1,513 matches
-
pare ambiguu, ci chiar "terenul" pe care sunt așezate de către Dilthey științele spiritului, întrucât "sunt ele însele <<obiectivări ale vieții>> și participă la toate schimbările vieții. Chiar și conștiința istorică, a cărei analiză psihologică Dilthey a pus-o în locul teoriei kantiene despre <<conștiință în genere>>, este lăsată să intre în șuvoiul vieții care se obiectivează în istorie, iar faptele acestei conștiințe par totuși să se schimbe permanent în șuvoiul vieții."38 Am înfățișat deja modul în care Dilthey înțelege să se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
această poziție fundamentală de tip filozofic transcendental este concepută genetic" (s.n. vezi II, 2Be). Nu am reluat întâmplător ultima remarcă a lui Hufnagel: ea sugerează deja faptul că în cazul lui Dilthey nu putem vorbi despre un transcendentalism în sens kantian. În capitolul anterior am analizat pe larg motivele care ne determină să adoptăm această poziție și să avansăm ideea relativizării apriorismului (vezi II, 2Ba și II, 2Be). Credem că aici este suficient să reamintim doar faptul că în condițiile istoricizării
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
drept vorbind, însăși mișcarea circulară a interpretării hermeneutice ar exclude o deplasare rectilinie de la "stările de fapt" la structurile conceptuale. În același timp însă, aceasta nu înseamnă că la Dilthey avem de-a face cu un transcendentalism tradițional, de tip kantian (vezi II, 2Ba). Pe lângă cele spuse anterior, aducem acum în discuție și analiza întreprinsă de Schnädelbach în legătură cu ceea ce noi am numit relativizarea apriorismului kantian de către Dilthey. În capitolul precedent (II, 1Bd) am văzut că până și din punctul de vedere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aceasta nu înseamnă că la Dilthey avem de-a face cu un transcendentalism tradițional, de tip kantian (vezi II, 2Ba). Pe lângă cele spuse anterior, aducem acum în discuție și analiza întreprinsă de Schnädelbach în legătură cu ceea ce noi am numit relativizarea apriorismului kantian de către Dilthey. În capitolul precedent (II, 1Bd) am văzut că până și din punctul de vedere al lui Droysen care pornește de la "un preconcept material al faptului istoric"86, ceea ce-l determină pe Schnädelbach să avanseze ideea unei "filozofii implicite
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
marchează ruptura dintre cei doi filozofi: "Important este însă faptul că Dilthey critică rațiunea nu numai în măsura în care ea se ocupă cu faptele istorice, ci o critică și ca fapt istoric; programul său nu se consideră o simplă completare a criticismului kantian, ci un reînceput radical pe fundalul unor clarificări istoriste"88. Drept argument, Schnädelbach citează din Einleitung... un pasaj elocvent: "Nu ipoteza unui a priori rigid al capacității noastre de cunoaștere, ci doar istoria evoluției, care pleacă de la totalitatea ființei noastre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adevărat constituția științei, sub dominația căreia s-a dezvoltat studiul omului și al societății și sub influența căreia acesta se află și-n ziua de azi, deși într-o măsură diminuată"118. În Lebensformen, Spranger vedea soluția într-o conciliere kantiană a celor două poziții, delimitând apriorismul de criticism: "Orice cununoaștere se bazează pe două componente, una empirică și una apriorică, indiferent unde le-am delimita strict pe cele două. Empiricul este dependent de materialul lui [...], în timp ce aprioricul pornește de la legitatea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sunt diferite de categoriile "formale" cu care operează științele naturii și deschid un nou orizont: cel al comunicării între ființele înzestrate cu spirit 158. Reluând acum analiza întreprinsă în primul capitol în legătură cu distincția pe care Noica o operează în spirit kantian între intelect și rațiune, vom spune că numai comprehensiunea acționează la nivelul rațiunii, care "dă înțelesuri", nu simple "cunoștințe", precum intelectul. Comprehensiunea poate fi echivalată cu "totalizarea conștientă a demersurilor sufletului" (intelect, sentiment, voință) la nivelul spiritului, care reflectând asupra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vieții, cunoaștere în genere și știință", ca să "postuleze o ordine", să "raționalizeze" obiectele cunoașterii, "propunând în acest fel o interpretare a întregului care este lumea, experiența umană și cultura" (vezi I, nota 185). Dar așa cum am mai arătat, față de categoriile kantiene (atemporale și statice), cele ale lui Dilthey sunt temporale și mobile. Tocmai de aceea credem că nu putem vorbi în cazul lui Dilthey așa cum face Lieber 160 despre absența unei autentice istoricități în ceea ce privește ideea unei rațiuni istorice. Drept argument, autorul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
locul unei Weltanschauungsphilosophie între celelalte modele filozofice existente. În funcție de aceste modele vom vorbi atât despre unitatea ipotetică a filozofiei, cât și despre o unitate prestabilită și una dedusă. Totodată, menționăm că în demersul nostru ne bizuim pe raportul dintre categoriile kantiene ale cantității (Einheit, Vielheit, Allheit)83, pe care le asimilăm aici unor modele epistemologice. Pentru că ne-am propus să vorbim în primul rând despre unitatea ipotetică reconstituită de Dilthey prin intermediul conceptului de Weltanschauungsphilosophie, vom începe analiza cu această unitate, cu toate că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ce are drept premisă niște explicații particulare și care poate deduce determinațiile generale ale oricărei corelații universale precizabile", precizează Dilthey în Einleitung...102 (fapt care ne întărește convingerea că în cazul său nu putem vorbi despre un transcendentalism în sens kantian). Semnificativă rămâne atunci tocmai asumarea creativității pornind de la ceea ce Blaga numește "rostul demiurgic" al metafizicii, căci după părerea lui, din nou în concordanță cu viziunea lui diltheyeană "orice faptă pronunțat creatoare a unui om, începând de la un act personal de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, p. 35. 68 Și aici putem face o trimitere la neokantienii de la Marburg: pentru Paul Natorp, obiectul rămâne ein ewiges X, dar nu în sens kantian de Ding an sich, ci "fiindcă determinările cunoașterii noastre nu ajung niciodată la sfârșitul lor" (A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 666). 69 Prin acest diagnostic căutăm de fapt să precizăm deosebirea fundamentală dintre Noica, pe de o parte, și Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile seriei FILOZOFIE ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
