932 matches
-
făcut un semn cu mâna pe care colaboratoarea l-a interpretat drept aprobare. (Citisem o carte despre semnificația gesturilor și aflasem multe, de exemplu despre cum poți vorbi "în limbi străine până te dor mâinile". Sunt convins că dacă un june ministru de externe al României ar fi citit respectivul studiu, nu i-ar mai fi arătat degetul mare regelui Spaniei!) Ne-a întrebat unde dorim să fim cazați, la un hotel lângă aeroport sau în centru. Am spus în centru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sau negative ci doar o întrebare: Cine v-a dat, domnule director, aprobarea să acordați acest interviu?", pusă pe tonul unui om deranjat că interviul nu-i fusese solicitat lui. Noroc de faptul că nu se inventase telefonul-video, că altfel junele șef m-ar fi văzut zâmbind. I-am răspuns "respectuos": "Aprobarea mi-ați dat-o chiar dumneavoastră la data de... pe Nota Nr. ..., care poarta semnătura dumneavoastră. Vă pot transmite, dacă doriți, nota respectivă la cabinet". N-a dorit! De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iubitul cânta de lângă fosă. June se ascundea În grotă, așteptându-l pe Krauss, dar el Îi făcea semne drăgăstoase de lângă dirijor, din centrul scenei, chemând-o să iasă din decor. La Los Angeles am reluat Lucia, dar fără Alfredo Krauss. June, care a revenit În rol, se simțea foarte acasă În decorul romantic, găsind un suport În pericolele ce trebuiau Înfruntate În realismul filmic al scenei. Deși lucrurile au mers mai bine cu noul tenor, eu eram din ce În ce mai puțin convins de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
trebuia să ne ascuțim la maximum "vigilența revoluționară": să avem grijă ca în seara dinaintea zilei "Z" ziaristul sau ziariștii, uneori fiind mai mulți de la același trust de presă, să nu exagereze cu "paharele", să nu se combine cu vreo "jună Rodică" aflată "întâmplător" în holul hotelului, să fie îmbrăcați corespunzător, la costum și cravată. Ziaristului i se făcea la CC un scurt instructaj de către consilierul de presă, asupra derulării interviului: după intrarea în sală a lui Nicolae Ceaușescu și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
făcut un semn cu mâna pe care colaboratoarea l-a interpretat drept aprobare. (Citisem o carte despre semnificația gesturilor și aflasem multe, de exemplu despre cum poți vorbi "în limbi străine până te dor mâinile". Sunt convins că dacă un june ministru de externe al României ar fi citit respectivul studiu, nu i-ar mai fi arătat degetul mare regelui Spaniei!) Ne-a întrebat unde dorim să fim cazați, la un hotel lângă aeroport sau în centru. Am spus în centru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
întrebuințate în înțelesul lor etimologic, ci trebuie folosite ținându-se seama de evoluția lor semantică. Tot la Văleni l-am cunoscut și pe vorbă-lungă N. Bațaria (nu pierdea niciun prilej să amintească de faptul că a fost ministru în Turcia Junilor turci!), dar altfel om foarte simpatic, veșnic vesel și, pe atunci, într-o accentuată idilă cu soția unui belgian cu nume cu „particulă”. Cu noi a întemeiat societatea „Tinerețea”, care a trăit mulți ani și după aceea, chiar când noi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
organele de securitate în cazul în care se ivesc probleme cu studenții străini pe care îi avea în responsabilitate. Dar de aici și până la a o acuza de poliție politică este un drum de cu totul altă natură. Știu că junii jurnaliști nu înțeleg acea lume și cred că jurnaliștii maturi au uneori interese să fie amnezici. În consecință voi resuscita propriile mele amintiri despre acea perioadă despre care este acuzată Mona Muscă de către noii inchizitori. Aceștia sunt, de regulă, fie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
era pe cale să instruiască trupele turcești, adunătură de zdrențăroși, fără arme și muniție. Mareșalul von der Goltz supraveghea această acțiune de refacere, secondat de generalul Liman von Sanders și de un roi de ofițeri în subordine. Fără îndoială că revoluția Junilor Turci 97, doborîndu-l pe Abdul Hamid, deconcertase Berlinul și stînjenise politica expansionistă germană în Orient, dar, se pare, că acesta era un motiv în plus ca Berlinul să împiedice, prin toate mijloacele, o acțiune italiană contrară politicii sale și, culmea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
La Dobroudja) (1918). O dare de seamă amănunțită despre această misiune apare sub titlul Propaganda românească în străinătate (1920). Continuă să publice numeroase articole politice, culturale, literare, de istorie sau critică a artei, dar și proză, la „Adevărul”, „Sburătorul”, „Dobrogea jună”, „Viitorul”, „Universul copiilor” ș.a. Revenit la catedră, are o remarcabilă activitate didactică, concretizată și în editarea, între 1921 și 1935, a numeroase manuale de istorie (pentru învățământul secundar) și cursuri de antichități greco-romane, de ceramică greacă, de istoria civilizației ș.a.
