2,793 matches
-
54. Specchio Giuseppe, cetățean italian, născut la 5 august 1928 în localitatea Cerignola, Italia, fiul lui Pasquale și Elisa, cu domiciliul actual în localitatea Suceava, Str. Luceafărului nr. 11, bl. G 4, ap. 3, județul Suceava. 55. Golubovicy Veselin, cetățean iugoslav, născut la 4 iunie 1947 în localitatea Petrovo-Selo, Iugoslavia, fiul lui Savo și Leposava, cu domiciliul actual în București, Calea Victoriei nr. 142-148, sc. C, ap. 6, sectorul 1. 56. Kitmiridis Ianis, cetățean grec, născut la 26 mai 1934 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
grec, născută la 13 decembrie 1971 în localitatea Atena, Grecia, fiica lui Nicolaos și Irini, cu domiciliul actual în București, str. Ioniță Cegan nr. 2, bl. P 11, sc. A, et. 3, ap. 16, sectorul 5. 84. Dragin Sinisa, cetățean iugoslav, născut la 6 februarie 1960 în localitatea Kula, Iugoslavia, fiul lui Gavra și Slobodanka, cu domiciliul actual în București, str. Ciurea nr. 14, bl. Y 1, sc. F, ap. 24, sectorul 2. 85. Nikolicy Dragisa, cetățean iugoslav, născut la 2
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Dragin Sinisa, cetățean iugoslav, născut la 6 februarie 1960 în localitatea Kula, Iugoslavia, fiul lui Gavra și Slobodanka, cu domiciliul actual în București, str. Ciurea nr. 14, bl. Y 1, sc. F, ap. 24, sectorul 2. 85. Nikolicy Dragisa, cetățean iugoslav, născut la 2 ianuarie 1948 în localitatea Korbovo, Iugoslavia, fiul lui Bogoljub și Rumenka, cu domiciliul actual în București, Bd. Unirii nr. 43, bl. E 2, sc. 1, et. 6, ap. 28, sectorul 3. 86. Ghilardi Massimo, cetățean italian, născut
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
din literatura română și universală în limba română, pliante, broșuri, casete audio și video, compact-discuri și filme semnificative pentru cultura națională și spiritualitatea românească; 10. acordarea de sprijin financiar, prin finanțare directă, bisericilor românești din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, fostă republică iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Venezuela și din alte țări, pentru renovarea sfintelor lăcașuri, dotarea cu mobilier bisericesc, obiecte și literatura de cult, vesminte preoțești etc. și/sau de sprijin material prin donații în același scop; 11. organizarea unor colocvii
HOTĂRÂRE nr. 400 din 14 iulie 1998 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la art. 11 alin. (17) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
ap. 5, sectorul 5. 9. Izbașa Stavrula, apatrid, născută la 20 martie 1946 în localitatea Licorani Conița, Grecia, fiica lui Haralambus și Antina, cu domiciliul actual în Timișoara, Str. Zborului nr. 8, ap. 17, județul Timiș. 10. Pitik George, cetățean iugoslav, născut la 1 ianuarie 1963 în localitatea Kustilj, Iugoslavia, fiul lui Aurel și Marina, cu domiciliul actual în Timișoara, str. Buftea nr. 3A, ap. 4, județul Timiș. 11. Spiridis Cațilachi Magdalena, apatrid, născută la 27 noiembrie 1936 în localitatea Chimiochi
HOTĂRÂRE nr. 297 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118415_a_119744]
-
stat p. Ministru de interne, Teodor Zaharia, secretar de stat București, 16 iunie 1997. Nr. 296. Anexa LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat acordarea cetățeniei române în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991 1. Brkic Slobodan, cetățean iugoslav, născut la 8 noiembrie 1952 în Belgrad, Iugoslavia, fiul lui Drăgan și Miroslava, domiciliat în București, str. Polonă nr. 22, sectorul 1. 2. Grecu Josette-Jeanne, cetățean francez, născută la 1 august 1948 în localitatea Caromb, Franța, fiica lui Sykvain și
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
