2,192 matches
-
de himeră te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie dune mai mici, dune mai mari tu încă acolo... eu încă aici... Ploaie cu poame de fulger Se face noapte în vis în iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți Se face noapte în vis tu apari fermecat, zăpăcit pe tapiseria grădinii Se face noapte în vis țesători ne brodăm iubirea din ce-a fost în iatac Unde ești? iarnă fără sfârșit, straturi de devieri în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
lumea de dincolo deschisă... Ai bunicilor Paraschiva și Constantin pe veci ochi protectori De-a Cerului curmeziș... Nelămurite luciri... Pe veci ochi protectori... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Se făcea noapte în iatac. În iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți ochii plecați - Un șarpe dulce-amar Gură de femeie răscoaptă - Bărbați goi ademeniți fermecați de copaci Ploua cu poame de fulger - Nimfe cu copite se scăldau în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
iatac chinul suprafeței doinea plângerea firului in ochii larg deschiși, sprâncene aplecate dinți încleștați în tăcere Se făcea noapte în iatac. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cupola de gheață, iarna fără sfârșit, straturi frigorifere cugetări în jurul jarului grăsime de balenă care picura... peste lume... din oceanul înghețat de alături Vântul măsura tacticos zăpada o înghesuia în turbane Eschimoși și lemn plutitor Sacră scăldătoare și ulei de focă Ascunzișuri cioplite-n zăpadă Cadră din fum și din gheață
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
îți dorești! O lună uriașă, rotundă și cu chip de poezie, își aruncă razele de după un nor rebel, scăldându-i într-o lumină difuza, misterioasă. Poate că nu avuseseră parte de cine știe ce festin și nici de tangouri argentiniene, dar sărutul... jar curat... demonstra în cele din urmă că fusese nuntă perfectă. Referință Bibliografica: NUNTĂ PERFECTĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
Țara mea e o fâșie De lințoliu-ndoliat. Într-o lume-n care lumea Reciclează dumnezei, Cine, Doamne, să-și asume-a Țarii-mi vis în cârjele-i ... Într-o lume ca o larvă De hibrid om-mormoloc, În vulcan de jar și zarvă Țara-mi nu mai are loc ... Și-ntr-o lume ce-L forțară Să fugă pe Dumnezeu, Locu-n colțul meu de țară Nu mi-l mai găsesc nici eu ... Într-o lume nemiloasă Pe-un grăunte de pământ
FUGE ŢARA MEA DE-ACASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350428_a_351757]
-
-i clipeau des, strivind între marginile pleoapelor o lacrimă caldă, care i-a căzut pe umărul obrazului. „Ce, ce spui?...” Prin ceața deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când și-a ridicat puțin bărbia, mișcându-și capul înainte, dar oricât încerca să-și deschidă ochii, nu putea distinge fața muierii cu care pătimise atâtea. Se străduia să îndepărteze pânza străvezie ce-i juca în lumina ochilor ca
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
din puț Voi urca Dolorosa grăbit, voi păși sub măslini unduios La Poarta ’ Ndurării, în Scăldătoarea Betesda mă vreau Și aș vrea să pășesc, aș vrea să ating ce atins-a Hristos, Au mai rămas saptămâni până să plec; pe jar parcă stau Voi duce cu mine dorinți; acatiste, necazuri de sfinți, Mă și văd pelerin pășind pe Esplandă ușor, gânditor Și-n locul în care a fost Templul sfinților noștri părinți, Iar astăzi o moschee tronează... voi zăbovi încrezător; Că
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
de nu Armaghedon? E palidă replica ce putem noi să o dăm; din genocid să facem chibuț Truda, însă nu-i în zadar, că uite cum... deșertifică ei cu apă din puț! Dar marea minune ce pune astăzi lumea pe jar: Israelul fără altar... Și fără de templu cu altar târnosit și cu jertfe în el, al dragostei jar, E taina iubirii divine, a păcii depline - SHALOM - ce stă să se-arate, Regele Păcii ce-a venit la ei ca un miel
