149,721 matches
-
cum s-ar fi desfășurat procesul, dacă ar fi fost dați în judecată. Ceea ce nu au putut să-și imagineze a fost că peste șase decenii, trei condeieri superficiali nu-și vor da seama că s-au dat singuri în judecată, pentru ca să fie "frumos detot", cum ar fi scris Mille. De ce le-am tăcut toate acestea până acum? Să zicem, din convingerea că până la urmă - urma alege -, adevărul va ieși singur la suprafață, ca untdelemnul în undă. Sau poate pentru că molozurile
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu) cel putin ideea conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare și, pe cât posibil, la înțelepciune. Dacă în logica anterior expusă, adăugăm, fie și numai de dragul de a adăuga (nu însă oricum), conceptul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din Decembrie 1989, a curs din nou sânge nevinovat. “Golanii” care au fost uciși atunci cu sălbăticie de hoardele dezlănțuite ale minerilor au intrat direct în Panteonul eroilor necunoscuți ai neamului, în timp ce autorii morali ai acelor crime s-au sustras judecății cu ajutorul unei justiții aservite puterii feseniste. În dimineața zilei de 13 iunie 1990 la orele 4,30, câteva mii de polițiști dotați cu scuturi și căști incasabile, înarmați cu bastoane și arme de foc, au înconjurat “Zona liberă de neocomunism
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o condiție a verosimilității documentare (evidentă finalitate a întreprinderii), căci ea are loc pe liniamentele unor direcții nu doar lăuntrice ci și exterioare, disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare a fenomenelor. Notația "simplă" e meșteșugit întoarsă din condei, astfel încît, deseori, să sugereze generalități. Domesticitatea și livrescul cooperează pe fundalul în acuarelă al unui "pustiu" epocal: "Fac piața: gem, roșii, brînză
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
pentru examenul din anul patru la Filosofie. Am sentimentul, cînd parcurg volumul de confesiuni, că înot într-o mocirlă pestilentă". Sau într-o materie mai nuanțată: "Reiau la întîmplare pagini din Zaciu. Momente de mare inspirație dar și frecvente repetiții, judecăți pripite, rateuri. Impresionantă bogata viață literară pe care a dus-o (veritabil Ťactivism de breaslăť), în Ťvis-ŕ-visť cu sihăstria mea anostă, departe de zgomotoasa forfotă (adesea nu lipsită de avantaje extraliterare) a colegilor din tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu un
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
faptul că tot de la el am aflat multe despre mine și relațiile mele cu teatrul. Am adunat pe masa mea de lucru un morman de cărți. Răsfoiesc cărți mai vechi și cărți mai noi. Încerc să aleg. Alegere nu înseamnă judecată de valoare, ci preferința personală pentru acele opere care corespund nevoilor mele. Și totuși... Le théâtre ou l'instant habité (oare mai e nevoie să explic?). O culegere de laconice eseuri pe marile teme ale teatrului european și a oamenilor
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Aș prefera hibridul, încrucișarea dintre criticul de film și analistul de film (calchiez din engleză, firește), ultimul avînd privilegiul unei aprofundări eseistice a subiectului, care ar fi oricum mai de sinteză", dar și a evitării - parțiale, cel puțin - a unei judecăți de valoare. Prima specie are numeroase exemplare autohtone, a doua, doar cîteva. Iar aspirația mea la hibriditate n-are șanse să se petreacă prea curînd, deși există reminiscențe ale unei treceri bruște din (2) în (1). Așa că, fiind doar cronicar
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
scriiturii. La cei nici 25 de ani ai săi, Pavel Chihaia are deja suflul epic al unui mare prozator. Nici un element al romanului nu trădează neverosimila tinerețe a autorului său. Fraza este sigură, stilul artist, personajele sunt bine conturate, iar judecățile morale și analizele psihologice au subtilitate și adâncime. Asiduu frecventator al artelor plastice, Pavel Chihaia vede lumea cu ochi de artist. Virtuțile estetice ale scrisului său sunt evidente, fie că este vorba de pitoreasca descriere a unui colț de natură
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează erudiția seacă și bătrînicioasă, care ascunde în discursuri lungi lipsa de viziune și de idei. Verso afirmă că orice introducere are în mod necesar în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
se poate să nu provoci o reacție previzibilă de antipatie. Paradoxul este că Hurduzeu este un antipatic a cărui lectură place, un critic a cărui luciditate ajungi să i-o prețuiești tocmai pentru lipsa de calcul din care îi pornesc judecățile: autorul nu se împiedică în socoteli de culise și în prudențe tactice privind reacțiile pe care verdictele sale antioccidentale le poate isca. Iar imprudențele acestea, oricît de deconcertante și inavuabile ar fi, sfîrșesc prin a ți-l face simpatic pe
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
interpretarea diverselor evenimente (...) după presa și publicațiile pe care mi le aduc din Occident, cu prilejul diverselor deplasări", folosesc "epitete jignitoare la adresa unor conducători de partid și de stat, calificîndu-i drept incompetenți, incapabili, încuiați, lipsiți de scrupule." Îmi sînt citate judecăți despre "falimentul agriculturii colectiviste și ritmul înalt de industrializare, care ia din ce ar trebui acordat nivelului de trai", despre metodele represive și lipsite de transparență ale conducerii. Între multe altele, "aș deplînge adesea în discuții condițiile cineaștilor din țara
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
