1,719 matches
-
care am privirea peste biserică și cimitir. Atunci intră o servitoare la mine în casă și-mi spuse că un domn străin, care ar aștepta în camera mea de vizită, dorea să vorbească cu mine. Eu alergai jos; era un june de-un exterior frumos, care însă era foarte palid și care avea in privirea sa o durere sălbatecă, din care cauză credeam că voi auzi desigur de la el vreo veste neplăcută. - Voiam să vă rog pentru cheia de la mormântul Lejonsward
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
morminte la mormântul menționat. Mormântul se deschise și văzui lumina faclelor între gratie. Era un aspect posomorât, pe care nu-l voi uita niciodată. Înmormântarea simplă se fini și îndată mi se aduse cheia. Mai mulți ani trecură, când același june veni la mine într-o nainte de ameazăzi. - Mă cunoști încă, părinte? mă întrebă. După ce-i afirmai întrebarea sa, zise: Ei bine, voi să fiu în enoria d-tale, colo în castelul Lejonsnas. - Voiți a locui în castelul Lejonsnas? asta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i de la ușa casei mari, aceasta de la apartamentul repauzatului consilieri de stat, aceasta de la apartamentul doamnei consilierese și aceasta de la camerele contelui june sau, adause el puțin confuz, de la apartamentul din partea stângă în care locuia odineoară bunul dmv., când era june. - Destul, domnule inspector, ne-om orienta, l-întrerupse contele cu un surâs. Ne apropiarăm de castel. - Auzit-ați, zise contele, camerele contelui june. Contele acesta june a fost bunul meu. De aici se vede că tradițiunele nu învechesc neciodată. Acest
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puțin confuz, de la apartamentul din partea stângă în care locuia odineoară bunul dmv., când era june. - Destul, domnule inspector, ne-om orienta, l-întrerupse contele cu un surâs. Ne apropiarăm de castel. - Auzit-ați, zise contele, camerele contelui june. Contele acesta june a fost bunul meu. De aici se vede că tradițiunele nu învechesc neciodată. Acest conte june, așa-l numesc aici, a murit acum mai bine de cincizeci de ani, bătrân și slab. Când intrarăm pe pragul mare și boltit un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
celor șapte dureri, sculptorul o înfățișase cu inima străpunsă cu șapte săbii, în vreme ce pe brațe ținea pe Cristos murind. Vederea aceștii marmure ce atât se potrivea cu impresiile inimii sale pare că ar fi aruncat un balsam mântuitor în sufletul junelui artist și inscripția Stabat mater dolorosa ce era asupra frontispițului capelei îi insuflă de a pune pe muzică acel imn ce [e] compus de o cugetare atât de nevinovată și atingătoare. Pergoleze era afundat în meditație când Duni îl izbi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de minune toate suferințele Maicei lui Dumnezeu! toată poezia creștinismului, dragostea și resignația! Cu cât muzica sfântă își desfășura notele sale atât de serioase și pătimașe cu atât se vedea pălindu-se fața junei fetițe engleze; ochii bătrânului și ai junelui lord se ațintară asupra ei cu dragoste și îngrijire; ea șovăi. - Henrietta! Henrietta!!! strigă contele de Serei. Henrietta căzuse cu fața în jos, galbenă, descompusă, cu ochii leșinați. Se adunară împrejurul ei; o scoaseră la aer, toate fură zadarnice; amanta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lirică. Orce suget în care o natură nobil organizată își regăsește cea mai nemijlocită și cea [mai] vie espresiune a ei însăși, revărsările (Ergusse) amorului, a unei amiciții ideale, a unui entuziasm republican, în fine tot ce împopulează fantazia unui june, aceea va putea să redea reprezintatorul (cel dotat) fecund cu succes mare. Ba încă o organizațiune nobilă care se simte pe sine însăși pătrunsă, înfiorată de aceste afecte omenești și le esprimă în toată puterea lor deplină și originală, ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să reproducă tonul cel mai simplu și mai simpatic al adevărul[ui], prin care are a amesteca o mișcare adânc dureroasă asupra tragicei vieței sale sufletești. Lucrul de căpetenie e aicea ca să ne [convingă] atât pe noi cât și pe june că Lady, deși în relațiuni foarte echivoce cu principele, totuși n-a pierdut internul ei curat uman. Auditorul să fie convins despre adevărul și sinceritatea narațiunii, ca astfel să nu găsească neesplica[bilă] mișcarea adâncă a lui Ferdinand, ci s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a caracterelor eroice, a sceleraților, a figurelor antice și moderne de un caracter cu totului ideal, a naturelor de juni; entuziaste, înamorate, cavalerești, în fine a caracterelor bărbătești circumspecte și dirigeate asupra intereselor lumești, și, după ce va fi găsit caracteristicul ton fundamental al acestor categorii, actorul va trece la variile gradațiuni a acestor categorii înșile, spre a copia în marginele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
