2,406 matches
-
deși creștinismul a fost o mentalitate dominantă, oamenii, în intimitatea lor, au gîndit și s-au purtat altfel. Tot ceea ce este decretat drept ocult are asupra minții noastre un dublu efect: mai întîi, naște o suspiciune spontană în virtutea căreia un iz reprobabil de secret primejdios începe să fie resimțit; în al doilea rînd, joacă un rol de incontestabilă momeală psihologică, căci, fiind vorba de un secret, acesta, tocmai pentru că e secret, nu poate să nu atragă. Și așa se face că
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
ne este adus la cunoștință în Cartea prietenilor mei la mai bine de două decenii, de unde un alt factor ni se revelează, o altă concepție a timpului la un cuget însetat a-și spori, către universalitate, cunoașterea. Carte târzie, cu iz testamentar, aceea a prietenilor, dedicată celui mai nobil sentiment ce-i poate apropia pe oameni între ei, îndepărtându-i de umbrele tragicului sentiment de a fi singuri în Cosmos este un model de terapie sufletească. împrejurarea că acești prieteni nu
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
dialectica marxist-leninistă la bodegile totalitarismului de tip comunist. Ce să mai spunem? După atâta poezie, ne simțim și noi o idee mai instruiți, si, de ce nu, o altă, măi nobili. Că doar asta e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vine MIHAI la noi să moară, ca și sfinții se mor uneori. nici doi poli de ani n-a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne spună taină fericirii de-a iubi. versul lui hamletian răsună pest timp: to by or not
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a apărut revista, situația era aceasta : Sus o elită socială care nu cetea decît franțuzește. Jos un popor care nu cetea nimic". Convinși de necesitatea unei culturi care să-i includă și pe "umiliții și ofensații vieții" (formulă sadoveniană cu iz dostoievskian), întemeietorii Vieții românești recurg la "poporanism", un termen cu înțeles mai mult progresist decît estetic. Cu aerul său de "diletant superior" care aspiră la a scrie pe înțelesul cît mai multor cititori, Topîrceanu va fi considerat un colaborator de
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
a văzut tot. Va mai face încă un tur, rapid, un fel „onor la drapel” prin fața manechinelor. Păpușile sunt uriașe, urâte și modelate din ipsos industrial. Au veșminte din lână, purpură, aur și alte metale, care mai păstrează în ele izul sângelui și al sudorii umane. Este doar un truc practicat de custode! Chiar nu mă interesează cum a creat senzația olfactivă! în sinea sa, Martina știe că, acolo, nu este doar butaforie ieftină, comercială cum, nici rasele negre, ale fostelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dintre ele o bucură, altele o înfurie. Cele mai multe, nu-i creează nici un strop de emoție. Martina este tentată să rămână lângă toga călugărului soldat, să se înfășoare cu totul în țesătura din lână primitivă, dar... stofa aia este jilavă, cu iz de mormânt și-i rece ca un lințoliu. Se retarge ca și cum ar fi atins un cadavru. în jur, se simte mirosul de mucegaiuri în amestec cu cel de pielărie unsă cu untură de viezure. Martina nu mai are timp să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care se afla Basarabia după schimbarea intervenită în anii 1917-1918 și a celor petrecute acolo în ultimul deceniu al regimului țarist. Pentru o mai bună percepere a relatării sale, mai întâi câteva remarci asupra limbajului utilizat. O limbă moldovenească cu iz regional, cu tendințe arhaizante și aproape total lipsită de neologisme. Caracteristică valabilă, de altfel, pentru întreaga manieră de a scrie a povestitorului Sadoveanu, dar subliniată de directa sau indirecta reproducere a modului de exprimare basarabean. O atenție specială merită acordată
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
via lui de la Fundulea, îmi desfășura generoase proiecte de cărți născute astfel din lucrul la computer. Mă crispam din neștiință, în primul rând și, mai apoi, dintr-o țărănească reticență în fața a tot ceea ce mi se părea că pătrunde cu iz de "străinătate" în tabieturile mele. Abia mă făcuse Mircea să pricep cam ce-i acela telex, cum devine situația cu faxul și, mult mai greu, ce rost are un celular. Mă îndârjeam să-i repet: "Nu ține chestia la mine
Mircea, computerul și dorul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10876_a_12201]
