3,057 matches
-
plăcere, sau Eramus, care semnează un Colocviu intitulat Epicurianul î1533), dar și Montaigne, mai aproape de un epicurism creștin decât de un creștinism epicurian, desigur, el singur fiind însă și creștin și epicurian... Informațiile privitoare la Marsilio Ficino sunt uimitoare. Pentru că istoriografia oficială insistă, evident, asupra platonismului său: traducător al Dialogurilor lui Platon, al Eneadelor lui Plotin, al lui pseudo-Denys, autor și acesta al unei Teologii platoniciene î1482) în care se afirmă că ar fi suficiente doar câteva aranjamente pentru ca platonicienii să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
religie... 50. Genealogia unei gândiri alternative. Montaigne generează așadar o materie de reflecție pentru credincioși, creștini, catolici, deiști, spiritualiști. Ascendență stabilită în mod clasic, pentru cale regală deschisă pentru Marele Secol așa cum apare el în istoriile literare, enciclopediile filosofice și istoriografia conservatoare a ideilor. Janseniști și iezuiți, cartezianism și fideism, apologetică și chietism, tragedie și comedie clasice: o tradiție franceză în care ordinea, măsura, armonia, dar și Dumnezeu și religia, în ciuda diferențelor de amănunt, își împart esențialul pieței vizibile a gândirii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cunoscuți și își semnau textele, fie că au rămas necunoscuți, ei au scris cântece incluse în Carmina Burana. Imprimeria Națională a oferit o frumoasă ediție a acestui text în mai mult de 500 de pagini în 1995. Despre creștinismul epicurian. Istoriografia clasică este excedată de acest concept... Nu prea avea obiceiul să inoveze! Ori creștin, ori epicurian, trebuia să alegi... Asocierea posibilă a celor două viziuni asupra lumii îreală, totuși, vreme de două secole...) n-a făcut niciodată obiectul unei cărți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a exista, finalitatea existenței, ierarhie, infinită, și libertate, în lumea de dincolo, și mântuire, un mijloc, moderată, și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită, personaj conceptual, IUBIRE adulter, cuplu ataraxic, de aproapele său, sexualitate, la Erasmus, gnostici, goliarzi, incest, ludică, la Montaigne, Spiritul Liber, la Valla, virginitate, LUMEA ANTICĂ Atena - prăbușirea ei Constantinopol ascensiune, Ierusalim ascensiune, Roma, prăbușirea ei, MORALA blândețe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au fost ele exprimate în perioada interbelică - mai întâi vom trecere în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura clasică a disciplinei, iar în a doua parte vom prezenta posibilele erori ale viziunii convenționale prin abordarea noului val, revizionist, al istoriografiei relațiilor internaționale. Tabelul 1 - Agenda de cercetare a relațiilor internaționale - ieri și azi Aspecte contemporane ale politicii mondiale Propunerile președintelui Woodrow Wilson Sprijinul pentru întărirea legislației internaționale Ideile de promovare a păcii prin intermediul legislației internaționale reflectate în pledoaria sa de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sfera internă este proiectată în preferința pentru pluralism și în sfera internațională, preferință a cărei expresie este pomovarea oganizațiilor internaționale, cel puțin pentru o anumită parte a gânditorilor liberali. În ultimele două decenii asistăm la dezvoltarea unei mișcări revizioniste a istoriografiei disciplinei, mișcare ce contestă realitatea unei prime „mari dezbateri” ca principal moment în geneza relațiilor internaționale ca disciplină academică autonomă. În această fascinantă literatură în dezvoltare, autorii se situează pe un continuum între poziția de negare a existenței unei Școli
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Cu alte cuvinte, „școala utopică” a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set eterogen de discursuri și problematici ale căror locuri comune nu ating masa critică ce justifică contopirea lor într-o categorie unitară. Celălat pilon al contestării istoriografiei convenționale a disciplinei este constituit din expunerea limitelor conceptualizării confruntării „idealim” - „realism” sub forma unei „dezbateri”. Este evident că, în măsura în care Școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de „dezbatere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
caz - și despre metodele din științele sociale În general - ar trebui să aibă rădăcini mai adânci. Pentru mine, ele se regăsesc În cele două discipline pe care le-am studiat: istoria ca student și psihologia experimentală ca absolvent. Istoria și istoriografia au fost primele care m-au făcut conștient de importanța metodologiei În științele sociale. Instruirea de Înaltă calitate pe care am primit-o la MIT În psihologie experimentală m-a făcut să Înțeleg că cercetarea empirică avansează doar când este
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ipoteze. Însă această concepție poate fi contestată. Cu siguranță că au existat dintotdeauna experimente cu motivație explorativă. În plus, dezvoltarea explicațiilor cauzale este de mult timp o preocupare serioasă a istoricilor, care se reflectă În subdomeniul cunoscut sub numele de istoriografie. În mod similar, studiile de caz sunt departe de a fi doar o strategie explorativă. Unele dintre cele mai bune și mai renumite studii au fost atât explicative (vezi caseta 1, despre lucrarea lui Allison și Zelikow, Essence of Decision
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. edit., București, 1941. Traduceri: J.-J. Rousseau, Emil sau Despre educațiune, I-II, București, 1913-1916. Repere bibliografice: N. Georgescu-Tistu, Cartea și bibliotecile, București, 1972, 263-267; Barbu Theodorescu, Istoria bibliografiei române, București, 1972, 156-158, passim; Bucur, Istoriografia, 247-248; Dicț. scriit. rom., I, 13-15. A.M.