distribuțiunii care se face azi de un milion s-ar putea face de-o sută de mii cred că ne-am putea lipsi de ceilalți nouă sute de mii (J. S. Mill, Evidence before a Committee of the House of Commons, June 6, 1850). Sistemul are tendința de-a înmulți consumatorii într-un număr disproporționat și a face ca o mare parte a productelor, pe drumul lor de la câmpul în care se produc până la gura celuia ce le consumă sau la pielea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legat” pe Minotaur și l-a scos viu din Labirint, după care l-a sacrificat, probabil în public, pe un altar din centrul cetății. Mare parte dintre aceste motive se regăsesc redate explicit în colindele românești „de flăcău”, în care junele participă la o vânătoare mito-rituală cu evidente conotații inițiatice și cosmo- gonice. Animalul vizat în aceste texte este, de regulă, leul (sau bourul, cerbul, peștele etc.) (26, tip 50, 55, 60, 61). Pe lângă lucrările mai vechi pe acest subiect, vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leul cum îi vântul/ Scuturându-se pământul”), care pradă și distruge spațiul cosmizat : Leul în sat că și-o intrat, Ce-o fost rău tot a stricat, Ce-o fost bun tot o luat, Ș-a luat și sora lui june (28, p. 178). Asemenea lui Tezeu, junele din colindă pleacă să răpună stihia zoomorfă (katabasis), dar între lumea (cosmizată) a primului și cea (haotică) a monstrului este un traseu labirintic, spiralat, de cercuri concentrice. Pentru a nu se rătăci pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care pradă și distruge spațiul cosmizat : Leul în sat că și-o intrat, Ce-o fost rău tot a stricat, Ce-o fost bun tot o luat, Ș-a luat și sora lui june (28, p. 178). Asemenea lui Tezeu, junele din colindă pleacă să răpună stihia zoomorfă (katabasis), dar între lumea (cosmizată) a primului și cea (haotică) a monstrului este un traseu labirintic, spiralat, de cercuri concentrice. Pentru a nu se rătăci pe căi întortocheate („căile nu le-am zmintit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de basm- prințesa răpită de zeu etc. Excepția nu face decât să întărească regula : căsătoria este ratată (ca în balada Iovan Iorgovan) pentru că protagoniștii realizează că sunt frate și soră, deci descendenți din același părinte (vezi și colindele în care junele răpune leul care-i răpise sora). Motivul diferă doar formal, nu și esențial. În fond, căsătoria (hierogamia) finală dintre erou și eroină nu trebuie înțeleasă altfel decât ca un act de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu un rol pasiv și ancilar : victimă a monstrului. Vezi mitul Perseu-Andromeda, Heracles-Hesiona, balada românească Iovan Iorgovan etc. În unele colinde „de flăcău”, înfruntarea dintre erou și leu este motivată de faptul că fiara „ș-a luat și sora lui june” (28, p. 178). Vezi în Tipologia poveștilor populare tipul 300 - „Lupta cu dra- gonul” (79) și în Indexul de motive din literatura populară moti- vele G 551.1 - „Salvarea surorii de către un frate de la un monstru (vârcolac, căpcăun)”, R 111
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind și fulgerând Și în sbici de foc pocnind ; Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția, Dar Ilie l-a luat Și cu lanțul l-a legat (27). Tot în colinde, junele folosește împotriva leului o armă exclusiv războinică (arcul), dar nu pentru a-l ucide, ci pentru a-l lega : Scurt, mai scurt că mi-l lega Cu cordița arcului (28). Anume în acest tip de mentalitate își are sorgintea prestigiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și până la vreun personaj din poeziile „grecului” Ion Vinea (Iovanaki) din Giurgiu : „cu tabachere pentru strănutat” (poemul Soliloc, 1915) (247). Anume în Dobrogea (regiune cu puternică influență din partea turco-tătarilor și a marinarilor străini din orașele-porturi) sunt atestate colinde în care junele provoacă strănutul calului, dându-i cu tabachera cu tutun de prizat pe la nas (276). Același motiv apare și în baladele culese prin 1883 de la celebrul în epocă Petrea Crețu Șolcan, „lăutarul Brăilei” (170, p. 511). Dar mica „tabacheră” din tabloul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arte. Necesitatea