KorAP: Find »[drukola/base=iudaism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...77 >

1,917 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

inculce această preocupare generațiilor viitoare, dând însă o explicație diferită de cea admisă în mod obișnuit pentru a discerne sensul catastrofei. Sacrificiul lui Avraam aduce in fine soluția misterului. Cei care se sacrifică voluntar îi depășesc în îndrăzneală pe fondatorii iudaismului, pentru că merg și mai departe decât Avraam. Aici este răspunsul. Departe de a-și abandona poporul, Dumnezeu l-a pus din nou la încercare, așa cum făcuse cu patriarhul său. Iar poporul a răspuns încă o dată speranțelor și așteptărilor Lui. Aceasta

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
trecerea la faptă. "Martiriul spiritual", sacrificare recurentă a instinctelor primare din iubire pentru Dumnezeu, a ocupat un loc mult mai important în gândirea evreiască decât martiriul propriu-zis. Referința martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip de suferință și furnizează materie primă unei istorii de suferință reîmprospătate periodic

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
în zona așkenază în această perioadă, într-un context european de intoleranță și "recreștinare" intensă, nu constituie doar o expresie a suferinței, ci este deja un fel de remediu la însăși această suferință. Ea era totodată susceptibilă să sudeze un iudaism amenințat cu dezintegrarea în fața unui creștinism care se radicaliza. Totuși, prin amploarea actului lor, care-i făcea să acceadă la sfințenie, martirii desconsiderau normele religioase obișnuite, recomandând înainte de toate studiul Torei și respectarea poruncilor. Transgresiunea se vădește până și în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
puțin religioase. Discursul de suferință care se conturează după prima Cruciadă și se dezvoltă în diferite registre, literar, liturgic, iar mai târziu istoriografic, pune accentul doar pe violențele îndurate de evreii medievali, dar nu ne informează despre ceea ce dădea specificitatea iudaismului de atunci, nici despre aporturile efective la civilizația medievală. Lumea creștină cita totuși în mod liber ideile gânditorului Moise Maimonide și ale altor înțelepți evrei medievali. Spaniolul Ibn Gabirol a creat o operă filosofică, Fons Vitae, care mult timp a

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
să credem memoria de suferință. În general, eroismul lor este redus la un eroism religios care neutralizează în imaginar toate tentativele lor de autoapărare. Ei sunt fixați în posteritate ca victime care-și sacrifică viața pentru tradiție, pentru a perpetua iudaismul. Liturgizarea umilințelor suferite și a martiriului, care a ajuns să marcheze profund comportamentul comunităților așkenaze, accentuează autopercepția victimară a evreilor. Lipsa unei veritabile istorii scrise a jucat un rol primordial în acapararea de către memorie, de-a lungul secolelor, a istoriei

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
din Polonia și Lituania, au trecut de la statutul de victime la cel de martiri. Sursele evreiești avansează cifra de 100000 de morți și 300 de comunități distruse. O dată în plus, victimele acestei catastrofe nu muriseră degeaba, ci, pentru a întări iudaismul generațiilor viitoare, acceptaseră moartea ca martirii evrei de altădată, în numele credinței și pentru a-l sluji pe Atotputernic. Este imposibil să nu vedem și aici efectul consolator al acestei retorici a suferinței în plină derută, forța exemplului oferit făcând posibilă

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
martirii evrei de altădată, în numele credinței și pentru a-l sluji pe Atotputernic. Este imposibil să nu vedem și aici efectul consolator al acestei retorici a suferinței în plină derută, forța exemplului oferit făcând posibilă reconstrucția după distrugere și perpetuarea iudaismului în Polonia și în alte părți. Cronica lui Hannover se termină cu un omagiu adus comunității evreiești din Polonia, înzestrată cu cei cinci "piloni" menționați în Tratatul Părințilorlll: Tora, cultul, mila, dreptatea, adevărul și pacea. Această idealizare se alătură celei

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
XVIII-lea avea să-l facă pe Gaon din Vilna, marele maestru al culturii evreiești din Lituania, să spună că "Tora se dobândește în durere". Trebuie să suferi pentru a fi evreu 31. Eroism sau mesianism, alegerea răului mai mic Iudaismul sefard implantat pe teritoriul islamic nu a rămas departe de liturgizarea suferinței. Și el a zugrăvit nenorocirile pe care le avusese de îndurat. Astfel, elegia lui Abraham Ibn Ezra, care evocă persecuția almohadă din secolul al XII-lea, descrie distrugerea

