3,980 matches
-
și să-i strecor idei pe care să-l determin să creadă că-i aparțin. Să-și piardă orice putere de voință și să facă exact ceea ce-i cer, ca un mielușel cuminte. Să-l pun să umble în patru labe în fața mea și cu coada de drac să-l pleznesc dulce peste fese. După ce l-am îngenuncheat astfel, ca pentru a-i reda o parte din demnitatea pierdută, să-i dezleg lesa, să-l invit să se așeze, să-i
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
doar la unui, care nu e liberal, Victor Ponta. "Principala cauză a renunțării trebuie căutată în natura leneșă a lui Călin Popescu Tăriceanu, incapabilă de un efort mai mare decît cel de a merge în două și nu în patru labe. Înființarea unui partid e treabă mult mai grea decît slugărirea lui Victor Ponta", a scris jurnalistul. Mai mult, Ion Cristoiu susține că decizia lui Tăriceanu vine după ce PSD-iști i-au vârât în cap două socoteli: "Ca și în cazul
Legătura dintre platforma lui Tăriceanu și PMP. Ce spune Cristoiu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/39464_a_40789]
-
tot acest drum. „Cel mai grav lucru ce mi s-a întâmplat am fost mușcat de un șarpe, la glezna stângă, lângă tendonul lui Achile. După o primă zi în care am avut amețeli, transpirații, grețuri și o oboseală generală, laba piciorului stâng mi s-a tumefiat. La locul mușcăturii am avut o umflătură cât podul palmei. O săptămână nu prea am putut sta în picioare. Ca să ies din cameră, pentru două-trei ore pe zi, foloseam fiole de Algocalmin, pentru a
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
bun simț să răspunzi. sorry, my mistake. dar... totuși un pic cam violență ultima ta intervenție. eu, unul, -sunt relaxat -vorbesc frumos -nu-ți reproșez greșelile gramaticale -...(acuma na, fiecare cu stand-up-urile lui preferate) iar fază cu “blogul meu” e o labă tristă. Mulțumesc Dragoș pt precizări. Te șterg de pe listă. Bafta! Stânga adevărată, dacă ar mai avea “cojones”, ar lupta împotriva dreptului la proprietate privată. În schimb alege să o dea în “ecologism”, “alter-mondialism” și “liber-pansism”. @dan poate sunt eu miop
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
trup, dar la limita de plutire, "la dreapta! la stînga! pas alergător! acum tîîîîîîîîî-rîș, răcan!", strigă din toți bojogii cineva necunoscut, și mai adînc îngropat în piept decît mine. și eu fac la stînga, la dreapta, mă tîrăsc în patru labe, dau ocol universului cuprins între mîna stîngă și mîna dreaptă. mai adînc, tot mai adînc sap, eu, răcanul. tone de pămînt arunc voluntar peste propriul cap: soarele e doar o bănuială, ziua o fluturare de fustă roșie pe sub nasul meu
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
căruciorul, dar, amintindu-și că noua ei slujbă depindea de Gilda, renunță și-și puse bărbia în piept. - Bine, acceptă cu inima îndoită fosta ziaristă, nu vă pot schimba obiceiurile, dar grăbiți servirea bucatelor! N-aș vrea să mai văd labă de om pe-aici la lăsarea serii. Din casele îngrijitorilor și din spatele Azilului canin se iviră chelnerii și paharnicii, aducând, de-a valma, tăvile cu hartane și baclavale, cu salate de morcovi și cu țelină, cu chiftele rumenite și cu
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
arată-mi Carul Mare. Spune-mi ce știi despre orientarea pe timpul nopții pe front. ...” Acum, Carul mare lucea dincolo de fluviu. Am plecat. Era răcoare. Când am ajuns acasă și-am deschis poarta, Rex mi-a sărit prietenos în față, cu labele aproape de umeri; i-am mângâiat capul, urechile ciulite, și-n lumina becului din fața celor trei trepte de la intrare, îi privii ochii mari, prin care se exprima întregul lui suflet de animal răbdător și credincios. Da, e cam târziu, Rex. M-
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