-
În portretul-cuvânt!" (Portretul-cuvânt). Totuși, ceea ce învinge de obicei este preferința pentru jocurile de transparențe și abstracții - ca în poezia lui Nichita Stănescu: "Curge polenul florilor visate,/ Cu limbă înghețată de tăceri,/ Din viscole zburate peste sate/ Mă-nvăluie un vânt cu iz de ieri" (Risipa); Mi-e teamă că trăiesc prin cercuri propagate/ Ca-n spargerea oglinzii unei ape;/ Mă pierd din locul care sunt spre infinit/ Și-mi înțeleg abisul în largul risipit." (Superbă;) "Lumină Grea de Mine:/ Mă rup în
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
totul. A fi parte a Europei înseamnă, desigur, un enorm risc. Regulile balcanismului care ne domină, de-atâta vreme, existența, s-ar putea să primească, mai repede decât ne așteptăm, lovituri mortale. În Europa, mila față de semeni și subiectivitatea cu iz de gășcărie sunt judecate după alte norme decât aici, la porțile Orientului. Cine-a apucat să călătorească, în ultimii ani, dincolo de Curtici sau Borș, va constata că Europa însăși e într-un proces de transformare fără precedent. Nu neapărat unul
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
părți a lucrării avem o serie de exemplificări ale discursului politic, contând și ca aplicații la cadrul electoral (atât de variat și de confuz la noi), evidențiate fie ca prezențe active în paginile presei scrise (ca editoriale, cronici, informări cu iz politic, portrete sau prezentări mediatice), fie ca sloganuri sau figuri de stil, acestea din urmă provenind din aria recuzitei retorice (ca figuri de cuvinte, de sens, de construcție, de gândire ș.a.). Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
Știri O casă cu iz de primăvară: Indiferent de vremea de afară, casa ta trebuie să îți inspire un sentiment de confort și prospețime. Trebuie să te simți mereu în ea că într-o zi perfectă de primăvară. Tipul de mobila pe care il alegi
mobilier cu imprimeuri florale de la Elvila [Corola-blog/BlogPost/96725_a_98017]
-
labă uriașă,/ părintească,/ peste ceafă"); iar o coadă la secția de votare îl duce pe ,erou" cu gândul la fastuoasa Love Parade ce inundă străzile Berlinului. Contrastul apare ca tragicomic, varianta autohtonă de socializare având ceva mucegăit și ridicol, un iz de marfă second-hand : În timp ce mă cert cu o proastă de funcționară,/ revoluția rave se naște și moare/ undeva departe de mine.// În fața ghișeelor/ o mulțime transpirată ca la Love Parade,/ aici nu se dansează și toți se urăsc -/ aici noi
Fratele păduche by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10783_a_12108]
-
care ne-a copleșit și, sub nenumărate aspecte, nu ne cruță încă. Să nu ne lăsăm înșelați de aparențe. Înregistrăm un strat superficial, agitat, clamoros al ,nemulțumirii", id est al cîrtirii, al relativizării (pitorești, dacă o măsurăm de la distanță) cu iz caragialesc. Miticii pot fi nu doar amploaiații ori politicienii strălucind de incultură, ci și unii intelectuali bine informați, cu un condei sprințar, în neînfrîntă speculație ori simplă divagație, umplînd halba paginii mai mult cu spumă decît cu lichid. Proteicul personaj
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
retransmiterii TVR1, acum, în ajun de alegeri, apar că salvatorii acestui post. De fapt, e aceeași persoană care a desființat transmisia, iar acum a acceptat retrasmiterea TVR1 pe frecvența ce-i aparține, - Vlad Plahotniuc! și de aceea are, nu știu cum, un iz neplăcut la populație, întrebându-se, dar de ce l-a închis, ca să-l deschidă după trei ani? Să pară un salvator, că alegătorii să-l aleagă deputat (locul 2 în lista PDM)? Dacă avem în vedere situația politică din anul 2001
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
putrefacției, sau putrefacția poeziei” pentru același motiv al convingerilor lui naționaliste din tinerețe. Autoarea acestei cărți tendențioase de la prima până la ultima filă, nu face o analiză literar-filozofică a operei celor doi titani de origine română ci practică un rechizitoriu cu iz politic. În această carte intitulată „Cioran, Eliade, Ionesco: l'oubli du fascisme”, Alexandra Laignel-Lavastine, care pretinde că este o bună cunoscătoare a istoriei României, nici nu încearcă a-și explică faptul că aceasta splendida constelație care strălucește pe firmamentul literaturii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
