1,485 matches
-
o simulare a realității. Mai mult, simulacrele arată că o cunoaștere a realității nu conduce spre o înțelegere a existenței noastre. Aceste simulacre sunt semnificațiile și simbolurile care stau la baza construcției realității percepute. Teoria simulacrelor pare să depășească distincția kantiană dintre noumen și fenomen, în timp ce simbolul și semnul joacă un rol formator în înțelegerea realității așa cum este percepută. Prin urmare, realitatea este reflectată prin intermediul simbolului și al semnului, care ne apar sub forma de imagine și de copii. Apariția unui
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire: Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire: Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este soluționată tocmai pe calea implicării decisive a conștiinței de sine, pe calea unei reechilibrări a ponderii celor trei tipuri fundamentale într-o viziune care păstrează și valorifică principalele cuceriri terminologice ale filosofiei transcendentale. Astfel, Peter Strawson explică miezul doctrinei kantiene a unității în termenii unei reflexivități fundamentale: "pentru ca experiențe diferite să aparțină unei singure conștiințe, trebuie să existe posibilitatea conștiinței de sine din partea subiectului acelor experiențe. Trebuie să fie unul și același intelect ocupat cu activitatea sa de conceptualizare asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este unificabil în cogniție ajunge să aparțină de fapt centrului către care tinde, adică se trece de la o constatare metodologică la un rezultat care ar putea conține mai mult decât permite "lansarea" sa. Cu toate acestea, comentatorul britanic prezintă argumentul kantian în aceeași manieră neutră, indicând aici o "legătură necesară" și considerând atribuirea o prelungire obligatorie a constatării mecanismelor sintetice: "condiția în care se poate spune că diferite reprezentări pot fi unite într-o singură conștiință este tocmai condiția, oricare ar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine aduce cu ea vasta anexă teoretică a efortului biografic esențial și o dată cu aceasta o exigență descriptivă a drumului în sine. În conformitate cu această nouă normă, pasul filosofic hotărâtor menit să prelungească și să confirme inovator miezul conceptual al teoriei kantiene ar consta în elaborarea riguroasă și pertinent-expozitivă a unui nou tip de sinteză, care să păstreze firul metodologic al noțiunii create de Kant, dar care să conțină în același timp determinări și caracteristici potrivite noii sarcini. Agentul privilegiat al reflexiei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ale cogniției). Evaluarea de sine trebuie să fie laxă exact în măsura în care are de surprins o mare de manifestări individuale și în măsura în care pentru asemenea țintă cognitivă nu există un aparat conceptual unanim-consacrat. Ca atare, spre deosebire de evoluția logic-înlănțuită care conduce la tabela kantiană a categoriilor, știința specială care izvorăște din conștiința de sine și se bazează pe reflexie își îngăduie o evoluție surprinzătoare, în termeni inediți și cu miză inovatoare. A doua formă de sinteză este, apoi, neconvergentă întrucât nu i se prescrie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în perspectiva unei lucidități ghidate de conceptul adaptării și corelat unui proces de mișcare a spiritului care împrospătează mereu doctrinele fără a abandona cuceririle trecutului, înnobilând tradiția cu îndrăzneață inițiativă creatoare. Un set de categorii diferit de cele ale tabelei kantiene construiesc o concepție asupra interiorului (asupra personalității) care funcționează după alte legi ale cunoașterii decât cele ale științei consacrate obiectelor lumii și care coboară din înălțimea abstractă a reflexiei logice și transcendentale teoretizată în "Critică" într-un tărâm al cazului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unificare. Este o sinteză care conduce la soluționarea aparentelor incompatibilități. Dacă sinteza cunoașterii obișnuite se comportă după modelul dialectic (menit să depășească înnoitor contradicția și să treacă mai departe), aici este vorba de o sinteză mai apropiată de sugestia inițială kantiană, care se menținea în preajma simplei legături. Aceasta din urmă se comportă la rândul ei sporitor, dar prin inserție, prin supraadăugare, nu prin depășire și prin preluarea a ceea ce este adecvat în condițiile unei selectivități care elimină tot ce este diferență
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al acesteia cu patos inventiv și ingeniozitate sintetizatoare. Se tinde programatic spre înălțimi pline de implicații metafizice (pe latura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să identifice acest sine (sau orice altceva) prin intermediul unor proprietăți ce ar putea să-i fie acestuia atribuite (referință de sine fără identificare)"33. Ea dă glas unei întregi teorii non-atributive a conștiinței de sine, care prevede, pornind de la rădăcina kantiană a unității, o conștiință care nu este cunoaștere de sine, care nu apelează la tehnici judicative pentru a institui un procedeu reflexiv. Dincolo de unilateralitățile unor reprezentanți ai modernității analitice, însă, nu se poate trece cu vederea faptul că legitimitatea laturii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conștiința de sine ca instanță cumulativă (unificatoare) a tuturor cogitațiilor diverse care angajează egoul în experiența sa spirituală. De aici pornind, aplecarea conștientă asupra sectorului noetic este opera conștiinței reflexive care poate institui o subiectivitate de tip gnoseologic similară noțiunii kantiene, a cărei individuație punctuală o reprezintă fiecare conștiință subiectivă particulară a cercetătorului în știință. Astfel este statuată condiția de posibilitate însăși a cunoașterii și o dată cu ea coborârea noțiunii de "rațiune universală" din determinarea ei abstractă până la o integrare personalistă de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
gnoseologică se întemeiază pe ridicarea universului interior și a demersurilor pe care acesta le conține la un rang de generalitate care capătă semnificație științifică, validând pe realitatea unui drum concret o procedare inductivă care nu este valabilă doar în teoria kantiană. Interioritatea devine rezervor și izvor nesecat de structuri schematice aplicabile cunoașterii, oferind principii și tehnică formală pentru construcțiile teoretice de care uzează conștiința obiectelor lumii și recepționând în manieră critică aportul exterior de informație cuantificabilă în limbaj conceptual. În contact