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
erijat în model de pietate. Tatăl lui Maimonide, Maimon ben Iosif, a scris el însuși o Epistolă de consolare pentru a-i îmbărbăta pe evreii care se convertiseră la islam și continuau să trăiască în exterior ca musulmani, practicând totuși iudaismul în secret 32. El se opune ideii de a accepta martiriul pentru a evita convertirea forțată. Desigur, atât în lumea așkenază, cât și în lumea sefardă, martiriul nu era a priori încurajat, dar în cea dintâi era totuși valorizat, în timp ce

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
profeții îi încredințaseră pe exilați că situația lor nu va dura. În Biblie, speranța în viitor este omniprezentă. Isaia și Ieremia profețesc venirea unui rege din neamul lui David, a cărui domnie va fi fericită. Dar, în epoca Primului Templu, iudaismul nu este încă o religie propriu-zis mesianică, iar termenul masiah (Mesia) încă nu are conotația pe care o va căpăta ulterior prin asocierea cu ideea de sfârșit al timpurilor. Mesianismul comportă în același timp ideea unei restaurări și pe cea

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
la Valencia prezic apropierea sfârșitului zilelor și anunță că Mesia s-a născut și trăiește pe un munte aproape de Constantinopol. Aceste știri provoacă acte de pocăință. Astfel, șaptezeci de familii convertite pleacă la Valona, în Albania, ca să se întoarcă la iudaism. Imperiul Otoman primește imigranți evrei cu mult înainte de expulzarea din Spania. Contrastul între creștinătatea care-i respinge pe evrei și Imperiul Otoman, care-i primește cu brațele deschise, îi conferă acestuia din urmă o aură deosebită în ochii evreilor în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și aderând la riturile, practicile și sistemul de credințe ale acestuia, care văd în el un prevestitor al vremurilor din urmă. Cel de-al doilea, cripto-evreu portughez, pe numele său adevărat Diego Pires, reușește să plece din Portugalia, revine la iudaism sub numele de Solomon Molko și sfârșește prin a se proclama Mesia. Episoadele Reuveni și Molko atestă importanța fermentului mesianic la cripto-evreii din Portugalia, parte integrantă din spiritualitatea noilor creștini. Acest activism mesianic este înainte de toate revelator pentru aspirațiile și

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Tot atâtea schimbări sau proiecte de schimbări care compensau oarecum tăcerea lui Dumnezeu în fața unei suferințe insuportabile. Este oare o întâmplare că, în Europa de Vest de astă dată, în Amsterdamul devenit noua mare metropolă evreiască, adăpostind foste populații marane întoarse la iudaism, în secolul al XVII-lea, Menasseh ben Israel, el însuși cripto-evreu originar din Madera, își intitulează una dintre opere Speranța lui Israel? Descrie în ea descoperirea celor zece triburi pierdute în America Latină, temă mesianică printre altele, căci, la eliberarea finală

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ale căror efecte continuau să se facă simțite generație după generație. Potrivit acestei explicații, șocul expulzării ar fi condus la o reînnoire a misticismului și a mesianismului evreiești, care ar fi culminat cu explozia sabatianistă care a inflamat nu numai iudaismul sefard, ci și pe cel din estul Europei în secolul al XVII-lea42. Alții pun accentul mai degrabă pe dezvoltările interne ale Cabalei și minimalizează impactul expulzării în apariția unor noi tendințe ezoterice 43. Totuși șocul psihic și spiritual al expulzării

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Când această efervescență se dovedește incontrolabilă, autoritățile otomane îi dau de ales, în 1666, între convertirea la islam și moarte. Alege convertirea. Și aici transpare o respingere tipică a eroismului prin martiriu, foarte îndepărtată de modelul așkenaz al fidelității față de iudaism. Această respingere, cum am văzut, era deja prezentă la Maimonide în Epistola despre persecuție, scrisă în exil pentru a-i consola pe cei convertiți la islam sub persecuțiile almohade din secolul al XII-lea. Într-adevăr, se întâlnesc puține martirologii

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ei istorie începând din secolul al XIX-lea, sunt preocupați mai mult de istoria lor locală, mai puțin agitată decât a omologilor europeni. Cât despre evreii din Africa de Nord, ancorați încă în tradiție, scrierea istoriei pentru a fixa ceea ce rămăsese din iudaismul lor nu a fost pentru ei o preocupare esențială. În perioada contemporană, sefarzii și-au învățat istoria prin intermediul istoriografiei în curs de elaborare în Occidentul creștin, adică prin versiunea lacrimală a istoriei evreilor. Misticismul ca antidot al suferinței Dacă istoriografia