bl. D9, sc. 1, ap. 7, județul Gorj. 3. Tabacu Adriana, cetățean albanez, născută la 26 februarie 1964 în localitatea Korce, Albania, fiica lui Iulian și Sofica, domiciliată în București, Splaiul Unirii nr. 173, sectorul 3. 4. Caranovic Dragan, cetățean iugoslav, născut la 17 iulie 1959 în localitatea Nogotin, Iugoslavia, fiul lui Alexandar și Radmila, domiciliat în București, Calea Griviței nr. 184, et. 2, ap. 10, sectorul 1. 5. Nevednicii Vladislav, cetățean al Republicii Moldova, născut la 3 septembrie 1969 în localitatea Chișinău
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
Elisabeta, apatrid, născută la 4 februarie 1969 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiica lui Korovesi și Meropi, domiciliată în Brașov, str. Codrul Cosminului nr. 44, bl. 407, sc. B, et. 4, ap. 20, județul Brașov. 10. Prodan Zorica, cetățean iugoslav, născută la 15 ianuarie 1960 în localitatea Lazinca, Iugoslavia, fiica lui Vojin și Ana, domiciliată în Timișoara, str. Arcidava nr. 35-37, județul Timiș. 11. Zogas Vanghelița, cetățean grec, născută la 9 octombrie 1961 în București, România, fiica lui Eftimios și
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
sectorul 4. 18. Dimitrudis Ianis, apatrid, născut la 3 septembrie 1949 în localitatea Belogragik, Bulgaria, fiul lui Tachis și Malta, domiciliat în București, str. Emil Gârleanu nr. 10, bl. A2, sc. 3, ap. 82, sectorul 3. 19. Flora Ionică, cetățean iugoslav, născut la 20 decembrie 1950 în localitatea Satu Nou, Iugoslavia, fiul lui Ioța și Viorica, domiciliat în București, Calea Victoriei nr. 1-5, sc. D, ap. 1, sectorul 3. 20. Covaci Ana, cetățean ucrainean, născută la 4noiembrie 1962 în localitatea Slatina, Ucraina
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
județul Maramureș. 21. Simos Vasileios, cetățean grec, născut la 19 mai 1939 în localitatea Drosopigi Ioaninon, Grecia, fiul lui Dimitris și Gliceria, domiciliat în localitatea Fălticeni, str. Nicolae Bălcescu bl. 2.B, ap. 6, județul Suceava. 22. Mihaj Mirca, cetățean iugoslav, născut la 16 septembrie 1950 în localitatea Markovac, Iugoslavia, fiul lui Simeon și Floarea, domiciliat în localitatea Tecuci, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 2, județul Galați. 23. Jelescu Zoia, cetățean rus, născută la 8 ianuarie 1930 în localitatea Klin Maidanova, Rusia
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
23. Jelescu Zoia, cetățean rus, născută la 8 ianuarie 1930 în localitatea Klin Maidanova, Rusia, fiica lui Vasili și Maria, domiciliată în Constanța, Bd. Republicii nr. 77, bl. A5, sc. A, ap. 9, județul Constanța. 24. Milanovic Petar Mirca, cetățean iugoslav, născut la 14 iunie 1917 în Iași, județul Iași, România, fiul lui Arangel și Katerina, domiciliat în București, str. Col. Paul Ionescu nr. 8, sectorul 1. 25. Kozlovscaia Elvira, cetățean rus, născută la 21 iunie 1937 în Moscova, Rusia, fiica
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
Germania, 72622 Nurtingen, Duttenhoferstr. 66. 170. Wagner Viorel, cetățean german, născut la 15 februarie 1949 în localitatea Scărișoara, județul Olt, România, fiul lui Ciuciu Florea și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 71067 Sindelfingen, Guttenbrunnstr. 13. 171. Luchin Emina, cetățean iugoslav, născută la 12 septembrie 1963 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Luchin Milan și Milena, cu domiciliul actual în Africa de Sud, 707 Clarensville Flats, Beach Road, Sea Point 8001, Cape Town. 172. Ene Dorina, cetățean suedez, născută la 27 martie 1950
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
Ion Roată nr. 50, județul Timiș. 12. Simion Mariana, cetățean german, născută la 25 iulie 1956, în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Negrea Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79108 Freiburg, Kehlerstr. 42. 13. Ugrinovici Jiva, cetățean iugoslav, născut la 1 ianuarie 1953 în localitatea Zlatița, județul Caraș Severin, România, fiul lui Momcilo și Miuța Borița, cu domiciliul actual în Iugoslavia, Bela Crkva, Dositejeva 16. 14. Schulz Stela Constanța, cetățean austriac, născută la 4 februarie 1936 în Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 894 din 24 decembrie 1997 privind aprobarea acordării cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119768_a_121097]