interes a fiecăruia dintre invitații săi. Întrebările specifice, pornite din biografiile sau din operele interlocutorilor, cele care le dau acestora posibilitatea să zburde în voie în zone foarte familiare, sînt cele care dau substanță și farmec interviurilor. O întrebare cu iz retoric (,...ce mai e nou prin dulcele tîrg al Ieșilor?"), adresată unui mare sentimental precum Emil Brumaru declanșează un val de nostalgie. Plimbarea prin orașul înțesat de amintiri are datele unui mic poem în proză: În Iași curge un soi
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
mai bun titlu din presă al anului, care era al unui articol din „Adevărul” și suna cam așa: „Cine fură din pîinea deținutului și boxerului, să dea Dumnezeu să nu moară pînă nu face box și pușcărie”. Un blestem cu iz grotesc, potrivindu-se altminteri ca o mănușă actualei clase politico-economice, versată în legiferarea furăciunilor aplicate cu osîrdie tuturor segmentelor socioprofesionale. L-am mai văzut de cîteva ori pe la televiziuni, în postura de comentator al meciurilor pentru titlurile mondiale ale lui
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor e că mirodeniile stilistice cu iz oriental sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi istoric, Pandrea e un pățit care nu mai crede decît în familie, în regulile nescrise ale obștei și în cele
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
umanitate care asumă eșecul nu într-un fel isteric sau catastrofist, în orice caz nu iremediabil, face din abordarea filmică a unei lumi rurale una nuanțată cu mici subtilități, la antipod cu perspectiva asupra unei urbanități semirurale din distopia cu iz de parabolă a unui Purcărete, Undeva la Palilula (2012), cu comediile grotești invadate de un neaoșism grosier, gen Legiunea străină (2008) al lui Mircea Daneliuc sau cu istoriile de mucava ale unui sat butaforiccarnavalesc la Horațiu Mălăele din Nunta mută
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, de a bloca licitațiile pentru cazarea parlamentarilor în hoteluri. Deși unii au declarat că nu sunt afectați de această decizie, mulți îl acuză pe șeful Camerei de populism. Unii parlamentari opinează că decizia are un ”iz electoral,” în timp ce alții văd o soluție în cazarea la corturi. Deputatul PSD, Cristian Luca, spune că soluția propusă de Valeriu Zgonea nu face decât să crească costurile cu transportul la Parlament, potrivit Mediafax. ”Trebuie să fim realiști, este o măsură
Deputații, nemulțumiți de hotărârea lui Zgonea privind cazările by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41228_a_42553]
-
Soluția care ar trebui adoptată e ca Parlamentul să construiască un hotel, pentru că, din câți bani s-au cheltuit pe chirii și hoteluri până acum, se construiau chiar trei clădiri cu această destinație,” comentează Calimente. Tema lansată sigur că are iz electoral, dar este o soluție care poate fi aplicată. Mă întreb de ce vine abia acum propunerea și nu a fost aplicată mai de mult. Am totuși o reținere asupra seriozității propunerii lui Zgonea, cât timp suntem în campanie electorală,” e
Deputații, nemulțumiți de hotărârea lui Zgonea privind cazările by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41228_a_42553]
-
Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a încălcat regulamentele PE și a participat la evenimentele cu iz electoral organizate de către Victor Ponta, a acuzat, miercuri, într-un comunicat de presă, europarlamentarul PDL Petru Luhan, care regretă că oficialul european și-a pătat onoarea, arătând că vizita acestuia la Târgu Jiu, în aceste momente, este o mare insultă
Petru Luhan, indignat: Regret faptul că Schulz şi-a pătat onoarea () [Corola-journal/Journalistic/41494_a_42819]
-
București pentru Congresul European Socialist, fiind conștient de încălcările fără precedent ale principiilor statului de drept, de către guvernul și partidul condus de Victor Ponta". Democrat-liberalul "regretă faptul că domnul Schulz și-a pătat onoarea și a participat la evenimentele cu iz electoral organizate de către Victor Ponta. Sunt indignat inclusiv de atitudinea acestuia prin care amintește în alocuțiunea sa despre parlamentul său și doresc să îi amintesc că Parlamentul European nu este parlamentul dânsului, este parlamentul tuturor celor 500 de milioane de
Petru Luhan, indignat: Regret faptul că Schulz şi-a pătat onoarea () [Corola-journal/Journalistic/41494_a_42819]