală de-a familiei noastre. De altfel, pe ambii părinți. Gemea de o teribilă democrație casa noastră! Eram toți trei membri ai cetății, cu responsabilități
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni.... XXI. GÂNDURI INSOMNIACE, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015. Elaborarea eseului de față are o ”istorie” atipică. Ea nu a urmat calea obișnuită, adică cea care presupune parcurgerea în general a trei etape, și anume: 1. Gând / Idee; 2. Plan / Proiect; 3. Punere în aplicare / Acțiune / Realizare / Materializare. Chiar și titlul este unul care ar putea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pat, încep, nu neapărat să gândesc, ci să dau eu frâu liber gândurilor. Și, dacă “prind” ceva care mi se pare că merită a rămâne scris, mă scol și pornesc calculatorul... Citește mai mult Elaborarea eseului de față are o ”istorie” atipică. Ea nu a urmat calea obișnuită, adică cea care presupune parcurgerea în general a trei etape, și anume: 1. Gând / Idee; 2. Plan / Proiect; 3. Punere în aplicare / Acțiune / Realizare / Materializare. Chiar și titlul este unul care ar putea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Dr. Mite Măneanu Importanța personalității și dominiei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii și realităților românești și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenție de istoricul craiovean din perioada interbelică C.V.Obedeanu, descendent al familiei boierești omonime, menționată în lista, care a și publicat-o, în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
dintre marii boieri olteni putem documenta ascendența în boierii luptători din timpul lui Mihai Viteazul și Matei Basarab, iar pentru alții ai vitejilor Craiovești, din care se trăgea și Constantin Brâncoveanu dar și din alți mari boieri care au marcat Istoria Olteniei și Țării Românești în secolele XV-XVI. Aceștia constituiau, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, precum și în secolele următoare, coloana vertebrală a boierimii oltene, cea care a dat marca de noblețe, de patriotism, valoare și atașament pentru tradițiile naționale în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]