686 matches
-
cu pricina în tovărășia plutonierului, au mai muștruluit pe câțiva oameni care li s-au părut mai deocheați, dar degeaba. În sfârșit, s-a dus la Cosma Buruiană și dânsul i-a spus că într-adevăr s-a pripit cu jalba, căci și lui i se pare că n-a fost nimic, că tocmai se gândește să se spovedească boierului și nu îndrăznește de teamă că n-are să-l ierte. ― Ș-acu venii la dumneavoastră să vă dau de știre ― urmă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
V-am ascultat... Ministerul n-are dreptul și calitatea să intervie în tranzacțiile dintre vânzătorul unei proprietăți agricole și amatorii de a cumpăra, afară de anume cazuri prevăzute de lege, iar aici nu e cazul. V-ați învățat să umblați cu jalbe nedrepte în loc să vă învoiți cu boierii voștri și să fiți oameni de omenie. Ba acuma v-a mai intrat în cap să cereți și pământurile boierilor pe prețuri de batjocură, ori chiar de pomană. Ați ajuns să nu vă mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Tunsu să iasă înaintea prefectului, să ceară despăgubiri pentru bătaia și durerile copilului. Pavel se lupta să străbată prin înghesuială, ajutat de glasuri silitoare: ― Du-te, Pavele, ce ți-e frică? Lăsați-l, măi creștini, să treacă omul, că are jalbă!... Ajuns în cele din urmă în fața boierilor, Pavel Tunsu expuse cu mutră amărâtă și glas plâns pățania copilașului său și reclamă bani pentru batjocura îndurată. Diversiunile acestea erau pe placul prefectului, care socotea că, oferindu-le satisfacție în lucrurile mici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lui Munteanu Nicolai, născut la 19.07.1927 în localitatea Rublenița, județul Soroca), născut la data de 20 septembrie 1984 în localitatea Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Soroca, str. Cazimir nr. 7. (38/2007) 16. Jalbă Adrian, fiul lui Valeriu și Rodica (fiica lui Mocanu Victor, născut la 18.04.1930 în Grozești), născut la data de 15 iulie 1981 în localitatea Grozești, raionul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grozești, raionul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203356_a_204685]
-
prin care obliga din nou proprietarii să dea lemnul necesar. Boierii nu numai că refuzau să contribuie la lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație, dar mai și cereau despăgubiri de brudină. Rosetti Roznovanu, proprietarul podului de la Sculeni, într-o jalbă către Vistierie din 15 decembrie 1828, a cerut statului să-i plătească brudina pe care n-o plătiseră convoaiele militare care s-au folosit de podul său. În cazul când i s-ar fi refuzat plata, el amenința că își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la podurile de pe drumurile secundare și trecerea lor pe cele principale, brudina era încasată de proprietarii locului, nu ai șeicelor. Aceasta a fost una din cauzele multor revendicări, jalbe, procese, de pe urma cărora statul a plătit grele despăgubiri. Unii dintre proprietarii de poduri au refuzat categoric să repare podurile, invocând lipsa de bani. Așa au procedat spătarul Aslan, proprietarul podului de la Onești pe Trotuș, și beizadeaua Iorga Sturdza, proprietarul podului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a funcționat acea asociație. În vara anului 1844, se semnalează o altă tentativă de navigare pe Siret. Nu cunoaștem dacă ea era în legătură cu societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă cu carele prin cercare ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost constrâns să-și suspende operațiile în mai 1849 și să se pună la adăpostul casei Hanson et c-nie din Constantinopol, al cărei împuternicit, Guarricmi, venise, în noiembrie 1849, la Galați pentru a avansa lui Goldner fonduri. Într-o jalbă a lui Goldner către domnitor găsim multe observații îndreptățite, a căror veridicitate este confirmată de abuzurile binecunoscute ale funcționarilor de stat. După îndepărtarea lui Mihai Sturdza din Moldova, comisia înființată pentru soluționarea diferendelor dintre stat și Goldner s-a adresat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în patria lui, deși Kogălniceanu îi plătise drumul. Dimpotrivă, a rămas la Târgu Neamț, unde a înființat în 1855 o fabrică de postav proprie, provocând o neașteptată concurență fabricii lui M. Kogălniceanu. La 8 decembrie 1855, M. Kogălniceanu, într-o jalbă adresată Departamentului din lăuntru, reclama că fabrica lui Bühl îi pricinuiește „pagube de șase luni”. Aceasta înseamnă că noua întreprindere mecanică a intrat în funcțiune în luna iunie 1855. M. Kogălniceanu a cerut imediata închidere a întreprinderii lui Bühl, invocând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
