6,501 matches
-
care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
alin. (1) și (3): (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de aceste categorii socio-profesionale, activitate caracterizată printr-un înalt grad
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară - a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional. Totuși, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
electronică a contestatarului, ceea ce reprezintă o încălcare a condițiilor de formă de ordine publică ale sesizărilor înaintate Curții Constituționale. Prin urmare, în lipsa însușirii valide a contestației formulate, Curtea nu poate proceda la examinarea acesteia în cadrul activității sale jurisdicționale exercitate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, înscrisul analizat având, în realitate, regimul juridic al unei petiții ce face obiectul înregistrării la Compartimentul registratură și arhivă generală al Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la
HOTĂRÂREA nr. 2 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298031]
-
la Compartimentul registratură și arhivă generală al Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la deciziile Biroului Electoral Central de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturilor care nu îndeplinesc exigențele antereferite vor urma calea administrativă, și nu cea jurisdicțională. ... 9. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că nu a fost legal sesizată potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul
HOTĂRÂREA nr. 2 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298031]
-
electronică a contestatarei, ceea ce reprezintă o încălcare a condițiilor de formă de ordine publică ale sesizărilor înaintate Curții Constituționale. Prin urmare, în lipsa însușirii valide a contestației formulate, Curtea nu poate proceda la examinarea acesteia în cadrul activității sale jurisdicționale exercitate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, înscrisul analizat având, în realitate, regimul juridic al unei petiții ce face obiectul înregistrării la Compartimentul registratură și arhivă generală al Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la
HOTĂRÂREA nr. 3 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298032]
-
la Compartimentul registratură și arhivă generală al Curții Constituționale. În consecință, Curtea reține că cererile referitoare la deciziile Biroului Electoral Central de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturilor care nu îndeplinesc exigențele antereferite vor urma calea administrativă, și nu cea jurisdicțională. ... 13. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că nu a fost legal sesizată potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul
HOTĂRÂREA nr. 3 din 8 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298032]
-
16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragraful 65). ... 61. În schimb, interpretarea și aplicarea concretă a legii, în circumstanțele specifice fiecărei cauze, stabilite pe temeiul probatoriului administrat, reprezintă prerogative jurisdicționale care aparțin exclusiv instanței învestite cu soluționarea procesului. De aceea, întrebarea cu care este sesizată instanța supremă nu poate avea ca obiect rezolvarea pe fond chiar a pretenției deduse judecății, operațiune care implică interpretarea și aplicarea concretă a legii situației
DECIZIA nr. 111 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294189]
-
drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 51. În situația contrară, s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcției jurisdicționale a judecătorului cauzei în favoarea instanței supreme, chemată, astfel, nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situațiilor factuale punctuale. ... 52. Referitor la
DECIZIA nr. 110 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294170]
-
categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. În final, Curtea constată că, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
este de natură a schimba concluzia anterior reținută, întrucât nici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și nici art. 519 din Codul de procedură civilă nu impun ca statuarea Înaltei Curți să se regăsească în cuprinsul unui singur act jurisdicțional. Este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret. Doar în măsura în
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
a prilejuit prezenta sesizare, astfel încât nu se justifică, nici din această perspectivă, declanșarea mecanismului de interpretare reglementat de dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, al cărui scop este acela de a asigura coeziunea în plan jurisdicțional, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisdicționale concrete orientate către soluții diferite. ... ... ... 80. Reținând, pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea mecanismului hotărârii prealabile este aceea
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
se justifică, nici din această perspectivă, declanșarea mecanismului de interpretare reglementat de dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, al cărui scop este acela de a asigura coeziunea în plan jurisdicțional, ceea ce presupune existența unor tendințe jurisdicționale concrete orientate către soluții diferite. ... ... ... 80. Reținând, pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
ale mecanismului hotărârii prealabile, care impun ca sesizarea să vizeze exclusiv chestiuni de interpretare a legii la nivel de principiu. ... 60. Ca atare, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecății) către instanța supremă, îndrituită legal doar să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme norma de drept incidentă raportului juridic litigios
DECIZIA nr. 85 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293900]
-
în practică, în cazuri izolate, unele instanțe au adoptat o soluție contrară, nu justifică necesitatea interpretării, lămuririi ori clarificării în plus a unui text de lege care este neîndoielnic și lipsit de echivoc, asemenea soluții jurisprudențiale fiind expresia exercitării atribuțiilor jurisdicționale ale instanței, de aplicare a legii la circumstanțele particulare ale cauzei, pe baza probatoriului administrat. ... 62. Pentru aceste considerente, constatându-se că mecanismul reglementat de dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborat cu prevederile art.