Așa se numesc, așa ne-am obișnuit să le spunem, dar sunt altceva” - „Ce?” păru să întrebe Rex, după felul în care-și ciulise urechile și-și aplecase capul într-o parte, privindu-mă cu curiozitate, aproape caraghios, rezemat de labele dinapoi. Mă privea în ochi, fără să facă o mișcare. - „Ipocrizie, Rex, așa se cheamă” - „Nu-i așa doamnă Pavel?” o întreb în gând, apoi chiar cu voce tare, vorbind de unul singur. - „Sigur că da, domnule dragă! răspunde imediat
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
care înaintează, după cât se vede, foarte încet, deși ne-am ivit oarecum în același timp. Oricum, am străbătut, împreună, câteva milioane de ani”. Observai că dezvoltarea subiectului era plictisitoare pentru el, deoarece își blegi, deodată, urechile și se culcă, cu labele întinse, pe mocheta verzuie de la picioarele mele. Părea să nu-l intereseze evoluția spiței sale. Important pentru el era starea lui de acum. Era mulțumit, nu simțea că ceva rămăsese neîntregit. Și-apoi nu se știe dacă, chiar mâine dimineață
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
Tu nu știi cine a fost Cezar; a trăit cu două mii și ceva de ani în urmă”. - „De ce-l ții aici?” păru să mă întrebe acum când se trezi ca din somn și depărtându-se de piedestal se așeză pe labele dinapoi și începu să ne privească, alternativ; avea din nou urechile ridicate; se petrecea în el o nedumerire. Îl întrerupsei brusc, bătând din palme - știutul nostru consemn. - „E timpul de culcare, Rex!” El se ridică deodată, cu labele pe umerii
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
așeză pe labele dinapoi și începu să ne privească, alternativ; avea din nou urechile ridicate; se petrecea în el o nedumerire. Îl întrerupsei brusc, bătând din palme - știutul nostru consemn. - „E timpul de culcare, Rex!” El se ridică deodată, cu labele pe umerii mei, felul lui de a mă întâmpina și de a-și lua rămas bun, apoi ieși în curte și intră în cușca pardosită cu paie și un țol anume ca să-i fie cald. Doamna Pavel citește mai departe
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
era Elisedd, Druida-Mamă, cea care avea grijă de prințesele amazoane, instruindu-le, încă de mici, să devină regine neînfricate prin înțelepciunea pe care trebuiau să o asimileze. Lângă ea, torcea lenos un tigru care, la vederea prințesei Talestri, dădu cu labele în sus, în semn de joacă. Talestri se apropie de el, vădit amuzată, și începu să îl scarpine. - Ce face scumpul meu, Nuallan? întrebă ea. - Ce face de obicei, răspunse Elisedd. Mănâncă și doarme. Azi m-ai chemat mai devreme
TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360239_a_361568]
-
la animale? - șopti femeia. Misterele nopții sunt deranjate de un rânjet răgușit, iar la fereastră apăru la lumina lunii un chip de animal sălbatic care în loc de ochi parcă avea două lumânări, un bot păros, două coarne ca de bivol iar labele din față, pe care le rezemase pe pervazul geamului, păreau de urs. Bărbatul sări ca un resort și luă pușca de alături gata s-o descarce prin geam. Femeia se sperie și țâșni din așternut în brațele sale. Instantaneu pușca
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
îndrăzneala și obrăznicia acestei muritoare de rând. - Rup pactul cu diavolul și-l fac cu tine! - insistă Buha. - Eu nu fac pact cu nimeni! - îi replică Moartea. „Hârșc! Hârșc!” îi retează mâinile și picioarele. Baba țipă de durere. Palmele și labele picioarelor se zvârcolesc prin nisip. Deodată, „hârșc” și capul îi cade în colbul bătăturii, iar trupul se rostogolește zbătându-se neputincios. Ochii îi sar din orbite și degetele de la palme parcă-i caută pe jos. Câteva zvâcnituri și rămășițele trupești
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