experiență personală, Întinsă pe o durată de decenii În anii cei mai fertili, mai vitali ai existenței mele biologice și creatoare, eu am Înțeles fraza nietzscheniană citată mai sus, care sună parcă apodictic, precum fraza ce anunță cunoscuta afirmație morală kantiană: acționează astfel Încât acțiunea, fapta ta, la nivelul ei maxim să poată deveni lege universală! „Fă În așa fel Încât să fii, să devii stăpân al propriului tău trecut și al actelor tale!” era una dintre frazele cele mai „arogante”, mai
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Nietzsche de a nu forma un sistem, am Îndrăznit a combate această afirmație; recunoscând că nu putem vorbi de un sistem În sensul clasic al cuvântului, așa cum au propus cei care s-au Înscris mai ales În marea școală kantiană, o viziune totală asupra omului și a lumii, structurată pe marile linii ale gândirii grecești, incluzând o logică, o etică, o epistemologie etc., vezi Fichte sau Hegel. Dar, după părerea mea, Nietzsche se constituie Într-un pol al modernității gândirii
Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cosmopolitan) și cel al interdependenței economice transnaționale (Doyle, 2005, p. 463). Înaintea primului război mondial și, mai ales, în perioada interbelică au existat numeroase scrieri care au subliniat natura pacifistă a democrațiilor în special în rândurile internaționaliștilor liberali din tradiția kantiană. Ipoteza pacifismului democratic avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial și mai ales odată cu încetarea Războiului Rece, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
separate a atras atenția teoreticienilor Relațiilor Internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor analitice având ca obiect elaborarea și sofisticarea argumentului kantian. Rudolf Rummel și Michael Doyle corespund în linii generale celor două variante majore ale pacifismului democratic: pe de o parte versiunea monadică sau generală, al cărei argument susține ideea unui pacifism general/absolut al democrațiilor, indiferent de natura internă a
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
practice ale pacifismului democratic și, mai ales, tentației de a aborda politica de promovare a democrației în întreaga lume ca principalul mijloc de evitare a războiului. O dificultate teoretică derivă din confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opusă intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opusă intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană sau de aspectele practice atât de vizibile în recenta intervenție pentru extinderea democrației în Irak, o altă dificultate practică se referă la pericolul instabilității procesului de democratizare sau al riscurilor democrației imature. O evaluare a virtuților analitice și practice ale
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
se întreab ce fel de unitate se poate stabili între legea iubirii și aceea a iertrii totale a aproapelui din morala creștin și legea talionului, ochi pentru ochi, din vechea moral biblic; între principiile moralei hedoniste și acelea ale rigorismului kantian? și pentru c un rspuns simplu nu este la îndemân , iar acesta trebuie s fie demonstrat, filosoful român stabilește și o ipotez de lucru, de abordare a problemei moralei, în regimul comparatismului interdisciplinar. Varietatea doctrinelor morale, spune Ralea, nu e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
incomplet mecanismul etic, Ralea le opune Morala rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d o accepție total gratuit, de natur aproape estetic, Ralea reformuleaz astfel severa moralitatea kantian, în toat austeritatea ei: Construit dup stringența formelor rațiunii, regula moral indic, înainte de toate, ca suprem bun etic, executarea datoriei. Aceasta nu este poruncit imperativ de legea moral. Obligația, acel trebuie (Sollen formulat inexorabil, nu ne las alternative, spune Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Sollen formulat inexorabil, nu ne las alternative, spune Ralea. Formele imperative exprim astfel raportul dintre legea obiectiv a voinței în sine cu imperfecția subiectiv a voinței obișnuite, a unei sau a altei ființe raționale. Explicând, în continuare, semnificația imperativului categoric kantian, valoarea acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și care raporteaz orice determinare etic la voința lui Dumnezeu. Explicând, în consecinț, actul moral
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și care raporteaz orice determinare etic la voința lui Dumnezeu. Explicând, în consecinț, actul moral de pe pozițiile psihologiei sociale și ale sociologiei, filosoful român ajunge la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
actul moral de pe pozițiile psihologiei sociale și ale sociologiei, filosoful român ajunge la concluzia c geneza oricrei obligații nu poate fi decât ori social, în moralele simple, gregare, ori psihologic în moralele evoluate, aceast alternativ a înțelegerii fiind strin eticii kantiene. Aspectului formalist, personalist și intelectualist al eticii kantiene, (rupte de orice legtur cu realitatea, dar prețuite cum se cuvine de Ralea: acesta îi va opune Nikolai Hartmann, o moral întemeiat pe existența obiectiv, realist a valorilor, valorile nefiind determinate de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]