695 matches
-
elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic în care este surprins alături de alți indivizi. Astfel înfățișarea, reprezintă "un context în sine, dar și al sinelui" (S.B. Kaiser, 1985/1997, 30). De aici și distincția cu care operează autoarea între managementul impresiei sau managementul înfățișării (appearance management) adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți și percepția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a fost realizată sub îndrumarea lui Herbert Blumer, noțiunea de "modă" este sinonimă cu schimbarea continuă a codurilor vizuale, tactile și olfactive, "care uneori infiltrează sensibilitățile culturale ale unei audiențe dominante" (F. Davis, 1992, 27). Pe același corolar, Susan B. Kaiser (1985, 9) considera moda o "formă de comportament colectiv acceptat la un moment dat în societate și despre care se anticipează că se va schimba". Evident, ideea de schimbare aplicată fenomenelor modei înseamnă procesul de înlocuire a vechilor forme cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că, în urma acestor procese perceptive, indivizii își formează opinii consistente (S.B. Kaiser, 1985, 3). După examinarea unor serii de studii privind percepția socială, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller (1984, 3) ș-au propus să verifice dacă, în formarea impresiei, stimulii (piese vestimentare și accesorii) sunt percepuți ca o structură sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
formale privind hainele, corpul și înfățișarea". Conform autorului citat, uniformele au următoarele funcții: a) sunt embleme ale culturii organizaționale; b) indică statusul angajatului în organizație; c) uniformele conferă legalitate acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
umerii și pieptul); femeile erau delicate (hainele lor accentuau talia subțire, umerii înclinați și o siluetă rotunjită); bărbații erau agresivi (hainele aveau o croială "ascuțită", pe corp), femeile erau docile (hainele nu le defineau silueta și constrângeau corpul) (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 79). Georges Vigarello și Richard Holt (2005/2008, 409) merg și mai departe cu observarea diferențelor de gen în practicile fizice ale secolului al XIX-lea: Medicina epocii victoriene a eliberat corpul masculin, dar l-a încorsetat pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
272). Acestea sunt doar câteva exemple care susțin relația hainelor cu realitatea referențială, adoptarea unei ținute vestimentare fiind "un fenomen al conotației [sociale n.n.]" (R. Barthes, 1967, 25). În acord cu premisele interacționismului simbolic, o cercetare condusă de Susan B. Kaiser et al. (1984, 133) a pus în evidență faptul că acționăm asupra obiectelor în baza semnificațiilor pe care le atribuim acestora. Cercetarea urma să măsoare opiniile unui lot de 261 de adulți, identificând astfel conotațiile socio-culturale ale pantofilor în raport cu rolul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Acestea din urmă se percepeau ca mult mai atractive și mai feminine comparativ cu cele care purtau pantofi cu toc ocazional (34%). Pantofii sport erau preferați mai mult în mijloacele de transport în comun sau pentru conducerea autoturismului personal (S.B. Kaiser, 1985/1997, 88). Totuși la începutul secolului XXI, când dezbaterile publice acordau credit poziției queer, contestând importanța cuplului heterosexual de ideologia dominantă (A. Touraine, 2006/2007, 72), apare un nou fenomen în planul vestimentar al genurilor sociale. Deopotrivă bărbații și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii optând pentru o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea vestimentară, unii optând pentru o ținută care răspunde mai mult profilului lor valoric decât cerințelor culturale existente (S.B. Kaiser, 1985/1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează altora (S.B. Kaiser, 1985/1997, 196). Pornind de aici, autoarea arată că managementul impresiei înfățișării cuprinde două variabile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru o ținută care răspunde mai mult profilului lor valoric decât cerințelor culturale existente (S.B. Kaiser, 1985/1997, 203). Alții, în schimb, se îmbracă pentru a crește credibilitatea performărilor și pentru a gestiona impresiile pe care le crează altora (S.B. Kaiser, 1985/1997, 196). Pornind de aici, autoarea arată că managementul impresiei înfățișării cuprinde două variabile, "interesul vestimentar" (interest in clothing) adică "resursele de timp și de bani ale unui individ dedicate hainelor și "conștiința contextului" (awareness context), sensibilitatea față de aprecierile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