-
1946-1949 / 277 Evoluția Iugoslaviei / 285 Repercusiunile înființării blocului sovietic / 297 Schimbarea de direcție a Albaniei / 299 Războiul rece / 301 Capitolul 9. Guvernele comuniste, 1950-1980 / 303 Evoluția situației interne / 303 Politica externă / 317 Regimuri comuniste contrastante: Bulgaria, România, Albania / 328 Varianta iugoslavă / 345 Concluzie / 363 Capitolul 10. Alternativa greacă / 364 Problemele economice: intervenția americanilor / 364 Papagos și Karamanlis: guvernele grecești pînă în 1963 / 366 Disputa în privința Ciprului / 370 Schimbările sociale și economice / 373 Perioada Papandreou / 375 Dictatura militară / 382 Revenirea lui Karamanlis
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
colabora cu partidele conservatoare germane, clericalii sloveni au început să coopereze cu Partidul Croat al Drepturilor. În 1912, prin declarația de la Ljubljana, cele două grupuri au fost de acord să se sprijine reciproc. Nici unul dintre ele nu avea o orientare iugoslavă; ele nu doreau să acționeze împreună cu sîrbii ortodocși ai monarhiei. Influența Partidului Liberal Sloven a crescut și ea, iar în cele din urmă o parte a lui s-a desprins, formînd Partidul Radical Național. Deși ambele aripi erau preocupate de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea un plan de rezolvare a ei. Amîndouă urmăreau menținerea teritoriilor slovene în cadrul Imperiului Habsburgic. Unica facțiune cu adevărat radicală era grupul de tineri Preporod (Renașterea), care cerea dizolvarea imperiului și unirea Sloveniei, Croației și a Serbiei într-un stat iugoslav. Această organizație reprezenta însă doar o minoritate a populației rurale catolice și conservatoare. Înainte de 1914, nu a existat nici o mișcare slovenă semnificativă care să sprijine dezmembrarea Imperiului Habsburgic și întemeierea Iugoslaviei. Dalmația După anexarea Dalmației, Imperiul Habsburgic a luat puține
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de obicei guvernul. Khuen-Héderváry era ajutat de faptul că unioniștii, partidul care era în favoarea cooperării cu Budapesta, au fuzionat în perioada aceasta cu o parte a Partidului Național, al cărui program pusese anterior accentul pe ideea iliră sau pe ideea iugoslavă. Beneficiind de această susținere suplimentară, regimul dominat de unguri a repurtat mai multe victorii succesive în alegerile din 1884, 1887 și 1892. Administrația Khuen-Héderváry a fost întărită și mai mult grație abilității de a profita de antagonismul apărut între sîrbi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iar Khuen-Hérderváry a părăsit Zagrebul ca să devină prim-ministru al Ungariei. O nouă generație a ajuns totodată să influențeze politica Croației. Doi foști lideri, Franjo Rački și episcopul Strossmayer, au murit în 1894 și, respectiv, în 1905, dar orientarea lor iugoslavă avea să fie susținută de alții, care și-au dat seama de pericolele și de inutilitatea perpetuării conflictului sîrbo-croat. Aceste convingeri erau nutrite în special de intelectualii sîrbi și croați și de studenți, din care o parte studiaseră la Praga
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
evenimente asemănătoare au urmat în decembrie în Croația. Mai multe partide croate și sîrbe s-au unit, formînd Coaliția Croato-Sîrbă. Obiectivul major era asigurarea unirii Croației și Dalmației; problema viitorului Bosniei-Herțegovina a fost evitată. Extrem de importantă pentru viitor era orientarea iugoslavă a programului Coaliției. Atît Partidul Independent Sîrb cît și Partidul Croat al Drepturilor, ca să cităm cele două exemple mai importante, scoseseră în evidență diferențele dintre cele două popoare sud-slave. Implicit, conflictele se puteau sfîrși prin victoria uneia din cele două
