1,396 matches
-
Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare istoriografică obiectivă de restitutio la adresa unui liberal în cel mai frumos înțeles al cuvântului, sau, pentru a nu depăși comandamentul 2 D. Braharu, Alexandru Lapedatu. Note bio-bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate, sub forma unei analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
42. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272. 84 sau mai puțin justificate, s-a putut stabili până la urmă cauza reală a decesului omului politic. Am expus astfel, pentru cunoașterea istorică acest aspect mai puțin cunoscut. Relativ la segmentul istoriografic al problemei, caracterul relativ echilibrat al analizei noastre se datorează, credem noi, varietății de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 90 Schifirneț, Constantin, Biserica noastră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în illud tempus, pe tărâmul mitului sau al speculației metafizice. De fapt, această teorie, apărută în lumea protestantă la începutul secolului trecut, este specifică teologiei dialectice a lui Karl Barth, recul firesc față de ofensiva criticismului istoric și de lamentabilele reconstituiri istoriografice ale personajului istoric Iisus. Dialectica celor două istorii este descrisă concis de Casserley: "Istoria terestră (secular history) este mijlocul cu care și prin care Istoria sfântă (sacred history) înaintează mereu mai mult în direcția scopului său"20. A separa istoria
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Iisus trebuie investigată fără prejudecata că acest miracol nu este posibil să fi avut loc60. Și totuși, cum ar putea fi depășit acest dialog al surzilor? Cum poate un teolog al istoriei deveni credibil în rândul istoricilor? Dincolo de asumarea metodelor istoriografice moderne, teologia istoriei sau filozofia creștină a istoriei, ca să aplanăm orice aprehensiuni docte, nu poate rezona în spațiul specialiștilor în istorie dacă aceștia nu au credință, fie ea și cât un bob de muștar. Împăcarea teologiei cu istoria postmodernă a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Eusebiu la Augustin și de la acesta la Bossuet avem de parcurs, în limitele istoriei ecleziastice a umanității, aceeași cale. Succesivismul și sincronismul, metodic aplicate de Bossuet în Discours sur l'histoire universelle, reverifică și replasează în modernitate intuiția și știința istoriografice ale lui Eusebiu 60. Când însă, odată cu atacurile migratorilor și fărâmițarea Imperiului Roman de Apus, lumea creștină părea să se dezintegreze, s-au intensificat și acuzele păgânilor la adresa creștinilor, văzuți ca principalii vinovați ai dezastrului. Respingerea acuzațiilor și justificarea încercărilor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mormântului gol134. Cu toate acestea, preeminența revelației față de istorie este afirmată fără echivoc: "Revelația nu este un predicat al istoriei, ci istoria este predicat al revelației"135. În loc să pună în discuție principiile metodei istorico-critice, Barth a acceptat fără rezerve principiul istoriografic al analogiei care elimina din start posibilitatea ca ceva absolut unic să se întâmple în istorie: "Dacă Învierea ar fi adusă în contextul istoriei, ea trebuie să sufere de obscuritatea, erorile și îndoielile inerente acesteia"136. Pornind de la ideea lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
să restituie cititorilor adevărul și numai adevărul. Se recunoaște în această Istorie critică oricât de fragmentar realizată, o propensiune romantică a unui spirit creator, aflat într-o continuă efervescență, împinsă până la marea dramă intimă care i-a rupt resorturile Accente istoriografice 88 sufletești, aruncându-l în încercări disperate de a sonda insondabilul, de a cunoaște incognoscibilul (Al. Zub). O dorință de cunoaștere și o imensă putere de cuprindere, impulsuri romantice din care se deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte, al efortului comparatistic, al recursului la critica Accente istoriografice 89 izvoarelor, dar fără acel exces de metodică a savantului slovac, care îl împiedicase pe aceasta să împingă mai departe rezultatele cercetărilor întreprinse. Riguros în respectarea imperativelor de scriere ale oricărui text istoric, pe care singur le recunoaște a fi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
