875 matches
-
superficial de apreciere și evaluare. Eroarea "logică" schimbarea criteriului general de notare care cere o raportare la obiective, în favoarea scrisului frumos, a conștiinciozității elevului etc. 428 J. Lavoué, Eduquer avec les parents, Harmattan, Paris, 2001. 429 celeritáte s. f. (Livr.) iuțeală (1), repeziciune (1). Din fr. célérité, lat. celeritas, -atis. Sursa: DEX '98 (1998). 430 Copilul poate fi cunoscut științific; cunoștintele științifice astfel rezultate sunt aplicabile tuturor copiilor; practicile educaționale aferente pot fi aplicate la fel tuturor copiilor; problemele sociale și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bogat omenești. Mâinile lui puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
bogat omenești. Mâinile lui puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
puternice și ucigașe sunt în stare să îmbrățișeze și să mângâie. După cum se poartă, pasul lui nu putea fi decât hotărât și nobil, chiar dacă Iliada stăruie numai asupra acelei manifestări a puterii vitale care este mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
engleza), chiar dacă au furnizat multe cuvinte împrumutate direct, acestea nu prezintă schimbări importante de formă și de înțeles. Să nu uităm că cele mai multe dintre aceste cuvinte (mai ales cele din franceză și engleză) sunt relativ recente și se răspândesc cu iuțeala fulgerului, de aceea nu mai au când să-și schimbe forma și, mai ales, sensul. În trecut, când se foloseau caravanele cu cămile, lucrurile se petreceau altfel. Cuvinte din vechea egipteană Egipteana, limbă dispărută, înrudită cu ebraica și araba, este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
franceza, care l-a preluat însă mai devreme (în secolul 14). Cuvântul latin este o formă alterată a ar. kăfūr, iar cuvântul arab provine din skr. karpura. Caravană are, la originea îndepărtată, skr. karabha „cămilă“ (înțelesul primitiv era „care are iuțeală“), trecut în persană în forma karwân cu sensul „convoi de cămile“. A fost împrumutat de franceză, unde a devenit caravane, în timpul cruciadelor din Asia Mică. Din franceză, a intrat în diverse alte limbi europene, printre care și româna. Același cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
faptul că formele latine incipio și initio sunt diferite: initio constă din pref. inși itio, care denumea acțiunea de a merge, a frecventa, a umbla, de la eo (εω) „a merge, a avansa” (Vezi în rom.: a se iți, iță, iute, iuțeală etc.), pe când în incipio același prefix este atașat verbului capio, is, cepi, captum, capere „a lua, a apuca, a conține, a înțelege, a simți, a poseda”, de unde rezultă că a începe și incipio au altă bază etimologică, pe care o
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latină înaintea sau în procesul trecerii acesteia la română. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că în alt loc el vorbește de „repedea transformare” a latinei în română, pe când aici, ajuns la baza umană chemată să preia limba latină, iuțeala se transformă în proces de durată. El nominalizează în acest scop „zece neamuri străine imigrante peste populația din teritoriul de limbă latină” în perioada cât a durat procesul de romanizare (I, 285 urm.). Enumerarea începe cu trei neamuri germanice: marcomanii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57 Iosaș, 57 Isaci, 57 Isca, 57 islam, 74 Italia, 48 iță, 95 a se iți, 95 a iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și să nu determin niciodată timpul pe care ea îl presupune, dacă subiectul nu are nevoie de asta, mai ales când verosimilul este puțin forțat ca în Cidul, pentru că acest lucru nu ar însemna decât să-i avertizăm asupra acestei iuțeli. Chiar și atunci când nimic nu este forțat într-un poem prin necesitatea de a ne supune acestei reguli, de ce este nevoie ca la deschiderea teatrului, să facem observația că răsare soarele, că este amiaza în actul al treilea, și că
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
voluntară, lămurește el pe Vulpache, care s-a întors la dânsul nedumerit... Compoziție... !? ...da, voluntară, așa e denumită în Dreptul Roman. Compositio voluntaris, explică el doct și se repezi să caute printre cărțile vrășulite Dreptul Roman. Când îl descoperi, răsfoi cu iuțeală și siguranță paginile introducerii, în care se simțea tare. Dar cum nu găsi ce căuta, dădu el explicațiile cuvenite, într-o definiție de felul acesta : "când parțile se împacă... adică nu, li se dă termen părților să se împace cum
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de solicitatori de posturi, ajutoare bănești și lemne sunt mai întâi introduși sub un abatjour enorm, unde sunt obligați să clocească fiecare căte 4 ouă. Sunt apoi suiți într-un vagonet de gunoi de-al primăriei și cărați cu o iuțeală vertiginoasă pănă sus la Ismail."62 Acolitul său, Turnavitu, cunoaște o ascensiune remarcabilă prin politică, avansând la statutul de "ventilator de stat", într-un mod care amintește de absurdul situației lui Mitică, promovat să dea "muștele afară din Cișmigiu". Din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
țineau legat de țăruș și, spre a putea da frâu liber dragostei sale nețărmurite, începu să treacă din ce în ce mai des prin interiorul pălniei, făcându-și vânt în ea de pe o trambulină construită expres și coborându-se apoi în mâini, cu o iuțeală vertiginoasă, pe o scară mobilă de lemn, la capătul căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară."81 Deși nu atât de străvezie, ca în relația extraconjugală a lui Stamate, sub aparența absurdului din ritualul posesiunii, alegoria actului sexual ascunde