intervenția sa, Pompeiu Hărășteanu a fost plasat intenționat în masa coriștilor! Ultimele două intervenții corale - "Ziua înfricoșătoare a Domnului" și "Sancta Maria ora pro nobis" - redau magistral coincidența contrariilor: prima, severitatea implacabilă a celui care "are viață veșnică și la judecată nu va veni", cea de-a doua, înțelegerea și compasiunea Fecioarei, sugerată de transparența corzilor, ca o boare de vânt, ambele avnd în subtext stimularea încrederii în resurecție. Atmosfera se prelungește în ultima parte - Pomenirea - când "născătoarea de Dumnezeu" e
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu) cel putin ideea conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care nu sunt la îndemână, să aibă rezervă în judecată și să lase porțile deschise mai ales acolo unde nu există soluții disponibile. Mai mult, îndeamnă la răbdare și, pe cât posibil, la înțelepciune. Dacă în logica anterior expusă, adăugăm, fie și numai de dragul de a adăuga (nu însă oricum), conceptul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din Decembrie 1989, a curs din nou sânge nevinovat. “Golanii” care au fost uciși atunci cu sălbăticie de hoardele dezlănțuite ale minerilor au intrat direct în Panteonul eroilor necunoscuți ai neamului, în timp ce autorii morali ai acelor crime s-au sustras judecății cu ajutorul unei justiții aservite puterii feseniste. În dimineața zilei de 13 iunie 1990 la orele 4,30, câteva mii de polițiști dotați cu scuturi și căști incasabile, înarmați cu bastoane și arme de foc, au înconjurat “Zona liberă de neocomunism
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar fi un lucru prea de mirare ca să-și poată salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p. 235. footnote>, iar teama iadului<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> poate potoli întărâtarea trupului. Apoi gândul neîntrerupt la moarte, la judecata viitoare și la înfricoșătoarea gheenă<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, op. cit., p. 341. footnote> îi îndeamnă pe mulți să renunțe la a mai păcătui fără număr. Folosind cuvintele sfinților putem spune că teama de gheenă ne oferă o credință care face
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că drumul spre mântuire este strâmt, dar sigur, fără a uita nici o clipă că mergând pe calea în care patimile dețin controlul sufletelor și trupurilor noastre care ne oferă o plăcere mică în comparație cu chinurile la care vom fi supuși la judecata viitoare, și avându-i statornici în ajutor pe sfinți ne va fi mult mai ușor să ducem lupta pentru dobândirea virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci s-a lipsit de bunurile dumnezeiești de care se împărtășise și pe care prin fire le avea în chip desăvârșit<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 5. footnote>. Omul a luat din ființa sa schimbăcioasă criteriu suprem de judecată. Prin porunca lui Dumnezeu se puseseră în primul rând niște granițe și niște măsuri în om. Călcând porunca, aceste granițe și măsuri lăuntrice au fost nesocotite. O graniță s-a călcat prin excesul de simțualitate, alta prin mândrie; și amândouă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
original și dovada tristă, dar sigură, a realității lui<footnote Ibidem, pp. 135-136. footnote>. Urmând învățăturii Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de dezvoltare a embrionului sau a fătului.<footnote Jean Jacques Amy, Interruption volontaire de grossesse, în Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 544. footnote> Cu toate acestea, putem considera avortul o crimă cu premeditare. La judecata divină va fi pedepsit chiar mai aspru decât uciderea unui om. II. Viața - dar divin Dacă ne-am întreba cu toții care este darul suprem pe care ni l-a oferit Dumnezeu, am putea răspunde cu toată siguranța: viața. Și aceasta
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
numim ucigașe și spunem că pentru această colaborare a lor vor avea să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu<footnote Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXV, 6, Ă p. 504. footnote>. Apologetul latin Tertulian, învață și el în acest sens: la judecată se procedează astfel, încât răspunderea cea mare cade pe autorul moral al crimei, nu pe cel care a înfăptuit-o ca simplu instrument. Este mai mare ura împotriva conducătorului când serviciile în subordine nu merg bine; este lovit mai mult
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
avortului prezentându-l ca deicid, sau uciderea lui Dumnezeu. Este un mod metaforic de a vorbi, dar profund real. Felul în care Hristos - Domnul se identifică oarecum cu omul, copil sau adult, ne este descoperit de Mântuitorul Însuși în pilda Judecății viitoare. Într-adevăr, știm că El le va spune celor de-a stânga că flămând a fost și nu L-au hrănit, însetat și străin și nu L-au primit, gol și nu L-au îmbrăcat. Deci pentru că nu i-
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sunt copiii; se destramă familia, se îmbolnăvește întreaga societate și se aduc peste cei vinovați cumplite pedepse dumnezeiești, atât în viață, cât și după moarte. Sufletele copiilor avortați, nefiind botezați, nu pot intra în împărăția lui Dumnezeu, ci așteaptă ziua Judecății când îi vor acuza înaintea Mântuitorului pe părinții care i-au ucis<footnote Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 5, Edit. Episcopiei Romanului, 1996, pp. 33-34. footnote>. În această privință, nădăjduim numai la mila lui Dumnezeu și-L rugăm să și-
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]