1,883 matches
-
La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-au călcat Și s-au hrănit, storcându-i seva din belșug, Mințindu-ne mereu că ne-au eliberat, Ei ne-au condus forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul să ni-l ia, Creînd de zor „republici - autonomie“ Uitând că fiecare-și are vatra sa. Aveți pe masă plin cu vin paharul, Pâinică de pe-acest pământ, Dar, dac-
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
toate încercările , a fost Isus Hristos , și drept răsplată pentru nevinovăția și bunătatea Sa , oamenii l-au răstignit pe Golgota . 37 . Evreii l-au așteptat pe Mesia ca pe un împărat , ca pe un conducător viteaz care să-i scape de jugul roman , însă El a venit , nu să-i scape de jugul roman, ci să-i scape de jugul păcatului și a morții, și de aceea ei nu l-au înțeles , și l-au condamnat la moarte . 38 .Iubirea poate să
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
bunătatea Sa , oamenii l-au răstignit pe Golgota . 37 . Evreii l-au așteptat pe Mesia ca pe un împărat , ca pe un conducător viteaz care să-i scape de jugul roman , însă El a venit , nu să-i scape de jugul roman, ci să-i scape de jugul păcatului și a morții, și de aceea ei nu l-au înțeles , și l-au condamnat la moarte . 38 .Iubirea poate să-i lege și pe dușmani împreună , și să-i facă prieteni
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
Golgota . 37 . Evreii l-au așteptat pe Mesia ca pe un împărat , ca pe un conducător viteaz care să-i scape de jugul roman , însă El a venit , nu să-i scape de jugul roman, ci să-i scape de jugul păcatului și a morții, și de aceea ei nu l-au înțeles , și l-au condamnat la moarte . 38 .Iubirea poate să-i lege și pe dușmani împreună , și să-i facă prieteni , dar ura pe câți prieteni i-a
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
An Înnoit, știu doar oamenii maturi. Vremea-și urmează cursul ca fum ieșit pe hornuri. Și dau cu presupusul, născocitori de zvonuri. Unelte folosite pentru lucrat pământul, acum sunt pregătite. Pentru când vine timpul. De probă se înhamă trăgătoarele la jug. Și câțiva pași se mână, să tragă brazdă de plug. Se face plan de muncă pe timpul din calendar, belșug prin an s-aducă țăranului gospodar. Plugari, croitori, cismari, maeștri sau muncitori, unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
să și-o ducă! Cei plecați în lumea largă, muncesc mult pe bani puțini! Străini de țara pârloagă cu orfani, cruci și bătrâni! Umilit este românul și-i discriminat ca neam! când stăpân îi e străinul, să-l țină în jug sau ham! -Hoților ce-ați vândut țara pentru faimă, pic cu pic! Ne-ați înșelat așteptarea, de-am ajuns neam de nimc! Vă luptați și dați din coate, să ajungeți la ciolan! Sub lozinca, LIBERTATE, neamul l-ați făcut dușman
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
puțini? Să mai aștept, să sper o dimineață, Când drumul mi-e pavat cu mărăcini? Și ce să-Ți cer, când Tu cunoști de-a-ntregul Și trupul meu și duhul frământat? Să-Ți cer să-mi iei de pe grumaz iar jugul? Nu uit, Isuse, ce poveri Ți-am dat! S-aștept răspuns la monologuri, gânduri? Să mă ascund sub chip surâzător? Tu îmi arăți Scriptura! Printre rânduri, Descopăr harul Tău vindecător. Și ce s-ascult, când oda bucuriei, Răsună prin Duh
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe zi ce trece-amurgul Și când pe țară-o vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocale Din aur pur cinstea curgând la vale Din
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
glas, a luptat înfruntând toate ororile luptei și s-a jertfit, tocmai pentru <> celor năpăstuiți și fără glas. Mai cuprinzător și dintru început spus, mișcarea de renaștere de atunci a urmărit deodată un țel social și unul patriotic-național: eliberarea de sub jugul intern și extern, reprezentat de <>. (Glasul Bisericii..., Anul XL, nr. 3-5, Martie-Mai 1981, p. 426) Între cuvintele alese și testamentare lăsate Românilor de Marele Duhovnic și Predicator Dac, Părintele Profesor Constantin Galeriu se numără și cel referitor la Națiune și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii. După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima... Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare tot mai grea, Avem sărăcia-n sânge, dar avem și-n lume faima, Că la jug putem a trage, deși ne târâm abia. Noi suntem poporul care, scoatem la mezat studenții, Ocupându-le căminul cu posibili teroriști, Avem coada ridicată și o facem pe potenții, Xenofobi cei împotrivă, sau spun unii... sunt fasciști. Sunt creștin și
ZIUA CRUCII... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372217_a_373546]
-