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
antidot al suferinței Dacă istoriografia produsă în lumea sefardă în secolul al XVI-lea și-a pus într-adevăr amprenta pe scriitura istorică așkenază din modernitate, inspirația mesianică de care era, în parte, animată a influențat considerabil noul centru al iudaismului mondial care avea să apară în Europa de Est. Prin tonalitatea lui mesianică, hasidismul, care se naște și se dezvoltă în zona așkenază în secolul al XIII-lea, amintește de curentele apărute în lumea sefardă după expulzare, care mizau pe speranță. Legendele

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
din dorința de izbăvire și restaurație. Într-adevăr, ca mișcare populară, el caută să aducă noi răspunsuri la suferință într-un context dificil de război, decrete antisemite și pogromuri. Capătă amploare în regiunile lovite de o sărăcie extremă. Jumătate din iudaismul polonez și o parte importantă din iudaismul rus aderă la el și, prin mișcările de migrație, ramificații importante se dezvoltă în Europa Occidentală și în America de Nord. Dumnezeul hasidismului este un Dumnezeu al bunătății și al milei. Acestea fiind spuse, chiar

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
adevăr, ca mișcare populară, el caută să aducă noi răspunsuri la suferință într-un context dificil de război, decrete antisemite și pogromuri. Capătă amploare în regiunile lovite de o sărăcie extremă. Jumătate din iudaismul polonez și o parte importantă din iudaismul rus aderă la el și, prin mișcările de migrație, ramificații importante se dezvoltă în Europa Occidentală și în America de Nord. Dumnezeul hasidismului este un Dumnezeu al bunătății și al milei. Acestea fiind spuse, chiar în interiorul hasidismului reacțiile la suferință variază. Una

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
vremuri de mari schimbări, evreul modern nu mai vrea, ca înaintașul său medieval, să privească disprețuitor istoria, să vadă în studiul ei o pierdere de timp, nici să-i interzică a fortiori lectura. Chiar mai mult decât alte curente ale iudaismului din secolul al XIX-lea, naționalismul evreu în formare, apoi sionismul, care este una dintre formele lui, au avut o nevoie imperioasă de istorie și de mitologie biblică. De altfel, au făcut o sinteză a acestora pentru a justifica în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
asupra bulversărilor doar aparente ale istoriei. Ar fi, de altfel, eronat să credem că emanciparea și aculturația față de mediul ne-evreiesc au fost singurii factori declanșatori ai istoricizării în lumea evreiască. Această evoluție este pregătită și de mișcări interne din iudaism. Curentul evreiesc al Luminilor, Haskala, care se naște în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Germania și cuprinde treptat alte regiuni, servește drept legătură pentru formularea identității evreiești, în această dualitate nouă care constă în a fi

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
multitudini de posibilități și în care tradiția nu ne mai poate dicta ce suntem. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, printre intelectualii evrei germani și în continuarea mișcării berlineze a Luminilor, se dezvoltă un curent științific inedit: "știința iudaismului", în germană, Wissenschaft des Judentums. Susținătorii lui urmăresc să elaboreze o nouă identitate evreiască, adaptată contextului contemporan, și să promoveze o serie de reforme în domeniile cultului, credințelor, modului de viață, structurii sociale, educației și culturii, care să poată favoriza

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
în domeniile cultului, credințelor, modului de viață, structurii sociale, educației și culturii, care să poată favoriza în final emanciparea legală. În acest spirit, ei încep să prezinte științific, atât în interiorul cât și în exteriorul comunității, aspectele din cultura și istoria iudaismului pe care le consideră cele mai bogate și mai capabile să ajute la recunoașterea valorilor lui. Asociația pentru Cultura și Știința Evreilordddd este fondată în acest scop la Berlin în 1819 de tineri intelectuali și oameni de știință. Ea urmărea

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
mai bogate și mai capabile să ajute la recunoașterea valorilor lui. Asociația pentru Cultura și Știința Evreilordddd este fondată în acest scop la Berlin în 1819 de tineri intelectuali și oameni de știință. Ea urmărea să sustragă textele canonice ale iudaismului exegezei tradiționale și să le supună metodelor critice ale științei moderne. Muribund ca religie printre evreii europenei, iudaismul devenea astfel obiectul unei abordări distanțate, singura în măsură să evite dispariția lui completă în valul secularizării. Făcând asta, ei arătau că

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
fondată în acest scop la Berlin în 1819 de tineri intelectuali și oameni de știință. Ea urmărea să sustragă textele canonice ale iudaismului exegezei tradiționale și să le supună metodelor critice ale științei moderne. Muribund ca religie printre evreii europenei, iudaismul devenea astfel obiectul unei abordări distanțate, singura în măsură să evite dispariția lui completă în valul secularizării. Făcând asta, ei arătau că iudaismul însemna totodată o cultură și o istorie. Dar aceasta trebuia curățată de orice urmă de istorie propriu-zis

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]