garderoba să fie atractive. tradusă și adaptată după Tricia W. Johnson et al., 2007, 236. 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală Se pare că vestimentația este un indicator mai puțin precis al atitudinilor sexuale decât al celor social-politice (S.B. Kaiser, 1985/1997, 333). Totuși, îmbrăcămintea are un rol în orientarea pozitivă sau negativă spre celălalt, condiționând raporturile dintre indivizi în relațiile interpersonale. Încă din 1954, Thomas F. Hoult a pus în evidență faptul că atractivitatea unei ținte depinde de stilul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
grupului de referință (D. Hebdige, 1979). Dovezile empirice privind mecanismul de propagare a modei vestimentare sunt relativ puține, având în vedere lucrările care recurg la metodologii de cercetare, respectiv: Pierre Bourdieu, La Distinction: critique sociale du jugement (1979); Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985); Fred Davis, Fashion, Culture and Identity (1992); Jukka Gronow, The Sociology of Taste (1997); Alexandru Bălășescu, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008). După cum am arătat în capitolul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
București, 1994. Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, București, 2003. Hunt, James M., Kernan, Jerome B., Mitchell, Deborah J., "Materialism as Social Cognition: People, Possessions, and Perception", în Journal of Consumer Psychology, 5, 1, 1996, pp. 65-83. Huun, Kathleen și Kaiser, Susan B., "The emergence of modern infant wear, 1896-1962: traditional white dresses succumb to fashion's gender obsession", în Clothing and Textiles Research Journal, 19, 3, 2001, pp. 103-119. Ichim-Stoichițoiu, Adriana, "Influența engleză în terminologia politică a României actuale", în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Style (VALS)", în The Journal of Consumer Research, 13, 3, 1986, pp. 405-409. Kaigler-Walkert, Karen și Erikson, Mary K. (1989), "General values as related to clothing values of Mexican-Amercian women", în Hispanic Journal of Behavioral Science, 11, 1986, pp. 156-167. Kaiser, Susan B., "Toward a contextual social psychology of clothing: a synthesis of symbolic interactions and cognitive theoretical perspectives", în Clothing and Textiles Research Journal, 2, 1983, pp. 1-9. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, Macmillan
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
women", în Hispanic Journal of Behavioral Science, 11, 1986, pp. 156-167. Kaiser, Susan B., "Toward a contextual social psychology of clothing: a synthesis of symbolic interactions and cognitive theoretical perspectives", în Clothing and Textiles Research Journal, 2, 1983, pp. 1-9. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, Macmillan Publishing Company, New York, 1985. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context ediția a II-a revăzută, Fairchild Publications, New York, 1997. Kaiser, Susan B. și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
contextual social psychology of clothing: a synthesis of symbolic interactions and cognitive theoretical perspectives", în Clothing and Textiles Research Journal, 2, 1983, pp. 1-9. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, Macmillan Publishing Company, New York, 1985. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context ediția a II-a revăzută, Fairchild Publications, New York, 1997. Kaiser, Susan B. și Ketchum, Karly, "Consuming fashion as flexibility. Metaphor, cultural mood and materiality", în S. Ratneshwar și David
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1983, pp. 1-9. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, Macmillan Publishing Company, New York, 1985. Kaiser, Susan B., The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context ediția a II-a revăzută, Fairchild Publications, New York, 1997. Kaiser, Susan B. și Ketchum, Karly, "Consuming fashion as flexibility. Metaphor, cultural mood and materiality", în S. Ratneshwar și David G. Mick (eds.), Inside consumption. Consumer motives, goals and desire, Routledge, Londra, 2005, pp. 122-143. Kaiser, Susan B., Heckman, Joyce și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