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
D. Caracostea. La un veac și jumătate de la nașterea lui T. Maiorescu, scrie tot C. Dumitrache, în vreme ce raporturile dintre mentorul junimist și Eminescu sunt luate în discuție de Viorel Dianu. Același C. Dumitrache cercetează contribuția lui D. Popovici pe tărâmul istoriografiei eminesciene. Nicolae Truță scrie despre Corneliu Baba, N. Popescu-Optași despre Caragiale și Slatina, iar Cornelia Niculescu se oprește asupra personalității lui Eugen Ionescu, stabilind unele Repere bibliografice. Se rețin și opiniile despre ortodoxie ale Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu, intervievat de
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde se născuseră Întrucît, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, În țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor În America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate nega Însă că această realitate era strîns legată de determinările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se desfășoară la nivel național În statele emergente. Mecanismele caracteristice acestui fenomen sînt rescrierea istoriei naționale și restructurarea memoriei colective. Cazurile pe care Kuzio le examinează pentru a-și ilustra teza sînt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca o formă intensă a unei politici identitare (identity politics), preocupată de rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba construirii unui mit al spațiului sovietic În care Rusiei Îi revenea rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rescrierea istoriei și de recuperarea diferenței față de „fratele mai mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba construirii unui mit al spațiului sovietic În care Rusiei Îi revenea rolul de frate mai mare În raport cu celelalte popoare. Principiile acestei istoriografii erau reabilitarea trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mare”, Rusia - alter ego-ul imperial (the imperial Other). Preocupat de ideea alterității, Kuzio prezintă mai Întîi imaginea pe care istoriografia sovietică o construise popoarelor dominate pentru a o pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba construirii unui mit al spațiului sovietic În care Rusiei Îi revenea rolul de frate mai mare În raport cu celelalte popoare. Principiile acestei istoriografii erau reabilitarea trecutului imperialist țarist, ilustrarea superiorității ruse, accentuarea misiunii civilizatoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pune apoi În contrast cu istoriografiile recente ale fostelor republici sovietice. Kuzio afirmă că istoriografia sovietică post-1934 se afla În slujba construirii unui mit al spațiului sovietic În care Rusiei Îi revenea rolul de frate mai mare În raport cu celelalte popoare. Principiile acestei istoriografii erau reabilitarea trecutului imperialist țarist, ilustrarea superiorității ruse, accentuarea misiunii civilizatoare a Rusiei și incapacitatea non-rușilor de a crea state independente. De asemenea, era subliniată ideea că teritorii ca Ucraina și Belarus nu constituiau anexări, ci reîntregiri ale spațiului rus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
creare a miturilor, mituri care fac parte integrantă, după cum susține Kuzio, din istoria și identitatea oricărei națiuni. Elita politică postcolonială este interesată În mod special de evoluția și crearea identității pentru a-și dobîndi propria legitimitate. Apelul la o nouă istoriografie este una dintre soluțiile existente. În cazul fostei URSS, problema elitei este crucială pentru că În cele mai multe cazuri ea este Împărțită Între „nativi” și „asimilați”, Între cei ce sînt rusofili și cei ce proclamă necesitatea unei noi identități. Numai patru dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
integrarea națională joacă un rol important În contracararea lipsei de coeziune socială care a făcut existența imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sînt sensibil diferite. În Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii Încep să se Întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a Întîmplat; grupările Înclinate mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sînt sensibil diferite. În Ucraina, unde istoriografia națională a fost profund afectată, rescrierea istoriei este radicală. Kuzio identifică trei variante de acțiune: contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii Încep să se Întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a Întîmplat; grupările Înclinate mai mult spre naționalism produc mai mulți istorici și mai multe scrieri. Lovitura principală dată de istoriografia ucraineană de după 1991 este susținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
contrazicerea totală și constantă a istoriografiei sovietice; istoricii Încep să se Întrebe de ce și cine este responsabil pentru ceea ce s-a Întîmplat; grupările Înclinate mai mult spre naționalism produc mai mulți istorici și mai multe scrieri. Lovitura principală dată de istoriografia ucraineană de după 1991 este susținerea ideii că Ucraina este un stat vechi de 1.000 de ani, ceea ce a pus În discuție statutul statului kievean, revendicat de Rusia ca predecesor. În acest caz, Ucraina sugerează că Rusia este un stat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
interpretări și s-a folosit imediat de ea pentru a prezenta Ucraina ca pe o țară fundamental europeană, atașată ideii de independență. În acest caz, se observă În politică victoria „nativilor”. O situație contrară există Însă În Belarus, unde evoluția istoriografiei a oscilat Între nativi si asimilați. Între 1991 și 1994, istoria belarusă a fost definită ca separată de Rusia, dar, după 1995, președintele Lukashenko a impus o orientare pro-rusă studiului istoriei, situație care se menține și În prezent, În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
consolidarea statului. Moștenirea postcolonială continuă să definească politica Moldovei. În cele din urmă, Kazahstanul prezintă o combinație de presiuni din partea „inteligenției” și a elitei politice, combinație care a produs un consens asupra creării unui proiect de națiune omogenizant. În general, istoriografia sovietică a fost expulzată și epurată, după cum s-a Întîmplat și cu elita politică și economică. Problema care rămîne Însă pentru Kazahstan este aceea de a concilia construirea statului cu existența a două etnii și a unei diviziuni lingvistice. Apelul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
epurată, după cum s-a Întîmplat și cu elita politică și economică. Problema care rămîne Însă pentru Kazahstan este aceea de a concilia construirea statului cu existența a două etnii și a unei diviziuni lingvistice. Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei În crearea și legitimarea statelor postsovietice. Deși face apel la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a unei diviziuni lingvistice. Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei În crearea și legitimarea statelor postsovietice. Deși face apel la o bogată panoplie de resurse În legătură cu rolul identității, al miturilor și istoriei În crearea unui nou stat, el nu explică În detaliu cum se combină aceste elemente, ce le influențează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]