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Truda, însă nu-i în zadar, că uite cum... deșertifică ei cu apă din puț! Dar marea minune ce pune astăzi lumea pe jar: Israelul fără altar... Și fără de templu cu altar târnosit și cu jertfe în el, al dragostei jar, E taina iubirii divine, a păcii depline - SHALOM - ce stă să se-arate, Regele Păcii ce-a venit la ei ca un miel, dar L-au respins cu răutate. Pe un deal ce purta stigmat de păcate, smerit urca omul
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
zi la ora stabilită, cu un buchet de flori în mână, Cris aștepta pe o bancă lângă fântâna arteziană, sosirea viitoare sale victime. Andrada se dovedi foarte punctuală. Nu a apelat la cunoscutul truc al fetelor de a pune pe jar răbdarea partenerilor, întârziind intenționat la întâlniri. - Bună, Andrada, o întâmpină Cris înmânându-i buchetul și încercând s-o sărute pe buze, însă fata îi oferi doar obrazul pentru câteva secunde și se retrase ca mușcată de șarpe. - Bună, Cristian. Mulțumesc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ȘI-N MINE ZACE... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului vol”Vise Târzii” 2014 Privește-mă, iubite, cu ochii tăi de jar Și în cuvinte pătrunde-mi arșița din vene, Sărută-mi buzele cu sete... să știu și eu, măcar, Când ai plecat și cum te-ai rătăcit prin vreme. Și tandră să-ți șoptesc cu tainicele-mi gânduri: - Iubește-mă curat
ȘI-N MINE ZACE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348534_a_349863]
-
pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar in van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geam Când treceai ca un fum, vișiniu de frumoasă, îmbrăcată în jar, dogorită de flori, când treceai ca un iad peste iadul din casă, Bându-mi sufletul tot dintr-o cană de nori Când treceai mâna ta, răvășind spinii verii, Peste degetul lui împietrit în inel, Când muream de tăceri prin cotloanele
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
multe,căzute în ispită trezind un gând al nopții zăcut printre ruine Priviri se ascut de zor țintind scăpărătoare izbind o platoșă de moft,în aparență, expunere de formă vădind indiferență, ca artă a iubirii atât de înșelătoare Cununi de jar sunt puse pe o inimă-mpietrită, în văi demult secate se strânge acum lumină. Furtuni se limpezesc vestind o clipă plină. Un EU se reaprinde-n ființa adormită Se-nfruntă minți cu teamă în visuri ne-mplinite dorind o pace fermă
ÎNFRUNTARE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348603_a_349932]
-
ce pot eu sunt ce pot nu sunt ce-aș vrea nu sunt un brad sunt o smicea nu sunt un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** noroc amar orb amar mă pui pe jar strâmb noroc mă pui pe foc amar orb târâi prin colb noroc strâmb cu rost tălâmb alb amar și strâmb noroc fript pe jar și ars pe foc dați-mi iar un alt obroc plin de-amar și nenoroc *** Epitaf
EU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348693_a_350022]
-
piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** noroc amar orb amar mă pui pe jar strâmb noroc mă pui pe foc amar orb târâi prin colb noroc strâmb cu rost tălâmb alb amar și strâmb noroc fript pe jar și ars pe foc dați-mi iar un alt obroc plin de-amar și nenoroc *** Epitaf A fost să fiu Tu mi-ai fost stea, La ceas târziu, La moartea mea, Drumul pustiu Vei lumina Cu dragostea. *** Selecțiuni din ciclul
EU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348693_a_350022]
-
-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă... tipărit în calendar. Referință Bibliografică: Noiembrie / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
programa școlară Uneori îl poți găsi o dată-n piață Iar tu nu vrei să riști Și mai ești dotat și cu ochelari de cal pe deasupra Treaba-i foarte limpede Roua cântecului tău privighetoare din nou îmi va pune sufletul pe jar Costel Zăgan, EREZII DE-0 CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia cântecului de privighetoare / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EREZIA CÂNTECULUI DE PRIVIGHETOARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348738_a_350067]