revăzută, Fairchild Publications, New York, 1997. Kaiser, Susan B. și Ketchum, Karly, "Consuming fashion as flexibility. Metaphor, cultural mood and materiality", în S. Ratneshwar și David G. Mick (eds.), Inside consumption. Consumer motives, goals and desire, Routledge, Londra, 2005, pp. 122-143. Kaiser, Susan B., Heckman, Joyce și Kastrinakis, Denise, "Fad", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, Thomson Gale, New York, 2005, vol. 1, pp. 89-92. Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. și Lieder
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Consumer motives, goals and desire, Routledge, Londra, 2005, pp. 122-143. Kaiser, Susan B., Heckman, Joyce și Kastrinakis, Denise, "Fad", în Valerie Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, Thomson Gale, New York, 2005, vol. 1, pp. 89-92. Kaiser, Susan B., Schuz, Howard G., Chandler, Joan L. și Lieder, Lisa M., "Cultural codes and sex-roles socialization: A study of shoes", în American Journal of Semiotics 5 (1), 1987, pp. 13-34. Kant, Immanuel, Critica facultății de judecare, Vasile Dem Zamfirescu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prezentă; cel mai adesea cu ocazia unei infecții sau a unei parazitoze a SNC. O encefalită-herpetică (SKÖNDELBERG și colaboratorii, 1981), un neurosifilis (VARDTAL și colaboratorii, 1982), o panencefalită sclerozantă subacută (VANDVIK și colaboratorii, 1976), o neurosida (RESNICK și colaboratorii, 1985; KAISER și colaboratorii, 1989), o neurocisticercoză (GOTTSTEIN și colaboratorii, 1987) și un sindrom paraneoplazic al sistemului nervos central (GREENLEE și colaboratorii, 1986) pot fi însoțite de o distribuție oligoclonală în LCR. În SM prezența unei sinteze intratecală de imunoglobuline rămâne o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe alții. Moartea lui Grace în 1979 a dus la pierderea principalului traducător al lui Yourcenar în engleză, singura care îi fusese alături zi de zi, timp de aproape 40 de ani. Au fost și alții profesorul de la Harvard Walter Kaiser, Richard Howard, Dori Katz, Arthur Goldhammer, Edith R. Farrell, David Freeman, Alberto Manguel și, după moartea lui Yourcenar, Marie Louise Archer așteptând în culise. Nu a scris nimic original în engleză, atât de pătimaș i-a fost devotamentul față de limba
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
moartea lui Jerry, dar și-a adunat energia ca să se întoarcă în Europa. Pretextul a fost că vroia să-și revadă niște vechi prieteni, și mai ales să-l viziteze pe Jorge Luis Borges despre a cărui operă profesorul Walter Kaiser o convinsese să țină o conferință la Harvard în 1987. L-a găsit pe Borges obosit și pregătit să moară (el a murit câteva săptămâni mai târziu, pe 14 iunie), iar Yourcenar a fost foarte emoționată de întâlnire. Restul anului
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Carnet de note la Memoriile lui Hadrian, p. 126. 27. Yourcenar, How Many Years, trad. Maria Louise Ascher (New York, 1995), p. 284. 28. În Bibliothèque Universelle et Revue de Genève, no. 68 (iunie), pp. 745-752. 29. Yourcenar, Alexis, trad. Walter Kaiser (New York, 1984), p. 75. 30. Vezi capitolul despre Alexis din With Open Eyes, pp. 43-49. 31. Savigneau, Yourcenar, p. 79. 32. Revue Bleue, no. 20 (19 octombrie), pp. 621-627. 33. Les Nouvelles Littéraires, 29 aprilie 1930. 34. Jorge Carlos Borges
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui James Baldwin, Colțul Amen; primește Premiul Erasmus; accident de circulație în Kenya 1984 81 Iernează în Kenya cu Jerry, pentru a se restabili după accident; apare culegerea Bleus and Gospels; se publică Alexis în engleză, în traducerea lui Walter Kaiser; călătorește cu Jerry care face un film despre Mount Desert; călătorii întrerupte de boala lui Jerry; Jerry diagnosticat cu SIDA; moare Kayaloff An Istorie Cultură 1980 Erupție pe Muntele Sfânta Elena Alain Resnais, Unchiul meu american 1981 Se anunță primul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]