vânt, noroi și n-a știut ce-i un concediu... N-a așteptat să-i vină schimbul ; din noapte căuta "să rupă" Fără să ceară încadrarea, vezi DOAMNE-n nu știu care grupă... Munci din greu spre imposibil, trăgând la casnicul sfânt jug Sub Crucea liber asumată și sub coroana ca de rug... De-atâtea ori s-a dat pe sine îndurând orice supliciu Pentru Cămin, Credință, Țară, făcut-a orice sacrificiu ! Desigur, par cuvinte-alese și puse-anume-ntr-un șirag Dar tata a făcut atâtea
UN TATĂ FĂRĂ DE CONCEDII. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374707_a_376036]
-
plecau la pădure cu un car tras de patru boi. Tăiau crengi de salcie înflorită și le prindeau cu funiile la loitre. Crengile, frumos arcuite și împletite la vârfuri formau pe car un coviltir mare . Pe la loitre, spițele roților și jugul boilor, flăcăii agățau crenguțe de liliac înflorit. Acest car cu coviltir de salcie înflorită și împodobit cu flori de liliac era „GOVIA” flăcăilor, cu care veneau în sat, cântând și chiuind. În car erau erau și lăutarii, cu clarinet, viori
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
de cetate” - să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se construiesc secrete catacombe / Atacă corbii cerul României / Și croncănesc ca Țara să sucombe / Plătim cu
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
om pe care, până și vorbele-l dor, și își clădește „castele cerești” (Mă mir). Iată și Crezul poetic al autorului: „Nu m-am rugat, nici n-am cerșit credinței / Respectul îl sădesc, nu îl impun / Nu mă aplec sub jugul umilinței / Eu mă închin doar Neamului străbun // Nu am visat la râuri de lumină / De raza lor se irosește-n van / M-am ridicat încrâncenat din tină / De-am fost lovit de Marele Divan // Am înfruntat și bezna, și teroarea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
inelul. Apoi l-am privit languros și l-am sărutat pătimaș, rămânând câteva secunde îmbrățișați, fiind mută de emoție, îmbătată de dragoste. Nu mă preocupase căsătoria, îl cunoșteam de aproape doi ani, eram mulțumită de cum decurgeau lucrurile între noi, iar “jugul conjugal” mi se părea undeva foarte departe, cu toate implicațiile și responsabilitățile lui. Trăiam deja plăcerea de a fi un cuplu, bucurându-ne de beneficiile traiului în doi, iubindu-ne și înțelegându-ne perfect. Perfect este un alt cuvânt anapoda
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
rămânea în voia sorții. Băiatul, Iliuță avea aproape patru ani când Nicolae luă calea prăpădului iar fetița nu împlinise trei. Multe familii au fost decimate de pârjolul războiului și jale multă a îndoliat casele și sufletele oamenilor. Ioana eliberată de jugul căsniciei nu plânse prea mult plecarea bărbatului. Dar în curând resursele de trai se terminară și copiii cereau mâncare zi de zi iar ea nu avea ce să le dea. Tot mai sâcâită și mai mânioasă începu să-i maltrateze
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
cu proptele și lanțuri.Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
noi mai sunt și astăzi ,boi Care trăiesc în sărăcie! La noi erau odată, boi Trăgeau de trunchiuri pe poteci La noi mai sunt și astăzi, boi Regi peste oameni, cu minți seci! La noi erau odată, boi Trăgeau la jug cu carul plin La noi mai sunt și astăzi, boi Trăiesc o viață de declin! La noi erau odată, boi Stăteau o iarnă în bătătura La noi mai sunt și astăzi, boi Ce-o viața stau în băutură! La noi
LA NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375794_a_377123]
-
tăcute în casă și sta răzemată de tocul ușii. Chiar vorbeam cu Cosmin și ne întrebam ce-i faci tu mamei de o găsesc atât de obosită, încât se culcă odată cu găinile și doarme, doarme de parcă ar fi tras în jug toată ziua... Oare îi dai vreun tranchilizant ca să te poți tu ocupa de cine-știe-ce ?..., fură vorbele, în loc de binețe, ale verișoarei. Dar Mira nu o mai ascultă. Îi trecu doar ca o săgeată prin minte un singur cuvânt: in-gra-ti-tu-di-ne! Se ridică
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
și de semeni. Nu mai au chef să ia pe nimeni de piept, nu mai au chef să ceară nimănui socoteală pentru înfrângerile lor cu gust de cenușă. Sănătatea, atât câtă mai este și, cu mila Domnului hamuri noi pentru jugul cel vechi. Putere și resurse din ce în ce mai puține. Să le ajute Domnul celor tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și să planteze soiurile
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
le va trimite îndată. Iar acestea toate s-au făcut ca să se plinească ceea ce s-a zis prin proorocul ce zice: "Spuneți fiicei ionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând și șezând pe asană, pe mânz, fiul celei de sub jug. Mergând deci ucenicii și făcând după cum le-a poruncit Iisus, au adus asana și mânzul și deasupra lor și-au pus veșmintele, iar El a șezut pe ele. Și cei mai mulți din mulțime își așterneau hainele pe cale, iar alții tăiau ramuri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
contemplarea atemporală, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]