4,323 matches
-
și purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așa fiind, instituția autorității de lucru judecat are o dublă valență: una materială (prezumție legală irefragabilă de adevăr judiciar în sensul judecății irevocabile) și una procesuală (excepție procesuală de fond, care împiedică desfășurarea unui nou proces cu privire la același drept), respectarea sa impunând să se dea
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
dea eficiență ambelor componente anterior menționate (a se vedea Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 7 aprilie 2021, paragrafele 34 și 35). ... 11. Respectarea principiului autorității de lucru judecat are ca finalitate asigurarea securității raporturilor juridice, componentă a principiului securității juridice, ca standard al dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Acest principiu
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
sau pe care acesta riscă s-o creeze. Principiul securității raporturilor juridice a apărut și s-a dezvoltat pe cale pretoriană, mai exact în practica instanțelor internaționale, dobândind rang de principiu al ordinii juridice europene. ... 12. Principiul autorității de lucru judecat își găsește expresia legislativă sub forma principiului ne bis in idem, reglementat, în mod distinct, la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție și la art. 6 din Codul de procedură penală. Acesta reprezintă consecința directă a autorității de
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
găsește expresia legislativă sub forma principiului ne bis in idem, reglementat, în mod distinct, la art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție și la art. 6 din Codul de procedură penală. Acesta reprezintă consecința directă a autorității de lucru judecat și constă în interdicția de a repeta procedurile penale care au dus la pronunțarea unei hotărâri definitive. Potrivit acestui principiu, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
elementul central al situației juridice vizate de art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție (a se vedea Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Nikitin împotriva Rusiei, precitată, paragraful 35). Așa fiind, principiul autorității de lucru judecat este de o importanță fundamentală atât în ordinea juridică națională, cât și în ordinea juridică europeană, precum și la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, iar atingerea adusă acestuia prin legislația națională trebuie să fie limitată, fiind necesar să se
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
reclamanților la un proces echitabil, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție. De asemenea, prin Hotărârea din 31 mai 2012, pronunțată în Cauza Esertas împotriva Lituaniei, paragraful 21, instanța de la Strasbourg a reținut că „principiul autorității de lucru judecat impune ca nicio parte să nu aibă dreptul de a solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii numai în scopul obținerii unei rejudecări și a unei noi decizii a cauzei“. Prin aceeași hotărâre s-a reținut că „orice revizuire ar
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
chestiunile prealabile, reglementează faptul că hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale. ... 15. Având în vedere toate aceste considerente, principiul autorității de lucru judecat și, respectiv, principiul ne bis in idem, mai sus analizate, au în vedere hotărârile penale definitive prin care se soluționează fondul cauzelor penale. ... 16. Spre deosebire de acestea, în privința încheierilor pronunțate în cursul procesului penal, încheieri prin care nu
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
cod. ... 21. Pentru toate aceste motive, Curtea constată că dispozițiile legale criticate asigură garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție, fără a fi necesară reglementarea autorității de lucru judecat a încheierii pronunțate conform art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală. De altfel, conform celor mai sus arătate, o astfel de soluție legislativă ar fi improprie prin raportare la natura cauzelor în care sunt pronunțate
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, în sfera acestei norme fiind incluse toate hotărârile judecătorești cărora dispozițiile Codului de procedură penală le conferă această autoritate. ... 23. Pentru acest motiv, reglementarea, în mod expres, a autorității de lucru judecat a încheierii pronunțate conform art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală implică modificarea și completarea, în acest sens, a tezei a doua a art. 335 alin. (4^1) anterior menționat, operațiune care este de competența exclusivă
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
modifica sau completa prevederile supuse controlului“. ... 24. Totodată, Curtea subliniază că reglementarea expresă în cuprinsul art. 335 alin. (4^1) teza a doua din Codul de procedură penală doar a caracterului definitiv al încheierii analizate (nu și a autorității de lucru judecat a acesteia) nu dau posibilitatea procurorului de a dispune redeschiderea urmăririi penale și, corelativ, dreptul instanței competente de a confirma cererile formulate în acest sens, în mod repetitiv, în cauze similare, caracterul definitiv al încheierii de respingere a cererii de
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea autorității de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești [a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 7 iulie 2009 (definitivă la 7 octombrie 2009), pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
României, Partea I, nr. 179 din 14 martie 2011, paragraful 99]. ... 24. Or, principiul potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
Națională Anticorupție la plata către reclamantul A a acestui drept salarial pentru perioada 17 decembrie 2016-31 octombrie 2019 și 5 decembrie 2019-22 decembrie 2020, iar pentru reclamanta B pentru perioada 17 decembrie 2016-22 decembrie 2020, fiind incidentă autoritatea de lucru judecat. ... 16. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 105 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298306]
-