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și o arie din Dobrogea, acumulând un vast repertoriu folcloric: două mii două sute de piese (poezie
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
a politicii lui Take Ionescu, care cuprindea și editarea la Piatra Neamț a ziarului „Deșteptarea”, unde figura ca prim-redactor. A fost avocat la Constanța (1914-1931), apoi în Capitală. Va mai lucra sau doar colabora cu versuri și articole la „Dobrogea jună”, „Voința Dobrogei”, „Farul”, „Marea noastră”, „Adevărul”, „Liberalul”. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1942, când deja plecase la Roma, probabil la fiul său, Nicolae Țimiraș, secretarul Legației României. Cele câteva poeme din Cântecul vântului pot fi considerate ca o
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede că atât bătrânul și venerabilul d. Trahanache, prezidentul Comitetului electoral, cât și junele și onorabilul nostru prefect, ar fi convinși în fine că în împrejurările prin care trece țara, județul nostru nu poate fi mai bine reprezentat decât de un bărbat independent ca amicul nostru d. Ca-ța-ven cu... D. Cațavencu va lua cuvântul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
C.C. Bacalbașa și-a găsit o slujbă de redactor la foaia con servatoare Epoca, și ea de înaltă ținută jurnalistică, apărută curând (noiembrie 1885), unde combativul om politic Nicolae Filipescu i-a încredințat o rubrică trisăptămânală, „Cronica glumeață“, pe care junele gazetar o va semna cu pseudonimul Radu Țandără. Un an mai târziu însă, la recoman darea amicului său Constantin Mille, Bacalbașa împreună cu Em. A. Frun zescu va trece ca redactor la gazeta liberal-radicală Lupta, mutată de fondatorul ei, omul politic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-a încercat forțele și în domeniul literaturii. A debutat, de altfel, în presă, în 1878, cu poezii lipsite de har și de clamatoare în stilul lăcrimos al epocii: Cât toamna e departe de a vieții cale Și fruntea mea jună în sus va căuta Curgi nectar al vieții în sacre pocale Până n-o fi jale Până moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi gândit ca un amic sincer al dinastiei, un sprijinitor înfocat al stabilității precum ne place să credem că este dl. Aslan, să vină cu o așa pro punere, care era de natură a ridica blăsteme în loc de binecuvântări meritate junei dinastii. 64 bucureștii de altădată 13. Citat reprodus de Constantin Bacalbașa din ROM., an. XIV, 4 martie 1870, p. 1 (editorial fără titlu, marcat, potrivit uzanțelor din presa vremii, prin dată și loc: „București, 3/15 mărțișor 1870“). 14. Prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în valuri periși, / Azi a ta guriță revărsa viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ / Și noi în durere toți plângem de milă / Depuind flori june pe tristu ți mormânt“ (Dorul, pp. 35-36). Romanța La un cadavru - devenită populară în epocă - o cânta și Leana în piesa lui Delavrancea, Hagi-Tudose (act I, scena VII), amănunt asupra căruia ne-a atras atenția, cu bunăvoință colegială, Șt. Cazimir
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarea telegramă: 304 bucureștii de altădată 67. Generalul N. Golescu a refuzat candidatura fiind „slăbit și condamnat la nemișcare printr-o lungă boală“, recomandându-l în locul lui „pe unul din cei mai infatigabili luptători ai naționalității și democrației române, pe junele redactor al Româ nului, pe Emil Costinescu“ („Scrisoarea lui N. Golescu“, TEL., an. VI, 5 iunie 1876, p. 2). 68. „Deputații aleși în Colegiul 77“, MOF., nr. 124, 7/19 iunie 1876, p. 3001-3002. 69. „Senatorii aleși în Colegiul I