mai isteață și geniul cel mai pătrunzătoriu n-ar fi fost în stare să le strângă într-un lanț (Pompiliu Teodor). În aceste condiții, sinteza nu putea crește decât anevoie, după limpezirea conținutului izvoarelor și numai prin colaborarea întregii comunități istoriografice. Conștient de toate aceste lucruri, Hasdeu recunoștea că sinteza sa nu era fără cusur și că O adevărată critică bazată pe minte matură și pe cunoștințe solide, ar fi descoperit destule neajunsuri . Cum însă tocmai acestea n-au fost observate
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
concurs au privilegiul de a participa și la selecția pentru faza europeană, sub forma participării la Academiile Eustory, școli de vară organizate în mai multe țări europene, de obicei în cadrul unor tabere sau excursii tematice, incluzând deseori discuții cu personalități istoriografice, politice sau culturale. Participarea la selecție constă în completarea unui formular și participarea la un interviu cu organizatori ai concursului din Germania. Astfel, câștigătorii, autorii celor mai bune dintre lucrări, sunt invitați în urma selecției să participe la seminariile Programului de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
226 IV.3. Atacul insurgenților polonezi și pericolul ciumei 263 IV.4. Ancheta și pensionarea 271 IV.5. Ultima parte a vieții 281 Anexe 300 Zusammenfassung 445 Indice de nume 451 CUVÂNT ÎNAINTE De mai mulți ani, în peregrinările noastre istoriografice pe teme bucovinene, ne-am tot întâlnit cu un personaj fascinant, boierul iluminist Vasile Balș, a cărui personalitate politică și culturală, de excepție, ne-a urmărit de-a lungul timpului, determinându-ne în cele din urmă să-i dedicăm prezentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că până În sec. al XVII-lea regiunea era populată În majoritate de români. În timpurile mai noi, istoriografia slavă le ignoră trecutul pentru a-i exclude din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia sub președinția domnului Dimitrie Crăcinovici, Partidul Independent al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
permanent în prim-plan problemele complexe ale omului, bunăstării, demnității și fericirii sale.“ („Sublimul unei idei: Ceaușescu și Poporul“, Contemporanul, 13 ianuarie 1984) „Gândirea cutezătoare, revoluționară, a tovarășului Nicolae Ceaușescu a determinat lichidarea tezelor neștiințifice ce se cuibăriseră în activitatea istoriografică. E lesne de înțeles că, pentru a se înlătura din realitatea românească asemenea fenomene, se impunea o judecată guvernată de adevăr, de respect pentru valoarea științifică autentică și, mai presus de orice, o mare dragoste pentru propriul popor, pentru înaintași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inestimabilă valoare teoretică și practică cu privire la analiza stadiului actual al dezvoltării societății socialiste românești și a înaintării României spre comunism. Model de gândire ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Un experiment În relațiile internaționale din secolul al XIX-lea, Editura Enciclopedică, 2006; Prolegomene la studiul relațiilor internaționale: epoca modernă, București, Editura Academiei Române, 2009; domenii de interes: istoria modernă - teme magistrale (Istoria românilor și Istoria Europei), istoria relațiilor internaționale - concepții istoriografice, surse documentare, teme -, istorie politică și instituții, idei și curente politice. Sorin Cristescu: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Internaționale, Istorie și Filosofie a Universității „Spiru Haret”, București; doctor În istorie cu teza Politica externă și internă a României
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Iași, în august 1918, de Constantin Conțescu, sub titlul Istoricul strămutării la Moscova a Tezaurului Băncii Naționale și a valorilor celorlalte instituții financiare, culegere rămasă netipărită. Notele inserate la subsol, uneori foarte substanțiale, au fost alcătuite pe baza unei informații istoriografice largi, cu scopul de a lămuri unele chestiuni manționate în documentele prezente, dar și de a completa golurile existente în documentație, astfel încât istoria propriu-zisă a Tezaurului să fie cât mai clară și mai vastă. Precizăm că în acest volum nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