le puteau depăși lucrătorii de la saline: deși sunt mai mulți decât târgoveții, ei se mulțumesc să li se recunoască drepturi egale cu ale târgoveților și nu mai presus de ale acestora din urmă, care formau în Tg. Ocna o minoritate. Jalbele erau formele cele mai răspândite de protest și revendicări. Ele rămâneau însă de cele mai multe ori fără efect. Cui să se plângă, se întrebau rufetașii, „caimacamului ? De la el n-am avea rezultatul decât tirania și amenințarea surghiunului. Isprăvniciei ? Nu se amestecă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Bem, un feudal maghiar”. Dezlănțuirea violențelor și a patimilor avea însă să atingă un asemenea grad, încât Bem a fost pus în situația să reacționeze prompt. În proclamația din 5 iunie 1849, el nota: „mă supără și mă înfioară jalbele cele multe”; amnistia nu se respectă „și, mai vârtos, unii dintre mădularele scaunelor judecătorești estraordinare nici cu cât nu o bagă în samă [...], asupresc și terorizează [...],. libertatea cea adevărată rău înțelegând-o”. În consecință, Bem repeta decretul de amnistie, ordonând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mii de necunoscuți, cunoscând astfel o mare circulație, dar și mai curios și mai înduioșător este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existență cotidiană de către diverși anonimi, astfel încât s-a transformat până la urmă într-o imensă jalbă colectivă, într-un inventar al urâțeniei, în care erau obligați să trăiască douăzeci și trei de milioane de oameni. Poeta a devenit atunci, pe neașteptate, o Jeanne d'Arc a noastră. Până și azi mai sunt unii care vor să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sfintei Ana; mersul la autorități pentru a-și spune necazul. Partea a doua, începând cu cap. VII, când Vitoria “are într-însa știința morții lui Nechifor Lipan si crâncena durere, se văzu totuși eliberată de întuneric”; părintele Dănila îi scrie jalba către autorități; trimite fata, pe Minodora, cu zestrea la mânăstirea Văraticului, la călugărița Melania, sora mamei Vitoriei; lăsarea gospodăriei în grija lui Mitrea; pregătirea de plecare. Firul naratiunii urmeaza popasurile Vitoriei Lipan în căutarea adevărului despre barbatul ei (itinerariul se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sentimentală. De aceea, convorbind cu publicul în schița intitulată „Calendar” (Februarie), Caragiale anticipează, în felul său umoristic, următorul bilanț: „Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie”6). în evaluarea balurilor intrau, deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de față fiind, au mărturisit". S-a aplicat ștampila acelei judecătorii și s-au pus alături șase semnături ilizibile, iar în colțul din stînga s-a pus numărul 553 și data: 1849, decembrie 2314. Pentru acest proces, avocatul a înaintat jalba, la Divanul de apelație, tocmai în ziua de 11 ghenar, 1850. De aici ne interesează faptul că în ziua de 20 decembrie 1849 Eminovici se afla acasă, la Botoșani, și tot atunci a putut să-și treacă, în Psaltire, nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fila 55 din dosarul la care d-sa se referă, nu scrie Costache Iurașcu, ci Constantin Izmirliu, stolnic care cere să fie numit cilen la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi Kindru, care acum, prin jalbă către Logofeție, au cerut ovolnire din această slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74. Însă Cost. Iurașcu n-a fost căsătorit, n-a avut familie. Iordache (Iorgu), fiul lui Vasile Iurașcu, fiind "cam trăsnit cu leuca", se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și alte deasemenea, precum și în venitul moșiii Dornești și în altă averi a me, ce ar fi pi ia, și care va prisosi de la data cîștiurilor. Deci dar, spre a avea acest înscris legiuita și neprihănita legii putere, prin această jalbă, am rugat pe cinst. giudec. a ținut. Botoș. de l-au încredințat, potrivit formelor. ss. G. Eminovici 1849, dechembrie 10 Gios iscălitul, părintele fiicei mele, Ralu, mă mulțumesc cu siguranția cuprinsă prin înscrisul de față și dar rog pe giudec
