2,809 matches
-
gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește contrapunctic: „porniri contradictorii, de senzualism primitiv și de sentimente de exaltare mistică; se împletește un romantism juvenil cu o brutalitate neînfrântă. Suntem în epoca marilor pasiuni, care au stăpânit Evul Mediu”. Personajele, cu excepția lui Seneslau, sunt imaginare și, mai toate, conturate izbutit. Protagonistul este un vlah din Câmpia Dunării, originar, ca toți vlahii din zonă, din Transilvania
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
de dezvoltare somatică, prin instituirea unor măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de experți OMS propune ca prioritare următoarele probleme: a) problema copilului și a copilăriei, delincvența juvenilă, tulburările de comportament, de adaptare, carențele afective familiale, adopțiunea; b) igiena mintală a persoanelor de vârsta a treia și măsurile de protejare psihosocială a acestora; c) influența factorilor de civilizație ai vieții moderne asupra stării de sănătate mintală a populației
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele legate de particularitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională. Aceste aspecte se pot vedea clar în schema de mai jos: N tânăr normal tânăr delictual, fără tulburări emoționale -TE AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M., Hygiène mentale, Paris, 1926. Predescu, V. și colab., „Metodologia depistării active a bolilor psihice în populația urbană”, în Igiena, 23, 6, 1974. Pressat, R., Analiza demografică, Editura Științifică, București, 1974. Prinz, M., La prévention de l’inadaptation infantile et juvenile à partir de la famille, teză în medicină, Strasbourg, 1967. Prunescu-Podeanu, A., Bolnavi dificili, Editura Medicală, București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K. Brunner, New York, 1952. Rappard, Ph., La folie et l’etat, Privat, Toulouse, 1981. Rathenau, W., La
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
liceale de la colegiul „Sfântu Sava”. El a semnat câteva articole În ziarul lui C. A. Rosetti, Pruncul român . Această scurtă incursiune radicală a rămas Însă fără urmări serioase În formarea sa doctrinară; ea poate fi lesne catalogată ca o „criză juvenilă” fără nici un fel de consecințe practice, deși dezicerea expresă de „ideile avansate” ale tinereții a fost, În cazul său, una tardivă . Dar dacă așa au stat lucrurile În ceea ce privea aspectul teoretic, În practică Însă „trezirea” a avut loc cu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Paris . Oricum, temele „civilizației corupătoare” și „bunului sălbatic” par a fi preluate fie de la Rousseau, fie de la unul dintre numeroșii săi epigoni. Receptarea lui Boerescu era Însă una atipică; „civilizația” și „inocența” intrau Într-un bizar raport de convergență. Diletantism juvenil? Foarte probabil. Însă oscilația Între scepticism și candoare progresistă precum și Încercarea de a le concilia urmau să rămână constante ale profilului intelectual boerescian. Cea mai coerentă expunere a concepțiilor politice ale lui Vasile Boerescu din perioada studiilor pariziene o conține
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Principiul ordonator fiind fluxul capricios al memoriei afective, narațiunea este sincopata, planul interiorității îl înglobează pe acela exterior. Lumea provinciala apare configurata de o privire proaspătă, într-o gamă de înfățișări tratate în registrul observației realiste, în cel al reveriei juvenile sau în cel al șarjei caricaturale. Interesantă este, tipologic, „existența celor trei tineri «furioși»” (Cornel Regman), creionați cu dezinvoltura. O carte de povești și povestiri morale, Nufărul alb (1982), preceda alt grup de române: Urmașii lui Euclid (1986), explorare epica
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
numesc Cântece la drumul mare) arată, cu accentele lor tânguitoare și prefăcute, o relație afectivă cu irmoasele lui Anton Pann și cu poemele erotice ale Văcăreștilor, cum se vede și în Cartea de recitire (1972). Versurile vorbesc despre un spirit juvenil care încearcă să afle „o vedenie”, cum va zice poetul mai târziu, adică un stil propriu, ce nu are nimic de-a face cu stilul poeziei din epocă (anii ’50). Tânărul versificator este când angoasat, când „bășcălios” și sfidător. Cele mai multe
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
adjectivele limbii române pentru pura plăcere a spectacolului și născocește o veritabilă mitologie lirică. După Eminescu și Blaga, S. este, probabil, poetul erotic cel mai original și mai productiv din literatura noastră. Efectul a fost amplificat, în cazul liricii sale juvenile, și de faptul că fantasmele erosului reveneau în poezia românească după o lungă perioadă de austeritate și mistificație, realismul socialist socotind iubirea o temă intimistă și, deci, minoră și dăunătoare; a ocolit-o sau i-a dat, de cele mai multe ori
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu fără profunditate și melancolie, cu o exprimare ceremonioasă, recurgând la un arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic (s-a vorbit despre Ion Vinea și Adrian Maniu, iar referirea la
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
căutată, dar cu aparențele spontaneității, și în mod cert posesor al unei formule proprii. Poetul a fost înregistrat ca aparținând familiei de spirite a lui Marin Sorescu, cu descendență indirectă din Urmuz, și i s-au evidențiat în special intransigența juvenilă, nonconformismul agresiv, spiritul ludic, dar și relativa insuficiență a suflului liric, caracterul de „exercițiu” (Florin Manolescu opina că poezia lui ar fi „nu un mod de existență, ci un mijloc de a experimenta un protest”). Și ca prozator - s-a