-
cea mai cuminte. Când vorbește, e o furtună de idei și cuvinte, de zâmbete și încruntări. Farcaș visează. -Nu fac pe poetul, ci sunt poet. -Ești un poet jalnic! -Dar sunt!, zâmbește el. Farcaș are părul zulufi, ochii blajini, ca jarul gata să scapere flăcări. Înalt, frumos croit, pare un atlet. Roșa e critică și curioasă. -Vreau să te întreb ceva, zice ea. Cum de ești mereu zâmbitor și voios? -Sunt așa pentru că așa vreau eu! -Asa vrei tu? Și eu
MITURILE EULUI de ELENA STAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349270_a_350599]
-
precum o găină cu gâtul tăiat. Așadar, considerând că-și făcuse, pe deplin, datoria, se retrase, dar numai până în tindă, unde se și prăbuși într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
deschisă, în dorința de a-l atinge. Scoase capul pe fereastră, iar când se întoarse, ochii lor se întâlniră. Se priveau pătrunși de secrete. Ai ei erau de dorinți, ai lui de curiozitate. Această tânără răscolitoare putea să pună pe jar orice inimă, oricât de împietrită ar fi fost ea. Tânărul era proaspăt bărbierit, cu un ten fin, mirosind plăcut a lavandă. Părul era îngrijit pieptănat, la început cu o cărare laterală, când a intrat în compartiment, acum, din cauza curentului, răvășit
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
ce găsea și ce putea la rândul său să ofere acelui ales. Încă nu a întâlnit persoana despre care putea spune că i-a răscolit sentimente de iubire, să-i dispară pofta de mâncare și să-i pună inima pe jar, să o facă să se perpelească și să nu o lase să se odihnească noapte în patul său de țară. Acum îi era somn după noaptea și ziua ce a urmat, destul de zbuciumată. S-a pregătit pentru o nouă săptămână
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
rostogolește-te, te rog... Rostogolește-te... ............................................. Într-o zi îmi voi lua zborul în pumni și-l voi zdrobi, uitând să-i întorc aripile. Voi asculta la braț cu tăcerea chinurile ultimelor zbateri ale sămânței de zbor. Voi răscoli apoi jarul, aprinzând focul tainelor nedescoperite. De va fi zbor, va ști să-și reîntoarcă viața spre lumină altfel... înseamnă că am visat doar ambalajul prețios al unui zbor fără aer, fără alb surprins clandestin în curcubeul miez al punctului fierbinte al
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
dacă ea are cel mai mult alb!/ Deschid ochii larg să-i văd chipul,/ respiră...” (Vârful peniței), încercând astfel să nu lase loc „vidului existențial” să pună stăpânire pe clipa prezentă - „drumul ei mă va ademeni în somn / într-un jar nou născut/ luminii/ îi aștern la picioare un preș alb/ îi pun nume de fruct/ peste care așez suspinul/ ... ” (Stai, stai lângă mine). Fantezia atinge culmi înalte de manifestare. Suspinul după iubirile ce și-au pierdut candoarea și frumusețea este
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
general, ratezi momentul. Am scos carașii mai mari din juvelnic și m-am apucat cu temei de curățat peștele. După prima spălare în apa din canistră, a urmat clătirea și praful de sare, să-l pătrundă până se va face jarul în grătar. Crapul aștepta și el la rând, având pregătită aceeași soartă ca și cea a confraților săi mai mici. Căpățânile și cozile erau tranșate pentru borșul de acasă, dacă va avea chef colega de baltă de așa ceva, iar restul
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
micul dejun. Acum umbrela era instalată lângă masa improvizată pe pătură și ne ocrotea împotriva soarelui. Friptura de crap, mai ales, era delicioasă. Bucățile de pește fript dispăreau văzând cu ochii. Mai aveam pește crud în lighean, de asemenea și jar în grătar, în cazul că nu ne-am fi săturat, sau s-ar fi ivit, inopinat, vreun oaspete. După ce-am scăpat de grija foamei, am strâns restul de mâncare și l-am așezat în coș, făcând din nou loc
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]