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că instanța de trimitere intenționează să uzeze de dezlegarea ce urmează a se da normelor de drept supuse interpretării, deși tribunalul a soluționat cauza, reținând incidența autorității de lucru judecat. ... 55. În această ipoteză, întrucât nu se poate specula asupra soluției posibile, se reține că ar fi îndeplinită cerința legăturii cu cauza. ... 56. De asemenea, se apreciază că este vorba despre o chestiune de drept veritabilă, aspect care rezultă din
DECIZIA nr. 105 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298306]
-
deoarece ele reglementează obligația gestionarului fondului cinegetic pentru realizarea studiilor de evaluare pentru speciile sedentare; de asemenea, art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 din OUG nr. 57/2007 au rămas neschimbate. A considerat reclamanta că efectul pozitiv al lucrului judecat al Hotărârii nr. 37/2019 pronunțate în Dosarul nr. 622/64/2019 se impune a fi reținut chiar dacă litigiul anterior a vizat numai 4 specii de păsări, deoarece interpretarea instanței respective a vizat norme cu caracter general care se aplică tuturor speciilor
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
art. 5 din Codul de procedură civilă. De asemenea, a arătat că și prin Sentința nr. 111/2020, pronunțată la data de 18.12.2020 în Dosarul nr. 452/64/2020, Curtea de Apel Brașov a reținut aplicarea în cauză a efectului pozitiv al lucrului judecat al Hotărârii nr. 37/2020, definitivă, pronunțată în Dosarul nr. 622/64/2019. Reclamanta a mai invocat faptul că prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 și 3 , ale anexelor nr. 1, 2 și 3 ale Ordinului MMAP nr. 1.460/2021, prin care se
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
reclamanta a invocat ca jurisprudență favorabilă considerentele Sentinței nr. 54/31.08.2021 din Dosarul nr. 63/43/2021, Curtea de Apel Târgu Mureș. Pârâtul a subliniat că această sentință a fost atacată cu cerere de recurs, aceasta neavând decât o autoritate provizorie de lucru judecat. Mai mult, din analiza Sentinței nr. 54/31.08.2021, emisă de către Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosarul nr. 63/43/2021, rezultă că aceste considerente invocate de reclamantă ca jurisprudență favorabilă vizează acțiunea în anularea unor prevederi din Ordinul MMAP nr. 1.400/2020
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
Prealabil analizei motivelor de nelegalitate, Curtea va avea în vedere cele anterior statuate prin Sentința nr. 37/25.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 622/64/2019, rămasă definitivă prin nerecurare. Efectul pozitiv al lucrului judecat, înțeles ca posibilitate pentru parte de a se prevala de cele statuate într-o judecată anterioară, atunci când are legătură cu noul proces, este reglementat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „oricare dintre părți
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 administratorul faunei cinegetice, art. 19 din același act normativ și art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 din OUG nr. 57/2007, se impune în prezentul litigiu prin reținerea efectului pozitiv al lucrului judecat, cât timp normele juridice interpretate, prin hotărâre judecătorească definitivă, nu au fost modificate de legiuitor. Analizând criticile de nelegalitate invocate de reclamantă, se constată că prima vizează prevederile art. 1 alin. (1), art. 2, 3 și ale anexelor nr. 1
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii [art. 16 alin. (1) lit. g)]; există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege [art. 16 alin. (1) lit. h)]; există autoritate de lucru judecat [art. 16 alin. (1) lit. i)]; a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii [art. 16 alin. (1) lit. j)]. ... 29. În aceste cazuri, instanța admite faptul că inculpatul ar fi putut comite infracțiunea/infracțiunile reținută/reținute în
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
dacă aceasta nu a fost contestată în această fază procedurală, legea prezumă calitatea de reprezentant al părții, chiar dacă la dosar nu se găsește dovada mandatului de reprezentare, sub acest aspect hotărârea pronunțată de prima instanță dobândind autoritate de lucru judecat. ... 68. Dispozițiile legale se aplică deopotrivă tuturor părților implicate în proces, acestea având dreptul de a invoca excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în termenele și condițiile prevăzute de lege. ... 69. Pentru aceste argumente, Curtea nu poate reține susținerile autorului
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată. Prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmăresc atât respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, cât și respectarea principiului securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive (principiu care interzice rejudecarea unor aspecte avute deja în vedere de instanțele de judecată). În continuare, face referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
decidă ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
din perspectiva persoanei vătămate de un act administrativ individual emis în temeiul unui act administrativ cu caracter normativ, anulat într-o altă cauză. ... 51. În susținerea soluției pronunțate, Înalta Curte de Casație și Justiție evocă, de asemenea, puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile/definitive de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, a cărei existență în realitatea juridică nu poate fi ignorată în cursul proceselor generate de aplicarea prevederii normative anulate. ... 52. În acest context, examinând conținutul normativ al
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
prin dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 constituie soluția pe care legiuitorul a înțeles să o adopte tocmai în scopul preîntâmpinării unor litigii repetitive purtând asupra aceluiași obiect și că textul de lege criticat dă eficiență autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive pronunțate de instanțele de contencios administrativ în ceea ce privește legalitatea actelor administrative cu caracter normativ, precizând că principiul supremației dreptului, al statului de drept și al respectării ordinii de drept reprezintă bazele funcționării unei societăți democratice
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]