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El, Moftul, a crescut cu o iuțeală nemaipomenită și a fost alăptat de Hârtia, căreia i se facu milă de copilul orfan aruncat de mama lui. Când ajunse în vârstă Moftul, doica lui, Presa, îl însură după Opinia, o tânără mai mult sau mai puțin publică, foarte
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Anton, cu cotul stâng răzimat de laiță și cu tâmpla sprijinită în pumn, stătea așa, de ceasuri bune, neclintit, uitându-se când la flăcările din vatră, când la nora lui. În răstimpuri ofta. În sobă, flăcările focului mistuie la iuțeală lemnele sub loviturile gerului de afară. În colțul dinspre răsărit al odăiței, Maica Domnului, în lumina candelei, se uita la ei cu bunătate pe chip neclintită. Baba Săftica pregătește pelincile și fierturile cu toate buruienile, după tipicul numai de dânsa
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar fi trezit dintr-un coșmar și luneca într-altul plin de vise și arătări prăpăstioase... ca într-o lume cu închipuiri. Într-o clipă de răgaz, când moașa a mai slabit-o cu muncile, femeia a văzut totul, cu iuțeala gândului. ... Ziua aceea însorita și frumoasă, când pășise cu Anton pragul casei pentru prima oară, și bătrînul Toma, tatăl lui Anton, a primit-o cu brațele deschise. În vreme ce lacrimile îi scăldau obrazul ostenit, zâmbi printre lacrimi fericită. Moașa schimbă priviri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de lupi în alergare îndepărtându-se. Gândul îl purtă, în urmă cu peste un an, când a întâlnit-o, în pădure, pe Axinia, înconjurată de lupi... și, s-a cutremurat... Ca un văl i se lăsă de pe ochi... Și, cu iuțeala gândului se întoarse în ziua aceea de Sf. Ioan Botezătorul, când, pe un ger de crăpau pietrele se întorcea acasă de la Fălciu cu sania. Era pe înserat. Ion, bărbatul Domnicăi, mâna caii; doi armăsari negri ca păcatul și focoși de parcă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în casele fălcienilor, frângând tihna acestei oaze răzeșești, de oameni cuminți, harnici și evlavioși. Timpul și evenimentele se precipitară, și se învălmășiră ca într-un coșmar lipsit de rațiune. Țara intrase deja în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau cu o iuțeală amețitoare, Întreg hotarul de miazăzi, pană la Gurile Dunării, era înconjurat de un brâu de foc, parcă.. Pe cer s-au ivit semne ciudate... Și, în soare s-au zărit pete cu forme neobișnuite. Mințile oamenilor se umpleau tot mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
s-o ducă la ochi, riscul să n-o nimerească mortal era mult prea mare. O spaimă cumplită, ca niciodată în viața de vânător, îl înfioră, și o subită teamă de moarte îl cuprinse. Primejdia îi ascuți agerimea. Cu o iuțeală de care nu se știa în stare, a tras toporișca de la șold, și cu un răcnet de fiară, care înfiora codrii, lovi animalul în zbor. Un trosnet surd... un icnet adânc, jalnic... și frumosul animmal se prăbuși întinzându-se moale
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vigoare și vioiciune. Fiecare părticică a minții și trupului său, fiecare celulă nervoasă și fiecare fibră musculară reprezenta o culme a perfecțiunii. Și între toate acestea exista un echilibru, o coordonare desăvârșită. Când vedea, ori auzea ceva... reacționa cu o iuțeală fulgerătoare. Se transformase pe loc, într-o sălbăticiune perfectă... înainta tiptil, ca o pisică, ca o umbră trecătoare, care apărea și dispărea printre alte umbre. După o vreme, din nou îl prinse dorul de casă... de Anuca... Porni cu pasul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-i junghietura... Apoi, rămase neclintit, fară să-i dea atenție celui care zăcea muribund. Alți trei lupi încercară să-l atace, dar fură sfâșiați unul câte unul, la rând. Dintr-o dată întreaga haită dădu năvală asupra lui. Cu o uimitoare iuțeală și agilitate, Suru sfâșie în jurul său tot ce apucă. După o vreme, cei rămași în viață renunțară și se retraseră în neorânduială. În cele din urmă unul dintre ei se apropie prietenos, dar prevăzător, scheunând încetișor și, după ce și Suru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ferestrei și o deschise în lături. - Parcă se sfârșește lumea... nu alta! ...zise mai mult gemut bătrânul. Deodată, prin fereastra deschisă de vânt, intră o rândunică ciripind, tivit-tivit... tivit-tivit. Bătrânul tresări; urmări păsărica cum făcea roate, prin odaie, cu o iuțeală că abia o prindea ochiul, și, se gândea... „Dacă‟i un sămn!? și tot el îi răspunse: „Da, da... rândunelele aduc noroc la casa omului“. Așa auzise el din bătrâni. Păsărica se necăjea să găsească ochiul de geam, zburând roată
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ageri în tot albul lor. - Știi pi dracu..! și scuipă într-o parte. - Îți zâc, frumosule, îți zâc tăt ci ți‟i scris! Lisandru făcu un gest, a lehamite cu mâna, dar țiganca i-o prinse din zbor, cu o iuțeală de pisică, holbându-se în ea. - Ei, hai, zî-i... da‟ vez‟ să nu zâci vreo prostie! zise el amenințând-o cu degetul. Atât a așteptat oacheșa, și începu a turui din gură.. - Ești iute la mânie, flăcăule... șî hotărăști
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pasul, fiindcă vedea cum pe străzile castrului se adunau în dezordine grupuri de soldați; părea că nimănui nu-i păsa de disciplina severă de zi cu zi. Se știa că în rândul acelor puternice legiuni revolta se putea răspândi cu iuțeala focului într-o grămadă de paie. Se mai întâmplase așa ceva sub Augustus și, mai ales, sub Tiberius, urât și ca general, dar și mai mult ca împărat. Copilul se propti însă pe picioare și întrebă de ce Tiberius preluase puterea în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]