deja ideologizată în anumite părți ale lumii și în diverse societăți. Îndelungata și fascinanta istorie a Chinei este evocată alături de cele mai importante descoperiri arheologice făcute pe teritoriul acestei țări, iar aceste informații sunt convenabil și atent împletite cu operele istoriografice celebre și legendele istorice pline de farmec și mister. Literatura înaltă, clasică și cea populară cu toate genurile lor specifice sunt și ele prezente în cuprinsul lucrării ilustrând geniul popular, ca și talentul unor mari literați născuți pe pământul Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
SCÂRNECI, Ștefan UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. (Ruxandra Moașa Nazare) Mirela-Luminița MURGESCU și Simion CÂLȚIA (coord.), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. (Andrei Pippidi) Luminița MACHEDON, Ernie SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, BOston, Massachusetts, 1999, 407 p. (Maria Raluca Popa) Cristian PREDA, România postcomunistă și România interbelică, Universitatea București, Institutul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asemenea, trebuie să fim conștienți de necesitatea „eliberării” cercetării istorice românești. Ceea ce susține Henry L. Roberts despre Europa de Est ca un tot - că „percepția sa despre sine este, cel puțin în parte, furnizată de conștiința sa istorică și de o tradiție istoriografică, adică de trecutul organizat și interpretat de istorici” - este cu atât mai adevărat în cazul României 106. De ce stau lucrurile astfel? Robert R. King observă că, “în Europa de Sud-Est, istoria a devenit principala bază pentru revendicări teritoriale, iar a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost înșelată vigilența de clasă a atâtor luptători progresiști” (pp. 227, 233). Pe un ton asemănător continuă și Pavel Apostol, doi ani mai târziu: „Maiorescu înfățișează încarnarea desăvârșită a filistinismului strâmt, neputincios, aliat cu reacționarismul masiv al feudalismului”. Demersurile istoriografice rămân integral ideologice și nu pot fi decât așa, pentru că Maiorescu nu se mai poate apăra, întrucât toate edițiile din Critice, precum și Istoria contimporană a României, ultima apărută după moartea criticului, în 1925, la editura Socec, au fost trecute la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totuși unele pagini de generalități sau trimiteri destul de vagi la unele persoane implicate în acele evenimente ori la instituțiile respective. Câteva fericite excepții sunt: Istoriografia română a anului 1946, Clio în derută: istoriografia română a anului 1947 și Despre anul istoriografic 1948 în România: Impactul stalinist, de Alexandru Zub, și studiul lui Paul Cernovodeanu, Activitatea Institutului de Istorie „N. Iorga” în perioada 1948-1952. 1. Disputa teoretică asupra colaboraționismului Unii cercetători, mai ales cei implicați, susțin că lucrurile nu sunt chiar simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și îndrumări ale lui Carol al II-lea: Lozinci regale, 1939, 278 p. Ambii erau prieteni cu „regele-playboy”. (Vezi Dosarele istoriei nr. 5/2000.) Prin urmare, exista deja o bogată tradiție a oportunismului intelectual încă din perioada interbelică. 2. Manifestări istoriografice specifice perioadei de tranziție (1944-1948) în această perioadă remarcăm existența a trei mari curente istoriografice: gruparea de la Revista istorică română (Școala Nouă de Istorie se divizase după moartea lui Nicolae Iorga) condusă de Dumitru Bodin/C.C. Giurescu, gruparea de la Revista
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prieteni cu „regele-playboy”. (Vezi Dosarele istoriei nr. 5/2000.) Prin urmare, exista deja o bogată tradiție a oportunismului intelectual încă din perioada interbelică. 2. Manifestări istoriografice specifice perioadei de tranziție (1944-1948) în această perioadă remarcăm existența a trei mari curente istoriografice: gruparea de la Revista istorică română (Școala Nouă de Istorie se divizase după moartea lui Nicolae Iorga) condusă de Dumitru Bodin/C.C. Giurescu, gruparea de la Revista istorică (școala lui N. Iorga) condusă de Gheorghe I. Brătianu/Mihai Berza și gruparea marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]