1,874 matches
-
place ca răul să se fi isprăvit mi-ar place să nu văd gropi în asfalt mi-ar place dacă bradul s-ar naște înalt mi-ar place dacă toți am fi gospodari mi-ar place la nuntă să cânte lăutari. II. mi-ar place din lacrimi să fac un râu frumos mi-ar place dacă în lume n-ar fi totul pe dos mi-ar place dacă toți am fi bogați mi-ar place să nu existe în lume săraci
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
stă aprinsă - De un licurici uitată, Pentru-un greier singurel, Care cântă-namorat, Că nevasta l-a lăsat Să doarmă pe-un strugurel. El nu vede prin lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se face ... Nu e bine, zău, nu-mi place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-a intrat, Iar prințesa, sus, la grindă Tot se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine, Dar de tine-mi este milă: Te-am iubit, eram copilă Când cântai doar pentru mine.” ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Pe străduța noastră, veche, Greierele-a
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
Dan Dimitriu, care asigură și conducerea muzicală semnează partiturile prologului (cu Ana Maria Donosa și Cristian Simion), ale savurosului cuplet „Am un fel de vino-ncoa” (Liliana Mocanu), ale cupletelor Cristinei Stamate (text Aurel Storin) și ale lui Vasile Muraru („Lăutarul”), dar și superba piesă cântată de Alexandru Arșinel (textul îi aparține, alături de Carmen Aldea Vlad), „Ultimul dans e al meu”. Se constată, ascultându-l pe actorul Alexandru Arșinel cântând, că timbralitatea vocii lui Frank Sinatra a fost deschisă unei adecvate
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
excepționali... Asta e regulă. • Incendiul a cuprins numai biblioteca și muzeul... Nu au fost victime. Dacă speranța moare ultima, ea ne îngroapă pe toți (Viorel Vintilă). • În țara orbilor, chiorul e președinte. • Tara arde de tătari și tu bei cu lăutari (folclor). • Umoristul e privit cu o mie de ochi, dar cu dioptrii diferite. • Religia intrată în politică echilibrează politica intrată în religie. PĂCĂLELI • Nu stă în fata taurului, în spatele armăsarului și în orice parte a unui prost (posibil folclor). • Lumina
NEDUMERIRI & PĂCĂLELI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376840_a_378169]
-
pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
albe și roșii, care fluturau în timpul jocului. Nu erau înalți. De talie mijlocie, chiar mică. Subțirei, cu fețe osoase, arși de soare, zâmbitori. Ținuta lor degaja forță, dar și calm, echilibru. Părea că lumina bucuriei izvora din ei. Trupa de lăutari era formată din doi inși cu viorile și unul cu țambalul... Deși îmi trecuse frica atunci când mă mângâiase vătaful, tot îi mai priveam cu teamă. Mi se părea că nu erau la fel ca ceilalți oameni. Mi se părea că
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
la vedere, respectivul obiect a înviorat mulțimea. Mi-am dat seama că, de fapt, asta așteptau femeile. Așa am priceput că...asta era „aia!, de care vorbeau femeile pe șanț. De aceea râdeau ele cu atâta poftă. Din acel moment lăutarii au început să cânte. Călușari au luat rapid bețele și au început să joace tot în roată. Clinchetul clopoțeilor le sublinia mișcările pașilor.. tot mai rapizi, tot mai ritmați. Bețele și opincile lor loveau pământul tot mai repede, tot mai
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
șa, șa! Hălăișa, șa, șa! Hălăișa!.. Hălăișa!.. În salturile lor, călușarii păreau râuri de lavă fierbinte, izvorâte din adâncul pământului. Trupuriloe lor-torțe aprinse în răsuciri amețitoare, fețele lor-flăcări orbitoare în mișcări magice. Acest iureș de foc îi electrizase și pe lăutari care cântau tot mai iute , într-un ritm amețitor, amplificat de energia călușarilor. În acest timp, ce făcea mutul călușului? Sigur că juca și el, tot atât de serios cum jucau și călușarii. Dar seriozitatea lui devenea caraghioasă când îi juca nasul
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
striga în zadar, agitând bățul: înc-o dată iar așa! Hăi, hăi, hălăișa! Călușarii mergeau din nou în cerc, târându-și pașii grei. Abia mai strigau: hă...lăi...șa! Mergeau sprijinindu-se în bețe. Glasuri stinse...mișcări molatice...trupuri aplecate. Și lăutarii smulgeau note leșinate, adormite. Vătaful încetează să mai strige. Toți își poartă trupurile inerte în scurgerea leneșă a cercului. În această amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu reacționează. Furios, mutul îi împunge cu „bățul” lui și-i bate cu sabia. Călușarii dau semne de înviorare. Se „trezesc” și lăutarii. Melodia prinde ritm. Mutul continuă să-i împungă, până când toți călușarii încep să joace în ritmul trepidant, cunoscut. Ooo! Acum mutul face o demonstrație de dans acrobatic, dovedindu-se a fi cel mai bun dansator. Sărituri elegante peste sabie și
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
visarea mea. Tăcerea se așterne dureroasă, Cuvintele în stoluri au zburat, O ceață încărcată, deasă, Parcă-ntre noi s-a așezat. Mătasea nopții se destramă Și zorii parcă-s de cristal, Răcoarea dimineților te cheamă, În depărtări, mai cânt-un lăutar. Am vârsta Am vârsta la care se moare, Cu-o frunză-n vânt și-un ram uscat, Parcă totul se stinge sub soare, Minutele păsări și ele-au plecat. Florile mi s-au uscat în glastră, Regina cred că a