DECIZIA nr. 81 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292205]
-
oficiu, își va verifica competența generală, materială și teritorială să soluționeze cauza. (6) Dacă se constată necompetența soluționării cauzei disciplinare, instanța de disciplină va declina cauza disciplinară, raportat la prevederile din O.U.G. și din prezentul statut, către organul cu activitate jurisdicțională din cadrul UNPIR competent. (7) Procedurile și cercetările disciplinare vor fi soluționate, în toate cazurile, cu celeritate, distanța dintre termene neputând a depăși 45 de zile, pentru a evita tergiversările și costurile nejustificate. Articolul 18 (1) Cu titlu de excepție
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/290383]
-
altul decât însăși hotărârea atacată. Prin intermediul acestora se poate contesta în fața unei instanțe superioare fie nerespectarea de către instanța ce a pronunțat hotărârea atacată a condițiilor formale în care trebuie să aibă loc judecata, fie faptul că raționamentul jurisdicțional este inexact (calificarea faptelor este eronată; efectul juridic a fost greșit dedus, deoarece nu corespunde condițiilor de aplicare a normei de drept substanțial; sancțiunea pronunțată este greșită). Existența căilor de atac constituie pentru părți o garanție a respectării drepturilor lor
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
adoptat este unul administrativ, conținutul său nu poate viza aplicarea și interpretarea legilor de procedură. În speță, modul de desemnare a membrilor completelor ține tocmai de aplicarea normelor procedurale, iar Colegiul de Conducere al Tribunalului Iași nu poate prelua atribuții jurisdicționale din sfera primară a puterii judecătorești ... 10. Față de această situație, actele administrative privind organizarea și funcționarea instanței nu pot stabili compunerea completurilor și procedura de judecată, cum nici hotărârile judecătorești pronunțate nu se substituie actelor administrative, ci controlează legalitatea
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]
-
procedura de judecată, cum nici hotărârile judecătorești pronunțate nu se substituie actelor administrative, ci controlează legalitatea acestora. ... 11. Curtea Constituțională a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele judecătorești, în speță Tribunalul Iași, au, pe lângă activitatea jurisdicțională, și o activitate administrativă. Această latură administrativă privește organizarea și funcționarea în concret a instanței pentru realizarea funcției sale jurisdicționale, fiind reglementată prin lege și pentru aplicarea legii, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ, în situația dată, regulamentul
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]
-
a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție și instanțele judecătorești, în speță Tribunalul Iași, au, pe lângă activitatea jurisdicțională, și o activitate administrativă. Această latură administrativă privește organizarea și funcționarea în concret a instanței pentru realizarea funcției sale jurisdicționale, fiind reglementată prin lege și pentru aplicarea legii, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ, în situația dată, regulamentul. Cele două laturi, cea jurisdicțională și cea administrativă, nu pot interfera între ele, niciuna neputând prelua obiectul de activitate al
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]
-
Această latură administrativă privește organizarea și funcționarea în concret a instanței pentru realizarea funcției sale jurisdicționale, fiind reglementată prin lege și pentru aplicarea legii, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ, în situația dată, regulamentul. Cele două laturi, cea jurisdicțională și cea administrativă, nu pot interfera între ele, niciuna neputând prelua obiectul de activitate al celeilalte. Față de această situație, actele administrative privind organizarea și funcționarea instanței nu pot stabili compunerea completurilor și procedura de judecată, după cum nici hotărârile
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]