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fie unanim în această cestiune. În sfârșit Moțiunea e votată cu 79 voturi albe și 7 abțineri.125 324 bucureștii de altădată pp. 342-343). În textul său Bacalbașa confundă Organizația Noii otomani fondată în 1865, cu Partidul Unitate și progres (Junii turci), creat la Istanbul în 1889 și care va juca un rol important în viața social-politică a Turciei de la începutul secolului trecut. 124. Prima constituție turcească a fost promulgată la 11/23 decembrie 1876; în articolele 1, 4, 7 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-n papuci? Mă duc taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. ...Petre Grădișteanu Îi trage cu tufanu. Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Junele Misir Suge din clondir. Bătăușii ține Isonul pe vine7 etc., etc. Ionică Frumosul, după ce-și debita cele două cântece și aduna gologanii, saluta frumos, spunând următoarele vorbe în limba franceză: „Je vous aime, je vous adore / Que pretendez vous
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele Misir / Suge din clondir / Ca prim-procuror / Și ca cap al lor...“ (Chief electoral. Cântec poporar, datat 1870, în: N.T. Orășanu, op. cit., pp. 90-91). addenda 403 dovezi de dragoste. Una din aceste dovezi era să bea până în fund o sticlă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kierkegaard!”, i-ar fi admonestat autorul romanului Groapa pe unii care se entuziasmau de opera filosofului danez. Altădată, transcriind din Psaltirea scheiană, ar fi exclamat „Ce nume (propriu) frumos e «giurelu»!”, adică forma rotacizată a cuvîntului junelu, care înseamnă tînăr, june. În Princepele (pronunțat de Profesor: „Prin-cépele”!), cineva - „să te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar basmale. Tot acolo [observația a fost reluată ulterior și în Istoria literaturii române de la început pînă azi] cuvîntul turcesc arzuri e folosit cu înțelesul de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Sibiu), „Dobrogea jună”, „Universul literar”, „Gazeta poporului” (Suceava), „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, precum și în multe altele. Și-a strâns, începând cu volumul La han La trei ulcele (1908), scrierile în proză, încercări de resuscitare a atmosferei pe de o parte
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
1908 are prilejul să cutreiere Italia, consemnându-și impresiile în câteva pagini de literatură. Schița Grota din Adelsberg aparține acestei perioade. La îndemnul lui N. Iorga își completează studiile la Viena (1910-1912), unde desfășoară o entuziastă activitate în cadrul Societății România Jună. Ales președinte al secției literare a societății, alcătuiește monografia Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena (1912), lucrare importantă prin caracterul ei istoric și istorico-literar. Doi ani mai târziu, în baza unor minuțioase cercetări, scrie un studiu despre M.
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
Grota din Adelsberg aparține acestei perioade. La îndemnul lui N. Iorga își completează studiile la Viena (1910-1912), unde desfășoară o entuziastă activitate în cadrul Societății România Jună. Ales președinte al secției literare a societății, alcătuiește monografia Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena (1912), lucrare importantă prin caracterul ei istoric și istorico-literar. Doi ani mai târziu, în baza unor minuțioase cercetări, scrie un studiu despre M. Eminescu în perioada lui vieneză (Mihail Eminescu, 1914). Luându-și doctoratul în litere în 1913
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în domeniu. G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza Lazarevic, Vladimir Korolenko. SCRIERI: Din Bucovina de altădată, București, 1911; Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena, Arad, 1912; Mihail Eminescu, Heidelberg, 1914; Die Rumänen bei der Belagerung Wiens im Jahre 1683, București, 1915; Scrieri literare, îngr. și pref. Constantin Loghin, Cernăuți, 1924; Cartea sângelui, Suceava, 2002. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 245-253; Perpessicius
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]