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sfîrși prin victoria uneia din cele două părți din cadrul ținuturilor habsburgice asupra celeilalte. Coaliția croato-sîrbă a revenit în schimb la ideile inițiale ale mișcării ilire și ale unor oameni ca Strossmayer, susținînd că atît sîrbii cît și croații formau naționalitatea iugoslavă. Programul Coaliției dalmate stabilea: Ambele părți pornesc de la premisa că atît croații cît și sîrbii constituie un singur popor, că ei sunt egali în relațiile lor reciproce și că... trebuie să-și întărească puterea și forțele naționale pentru ca întîmplările să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pune capăt neînțelegerilor dintre sîrbi și croați, evidente în perioadele anterioare. El a sprijinit energic cooperarea tuturor slavilor de sud din cadrul imperiului. În ciuda faptului că unele elemente din Coaliție aveau legături strînse cu Serbia și visau la un viitor stat iugoslav independent, majoritatea erau moderați și urmăreau obiective limitate. În opoziție cu această atitudine, o altă parte a croaților cereau o reorganizare radicală a imperiului. Așa cum am menționat, cele două ramuri ale Partidului Drepturilor se opuneau cooperării cu Ungaria și propuneau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
identității celor două populații. În secolul al XIX-lea, după cum am văzut, erau exprimate două puncte de vedere în acest domeniu. Majoritatea partidelor politice erau organizate pe o bază națională separată. Mișcarea iliră avansase totuși ideea existenței probabile a naționalității iugoslave, din care făceau parte sîrbii, croații și slovenii. Partidul Național din Croația și Coaliția Croato-Sîrbă sprijineau conceptul cooperării și unele aspecte ale doctrinelor ilire. Dacă sîrbii și croații erau două naționalități distincte sau una singură divizată în două avea să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
habsburgici se vor uni cu Serbia, dar cu siguranță că acest obiectiv nu era susținut de majoritatea lor. Opțiunile sîrbilor din regatul Serbiei și ale celor de pe teritoriul habsburgic erau mai largi. Sîrbii habsburgici puteau evident să colaboreze cu partidele iugoslave care urmăreau instituirea unei unități sud slave separate în cadrul Imperiului, sau să pună accentul pe țelurile specifice ale sîrbilor și să sprijine o unire în cele din urmă cu Serbia. Guvernul sîrb avea și mai multe soluții. În primul rînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Muntenegru și cu slavii din Austro-Ungaria, în cazul în care acest stat s-ar fi dezmembrat. O uniune mai vastă ar fi putut include Grecia și România. În al treilea rînd, liderii sîrbi aveau posibilitatea de a adopta un program iugoslav, adică unirea tuturor sîrbilor, croaților și slovenilor într-o singură națiune. Să observăm în acest context că i s-a acordat o atenție foarte mică problemei absolut vitale a alternativei federalizării sau centralizării acestui stat. Dintre cele trei căi, aceea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
practică fusese demonstrată în repetate rînduri, cel mai recent de conflictele și geloziile dintre aceste state în perioada războaielor Balcanice. Ruperea completă a relațiilor și profunda animozitate dintre Serbia și Bulgaria excludeau în acest moment orice posibilitate de unire. Ideea iugoslavă a beneficiat însă și în perioada premergătoare războiului de un foarte mare sprijin din partea unor anumite sectoare ale societății sîrbești, mai ales a intelectualilor și a studenților. O mare atracție era reprezentă de faptul că programul era atît idealist cît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]