unei asemenea creațiuni s-a dovedit îndată prin înscrierea a 40 de elevi. Mulți dintre ei au părăsit funcțiuni bine retribuite pentru a îmbrățișa această artă. Profesorii asemenea au arătat mult zel și satisfacțiune văzîndu-se înconjurați de atâți juni deciși a lucra. Trei ani trecuseră și, Școala de Belle - arte nefiind prevăzută în legea Instrucțiunii Publice, putu fi cu inlesnire ștearsă din buget în anul 1867; această supresiune fu făcută sub motiv de echilibrare a bugetului, motiv care se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Emiratele Arabe Unite 97,8 8,1 214,0 3,3 Total Golful Persic 736,9 61,1 2.564,4 40,0 Total mondial 1.208,2 100,0 6.405,5 100,0 Sursa: BP, Statistical Review of World Energy, June 2007. Potrivit datelor de mai sus, Golful Persic în ansamblu deține rezerve de petrol dovedite care se ridică la 737 miliarde de barili, reprezentând peste 61 de procente din rezervele cunoscute ale lumii. Dacă ar fi să vedem cum sunt
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
7 Turkmenistan 0,5 163 300 101,0 2.195,7 Uzbekistan 0,6 125 600 66,0 1.955,6 Total 47,9 2.368 5.700 320,5 5.217,4 Sursa: BP, Statistical Review of World Energy, June 2007. O asemenea concentrare a resurselor de petrol nu face decât să complice ecuația energetică de ansamblu. Problema fundamentală în domeniul energetic rămâne faptul că oferta va fi în curând depășită de cerere, ceea ce poate conduce la un gen de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
SUA) IOC 8,0 0,7 Total, Top 15 957,9 79,3 IOC International Energy Company (companie energetică internațională); NOC National Oil Company (companie petrolieră națională). Sursă: Oil&Gas Journal, March 26, 2007, BP, Statistical Review of World Energy, June 2007. Deci, printre primele 15 companii ale lumii, doar una este internațională. Restul sunt controlate de către stat și exprimă o tendință fundamentală a zilelor noastre: statul dorește să aibă cuvântul hotărâtor când este vorba despre materii prime energetice. Este o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
December 2009. Blair, Tony, "We Can Help China Embrace the Future", Wall Street Journal, August 26, 2008. Bradsher, Keith, "China Drawing High-Tech Research From U.S.", New York Times, March 17, 2010. Bremmer, Ian, "State Capitalism Comes of Age", Foreign Affairs, May/June 2009. ***, "Briefing China's Economy: Not Just Another Fake", The Economist, January 16-22, 2010. Brooks, David, "Relax, We'll Be Fine", New York Times, April 5, 2010. Bruche, Gert, "China and India May Gain in Transnational R&D from the Crisis
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Greatest Minds Share Their Vision of the Next Half-Century, ed. Mike Wallace, Thomas Nelson, 2008. Castells, Manuel, End of Millenium, Blackwell, Oxford, 2000. Central Intelligence Agency, The World Factbook: Rank Order Exports, 2009. Chamie, Joseph, "Decoding Demography", Foreign Affairs, May/June 2010. Cheng, Anne, Istoria gândirii chineze, Polirom, Iași, 2001. Chevalier, Jean-Marie (ed.), The New Energy Crisis: Climate, Economics and Geopolitics, Palgrave Macmillan, London, 2009. Chevalier, Jean-Marie, Fabienne Salaun, "Economics and Geopolitics of Energy", Centre de Géopolitique de l'Energie et
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
and Joseph E. Stiglitz, Oxford University Press Inc., New York, 2008, pp. 356-366. Rose, John, "Britain Needs an Industrial Road Map", Financial Times, April 22, 2008. Rosecrance, Richard, "Bigger is Better: The Case for a Transatlantic Economic Union", Foreign Affairs, May/June 2010. Sauvant, Karl P., Lisa Sachs, Columbia FDI Perspectives, No. 5, May 26, 2009, Vale Columbia Center on Sustainable International Investment. Savage, Timothy M., "Europe and Islam: Crescent Waxing, Cultures Clashing", in Global Powers in the 21st Century, eds. Alexander
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Chevalier (ed.), The New Energy Crisis: Climate, Economics and Geopolitics, Palgrave Macmillan, London, 2009. 320 Antonio Marquina (ed.), Energy Security: Visions from Asia and Europe, Palgrave Macmillan, London, 2008. 321 Ian Bremmer, "State Capitalism Comes of Age", Foreign Affairs, May/June 2009. 322 Robert D. Kaplan, "Center Stage for the Twenty-First Century: Power Plays in the Indian Ocean", Foreign Affairs, March/April 2009. 323 Mohsen M. Milani, "Tehran's Take, Understanding Iran's US Policy", Foreign Affairs, July/August 2009. 324
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]