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primele rânduri în jurul lui, ca din întâmplare, și care vor stăpâni rândurile celorlalți ca pentru a face să respecte ordinea. Acesta va fi un exemplu de stăpânire. Dacă se găsește în popor un solicitator care se silește să înmâneze o jalbă, făcându-și drum printre rânduri, primele rânduri trebuie să accepte această jalbă și, în fața solicitatorului, s-o remită regelui, pentru ca toți să știe că ceea ce se prezintă ajunge la destinație și prin urmare există un control al regelui însuși. Aureola
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
celorlalți ca pentru a face să respecte ordinea. Acesta va fi un exemplu de stăpânire. Dacă se găsește în popor un solicitator care se silește să înmâneze o jalbă, făcându-și drum printre rânduri, primele rânduri trebuie să accepte această jalbă și, în fața solicitatorului, s-o remită regelui, pentru ca toți să știe că ceea ce se prezintă ajunge la destinație și prin urmare există un control al regelui însuși. Aureola puterii pretinde ca poporul să poată spune: Dacă regele ar ști, sau
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cercetarea motivelor în crimele ordinare, nu există scuză pentru persoanele care se ocupă de chestiuni din care nimeni, afară de guvern, nu poate înțelege nimic. Toate guvernele nu sunt încă în stare să înțeleagă adevărata politică. Sumar: Dreptul de a prezenta jalbe și proiecte. Răzvrătirile. Crimele politice judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice. Dacă nu admitem ca fiecare să se ocupe direct de politică, vom stimula în schimb orice raport și orice petiție care ar îndemna guvernul să îmbunătățească condițiile poporului
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cu socrul neîntârziind să apară, zdruncinând lumea tânărului neobișnuit cu răutățile. Este tratat ca o slugă, este umilit și toate visurile și planurile lui sunt spulberate chiar de propria familie. Nemaiputând suporta aceste tratamente și neavând niciun sprijin, înaintează o jalbă Mitropolitului, însă nu i se face dreptate, din contra, calvarul i se asprește, fiind închis în beciurile Mitropoliei. Mai înaintează o plângere, o „Plecată și lăcrămătoare suplică”, însă nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
smântână. Bubele se ung de mai multe ori pe zi. Se spală bubele dulci cu ceai din scai albastru (vânăt) sau de nalbă și se ung cu ulei din semințe de dovleac (bostan). Eficiente sunt și spălările cu fierturi de jalbă albă sau cu suc de rostopască. Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rulmentul, în articolul „Răsfoind colecția” Constantin Clisu evidenția pe semnatarii articolelor care au fost nelipsiți: „Nicolae Rainea, Eliade Solomon, Sandu Tacu, Mihai Ivan, Maria Bunica, Maria Petrea, Cornel Văleanu, Emil Iovu, Laurențiu Gheorghiu, Grigore Diaconu, C.I. Voinescu, Lacea Nicolae, Ene Jalbă și adaugă: „se cuvine a amin ti pentru efortul deosebit în editarea gazetei, pe tovarășii Codreanu Iordache, Ion Oprea, Constantin Hușanu, care ani de‐ a rândul au dat glas strădaniilor celor care zi de zi, prin munca lor neobosită, au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Încuvințează Înființarea unui tîtg al cărui venit urma să fie folosit la terminarea bisericii și Întreținerea ei. Redăm mai jos documentul: ,, Dă vreme ce Matei sin Nicolae Săvoiu i Dumitrașco i Constandin in Săvoiu și Matei zd Nicolae Săvoiu cu jalba ce au dat la domnia mea, arătînd că la satul Lupoaia, județ Mehedinți se află Sfîntă Biserică, zidită de piatră, care din Întîmplarea vremii trecute rezmerițe au rămas neisprăvită, lipsind Încă și o parte dintrînsa și nu are alt mijloc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
M.I. Kutuzov, „pentru oareșicare pricină a tinereților”. Iertat în 1812, este numit vel comis, apoi ispravnic în județul Dâmbovița, cu reședința la Văcărești și Târgoviște. Cum treburile isprăvniciei erau lăsate cam la voia întâmplării, amânându-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise, apărându-i pe țărani, în conflictul dintre moșnenii deposedați de pământ și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]