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
până la cei mari și continuă toată noaptea și a doua zi. Dar colindătorii nu reușesc să-și drege bine glasul că deja încep colindele care vestesc Anul Nou și lanțul acestor „simfonii populare” se încheie cu Botezul Domnului și obiceiul lăutarilor, Iordanul, când vin la domiciliul celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul să le cânte și să le facă urări. Aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație de-a lungul anilor, din moși strămoși, indiferent de vicisitudinile istorice
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
urmeze la locuința unde intenționa să abată făcăturile. În dreptul casei lui Valdescu lovi cu piciorul în poartă cu o forță diavolească încât aceasta sări din balamale. Pătrunse în ogradă chiuind și țopăind ca o dementă, deși nu cânta nimeni. Dar lăutarii nu întârziară și o muzică stranie o acompanie din văzduh. În pat Elena se întoarse cu fața la fereastră și zări prin perdea o lumină care se mișca în continuu prin curte. Instantaneu câinii schelălăiră, iar animalele mugiră a groază. - Pătrule! Pătrule
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
diavolul. Împielițatul continuă să se amuze. - Afurisitul și-a bătut joc de mine! Era să mă omoare! - Și crezi că nu avem locuri de cazare în împărăția iadului!? Dar să nu-ți închipui că te vom primi cu flori și lăutari pe pajiști însorite!? Vei avea parte de o primire grandioasă în cazanul cu smoală fierbinte! Ha, ha, ha! - Nenorocitul dracului, dacă mă împușca? - O supusă în plus sub talpa iadului! - Nemernicule, râzi ca un prostovan în loc să-mi iei apărarea. - Doar
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LĂUTAR CU PLETE DALBE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LĂUTAR CU PLETE DALBE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LĂUTAR CU PLETE DALBE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
ce va fi cântată de baritonul Emil Matei la Crizantema de Aur de la Târgoviște, să se bucure de suces și să le amintească iubitorilor de romanțe cum se distrau și sufereau din iubire înaintașii noștri. Scriitor-compozitor marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: LĂUTAR CU PLETE DALBE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > TANGOUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Tangoul În suburbii într-o taverna, cântă un lăutar bătrân Dintr-o vioară ponosita, măi ațipind din când în când . În buzunarul de la vestă ținea sacâzul învechit , Cu care mângâia arcușul ,de avea lăuta scârțâit . În sala scunda ,întunecată un singur felinar ardea , Pe-o masă joasă și mizera
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
vestă ținea sacâzul învechit , Cu care mângâia arcușul ,de avea lăuta scârțâit . În sala scunda ,întunecată un singur felinar ardea , Pe-o masă joasă și mizera ,un poker în trei se juca. Obosit de oră prea târzie,se clatină bătrânul lăutar. Ce noaptea chinuia vioară iar ziua la depou muncea, acar . De nicăieri și de oriunde în haine simple dar curate , A apărut un chip angelic cu păr că focul,revărsat pe spate. Dansând tangou transfigurata ,îngânând sunet de vioară, Desi
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau muzică lăutărească, desi așa credeți domnilor. Lăutarii au început să cânte muzică această în românește când au uitat muzică indiană. Da, romii vin din India, și dacă vin din India, atunci și muzica lor a fost indiană. Îmi amintesc că acum vreo 30 de ani in Caransebeș
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
mașină mai bengoasă decât roab(l)a familială. Copii cresc pe muzica de manele cu impresia că trebuie să fii tare-n salam că Salam, să vociferezi guițând pe manele omonime, să te bați, și bineînțeles, să dai bani la lăutari. Victimelor! Voi maneliștii nu știți că sunteți victime și rotite aducătoare de bani pentru niște inculți. Gândiți-vă, cât de incult să fii, ca să poți admira muzică altui incult? Voi faceți parte din industria muzicală a producătorilor de manele. Mă
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
viață și de frumos”. Moartea posibilă (“ Și de-o fi să mor”) este transformată într-o nuntă fantastică, de o ireală frumusețe: ,,Soarele și luna / Mi-au ținut cununa / Brazi și păltinași / i-am avut nuntași, / Preoți, munții mari, / Paseri lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii!”. În concepția autorului anonim, această nuntă mirifică ,,Cu o mândră crăiasă / A lumii mireasă reprezintă o formă de integrare a vieții în Cosmos, un mod de continuare a existenței în cadrul naturii eterne, ca parte a
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
Dorin l-înjunghiară...Trei junghieri până-n prașele...una-n inima, alte-n spate...Rău de sânge în mărgele,Dorin în fiori reci se zbate...... III. BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015. LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]