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru a putea conduce demersul interior. În toată complexitatea lor funcțională, tezele teoretice pe care le utilizează reflexia guvernează în fapt mișcarea lăuntrică (și apoi replica ei exterioară). Spiritul regulativ însuși se revendică de la limite prescriptive de tip teoretic-cognitiv. Ideea" kantiană este o "entitate" rațională cu sediul psihologic în conștiința de sine individuală, iar eternitatea sa este o proiecție subiectivă pe ecranul tabloului categorial al obiectivității universaliste. A conduce presupune inițiativa "însuflețită" și fundamentată aptitudinal, în condițiile în care indiferența cadrului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
generală. Această selectivitate va diversifica infinit apoi paleta de versiuni individuale ale aceluiași principiu noetic. Capitolul 10 Constituirea de structuri ca acțiune a conștiinței de sine asupra propriului spațiu lăuntric Sinteza supraîncărcată menționată anterior este practic substitutul reflexiv al operației kantiene, mult mai generale 96, care constituie prototipul tuturor speciilor de inter-legare de la nivelul conștiinței. Reflexivitatea punctează metodologic în manieră caracteristică o procedură de intervenție într-o agregare multi-elementară (felul în care se prezintă și lumea interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
manieră caracteristică o procedură de intervenție într-o agregare multi-elementară (felul în care se prezintă și lumea interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza reflexivă îmbracă, deci, imaginea particulară a unei metodologii contextuale relative la caracteristicile interiorității, reținând aspecte importante ale modelului kantian în același timp. Ea coboară și mai mult descoperirea lui Kant din atmosfera universal și pur epistemologică ce definește originalitatea reconsiderării sale, conferind conceptului-prototip puterea realității vii, marca funcțională inconfundabilă care face ca unificarea componentelor atomare ale unui fenomen să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Dicționar de filosofie și logică, ed. Humanitas, București, 2006, p. 88. 31 J. Locke, An Essay Concerning Human Understanding, P. H. Nidditch (ed.), Oxford University Press, Oxford,1975, II 1. iv. 32 Unele formulări care însoțesc scurta prezentare a distincției kantiene își au originea în viziunea lui Andrew Brook și sunt detaliate în articolul tematic "Kant's View of the Mind and Conciousness of Self", din Stanford Encyclopedia of Philosophy. 33 S. Shoemaker, "Self-Reference and self-awareness, In Brook and De Vidi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se aude este deocamdată un imprezentabil, semnul ambiguu al inaparentului, așa cum întâlnim și în alte poeme ale lui Vinea: "Niciun zvon. Lumea e de mine departe" (Ivoriu), "până departe, până-n poveste, - oglindă-ne" (Una)19. Tema e novalisiană - de inspirație kantiană și schellingiană - și, prin extensie, un bun câștigat al întregului romantism. Se știe că pentru Novalis distanțarea față de obiect înlocuiește cunoașterea imperfectă ("proza" sau "consoana") cu acea cunoaștere în perspectivă care este "poezia" sau "vocala". Doar ceea ce se îndepărtează cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sfera receptorului, era a omului care nu suferă de plictis și nici nu este stăpînit de absurd, una care punea între paranteze "astenia sau chiar neurastenia"4 exprimate de spațiul filosofic german, francez sau englez. Cu o precizare însă: filosofia kantiană l-a influențat pe Blaga, de la Kant a păstrat filosoful nostru statutul autonom al științei, religiei și artei, dar s-a și despărțit de el prin categoriile inconștientului pe care le-a adăugat categoriilor din Critica rațiunii pure. A doua
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sfîrșitului trăit de omul contemporan lui65. Sensibilitatea rămînea, și pentru Noica, una dintre tulpinile esențiale specifice cunoașterii umane, iar conceptele, în procesul cunoașterii, surveneau la capătul unei convertiri, prin intelect, a intuițiilor oferite de sensibilitate. În construcțiile filosofice noiciene, mecanismul kantian nu e părăsit în datele lui fundamentale, în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi, kantian vorbind, forma și materia oricărui fenomen. Nu putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un spațiu și într-un saeculum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spune că masca servește omului nu pentru a-și proteja identitatea, ci e folosită din pudoare sau "din dorința de a-și ascunde irealitatea"124. În raport cu timpul, am spune chiar cu sentimentul timpului (termenul subliniat avînd o încărcătură metafizică preponderent kantiană), Cioran vrea să acceadă la esențial printr-o angajare în acesta, dar nu prin analize sau cuvinte (aici e împotriva vreunui pact cu vocabula), cale care duce la o "știință metafizic superficială", cum notează undeva el însuși. Poate tocmai de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sale veneau dinspre teoria la zi a criticii literare, validate apoi prin fapte de cultură și puse la lucru în exegeze pertinente asupra unor scriitori români și de aiurea. Am descoperit de fiecare dată același spirit interogativ, critic (în sens kantian) față de prejudecățile care favorizează inerția și comoditatea în gîndire, un interpret înzestrat cu puterea și răbdarea de a dezvălui raporturi necesare unde alții găsesc mișcare browniană sau hazard. Într-un eseu își punea, bunăoară, aparent misterioasa problemă a mecanismului prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
clasicism / 17 B) Istorism relativist romantism / 19 C) Pozitivism realism / 22 3. Poziția lui Dilthey în epocă / 26 A) Considerații despre evoluția individuală și despre evoluția epocii / 26 B) Criza epocii și/sau criza filozofiei / 30 C) Relația cu filozofia kantiană / 32 D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) / 34 E) Relația cu romanticii / 38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]