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
maghiari, iar unele versuri i-au fost tălmăcite în limbile maghiară și germană. Într-un decor sumbru, cu o tonalitate deseori patetică, Z. reține în poeziile din Cruci de lemn doar întrebările ce dramatizează conștiința, trăind - nu fără oarecare satisfacție juvenilă - un sentiment de profundă neîmplinire, de prăbușire iminentă. Din perspectiva celui de-al doilea volum, Întoarcerea timpului risipitor, publicat postum (1989), după jumătate de veac de la apariția primului, este limpede că pesimismul arborat cu atâta emfază nu va fi fost
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
național și local care să armonizeze toate politicile sociale sectoriale privind cerințele multiple de dezvoltare a copilului în cadrul familiei și al comunității. Se pornește de la premisa că soluțiile eficiente la multiplele probleme ale copilului - sărăcia, abandonul copiilor, abandonul școlar, delincvența juvenilă, abuzurile de tot felul, neglijența în familie și în instituții etc. - nu pot fi găsite în afara cadrului familial și comunitar. Politica socială pentru familie și copil nu poate fi desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copiilor abandonați; - prevenirea și contracararea situațiilor de neglijare, abuz a copilului; - prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în familie, mai ales împotriva femeilor și copiilor; - promovarea sănătății reproducerii; educație sanitară în sfera sănătății familiei și a nutriției sănătoase; - prevenirea delincvenței juvenile și recuperarea socială a delincvenților; - prevenirea și tratarea alcoolismului, a dependenței de droguri atât la adulți, cât și la copii; - îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resurselor financiare Incidența TBC, mortalitate infantilă, natalitate precoce, ponderea persoanelor asigurate, persoane care trăiesc în localități fără servicii sanitare elementare Mortalitate și morbiditate Incidența TBC și a hepatitei și mortalitate infantilă Viață sănătoasă Natalitate precoce Ordine publică Criminalitate și criminalitate juvenilă, infracționalitate Servicii de asistență socială Servicii sociale înființate, ponderea specialiștilor în total resurse umane Copii/ Tineri în situații de risc Copii din familii beneficiare de ajutor social, copii abandonați la naștere în unități sanitare copii instituționalizați, tineri postinstituționalizați care beneficiază
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accesului la serviciile de asistență socială a tuturor celor aflați în situație de dificultate; b) asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie sau comunitate; c) instituirea unei noi legislații cu privire la delicvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale. Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minim, precum și micșorarea costurilor unui loc de muncă). Numărul de programe/proiecte pe subobiectiv PNAinc variază între unul și 31. În vederea atingerii subobiectivelor privind: a) creșterea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, b) instituirea unei noi legislații cu privire la delincvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale și c) prevenirea excluziunii sociale cauzate criminalitate au fost implementate 31, 29, respectiv 28 de programe sau proiecte de către trei, patru, respectiv cinci dintre instituțiile guvernamentale. Un interes ridicat au mai prezentat trei subobiective - creșterea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată În cadrul Penitenciarului Iași În condiții de maximă obiectivitate pe o perioadă de 8 luni - noiembrie 1999-iulie 2000. Observația participativă exercitata În această perioadă a presupus un contact direct și Îndelungat cu colectivitatea studiată și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
PREFAȚĂ Domnul sociolog George Cosmin Diaconu se prezintă în Cap. I. Delimitările conceptuale a noțiunii de victimizare, Cap.II. Delicvența juvenilă în Romănia, Cap. III. Asistența socială a copiilor victime ale infracțiunilor, Cap.IV. Legi privind protecția victimelor la nivel național și internațional, Cap.V. Metodologia de cercetare. Este necesar să subliniem că, fiecare capitol, cuprinde subprobleme principale, care oferă cititorului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
victimală sunt foarte greu de făcut un rol deosebit îl are modul în care se poate individualiza inhibiția victimei în realizarea unor elemente care ajută, stagnează sau împiedică producerea unor efecte antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184 185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, „orice act care încalcă exigențele de conformism impuse de către adulți minorilor și tinerilor” (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
îl are modul în care se poate individualiza inhibiția victimei în realizarea unor elemente care ajută, stagnează sau împiedică producerea unor efecte antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184 185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, „orice act care încalcă exigențele de conformism impuse de către adulți minorilor și tinerilor” (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
antisociale. (Tănăsescu, 2003, p. 184 185). CAPITOLUL II DELICVENȚA JUVENILĂ ÎN ROMĂNIA Conform unor autori noțiunea de delincvență juvenilă reprezintă, „orice act care încalcă exigențele de conformism impuse de către adulți minorilor și tinerilor” (Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu este
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]