-și umple după-amiaza cu lupul nostru. Cartuș era un adevărat dulău, care nu mă uitase și mă accepta cu dificultate, fiind gelos că tata-mare își împărțea atenția între mine și el. Aștepta să merg singură prin curte, să-mi pună labele în piept și să mă trântească, după care îmi lingea fața până în clipa în care auzea pași. Cu urechile ciulite se retrăgea în cotețul lui și cu botul culcat pe labele din față, își rotea ochii la toți să vadă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Aștepta să merg singură prin curte, să-mi pună labele în piept și să mă trântească, după care îmi lingea fața până în clipa în care auzea pași. Cu urechile ciulite se retrăgea în cotețul lui și cu botul culcat pe labele din față, își rotea ochii la toți să vadă dacă cineva vorbea despre el. Știa că era vinovat, dar cum își accepta greșala cu demnitate, nimeni nu-i spunea nimic. Dacă aveam ceva de mâncare, fără să-mi atingă mâna
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să ascult mai bine ce îmi șoptea vocea, care de fapt nu era decât propria mea conștiință în căutarea unui motiv să-și justifice vinovăția. M-am ridicat trăgându-l pe Cartuș de coadă, care enervat, mi-a pus repede labele în față pe piept și m-a trântit la loc pe scară, de unde fericită am strigat la mami: -Puțin îmi pasă dacă s-a supărat! Dacă află tanti Oala că ne-a făcut de râs pe stradă venind beat, o să
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
la Londra spre a cere guvernului englez să înființeze școli pentru cei 248,000 Indieni canadieni“ și „Trupele coloniale italiene din Tripolis. Portdrapelul unei coloane de călăreți pe cămile. În vârful drapelului e prins cu un lanț, de una din labe, un vultur viu“. De asemenea, paginile cu text insuficient au fost completate cu textele următoare: „Te mulțumești cu mirosul. Față de grozava scumpete a traiului, chimia a realizat sinteza alimentelor, cari se iau sub formă gazoasă, cu ajutorul unui pulverizator. Ai miros
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
ale cadavrului au fost găsite, într-o zi de februarie, pe malul Canalului Bega, în apropierea Podului Modoș, în doi saci folosiți de regulă în comerț. Acolo se aflau un fragment dintr-un os abdominal, în altul o gambă și laba unui picior. După minuțioase cercetări antropologice, la care și-au dat concursul specialiști criminaliști și legiști din Capitală, s-a constatat că fragmentele umane au aparținut unei femei. O investigație radiologică a relevat restul: urmele unei fracturi vechi de mai
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
frunze, ci doar părți caracteristice ale acestuia: frunze, în acest caz. De asemenea, dacă se dorește reprezentarea unui animal, va fi desenată doar acea parte a corpului care-l deosebește evident de alte animale: urechea iepurelui, coada porcului, copita calului, laba broaștei etc. Pentru a reprezenta un plug se desenează fierul plugului. Simbolurile reprezentate pe ouă fac parte din fondul străvechi al creației populare românești, multe dintre ele regăsin- du-se în basme sau legende: Soarele, Luna, bradul, peștii, albina, cocoșul
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
al Patrulea, hotărât să nu se mai gândească la Prințul-Polonic ca la feciorul său. Bietul prinț, alungat din Haba-Daba, rătăci cât rătăci, până ajunse în altă împărăție. Nu mică îi fu mirarea văzând că oamenii de acolo umblau în patru labe, cum ar fi umblat animalele din pădure bunăoară. Cum se înnopta, căută o casă la care să primească adăpost și îndrăzni să îl întrebe pe omul care primise să îl găzduiască ce se întâmpla de în acea împărăție oamenii nu
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
întoarse pe același drum pe care venise. Oamenii din împărăția în care cândva toți umblau în mâini îl recunoscură și îl încărcară cu daruri. La fel se petrecu și cu oamenii din împărăția în care cândva toți umblau în patru labe. În Haba-Daba însă, nu-l așteptau bucurii. Adi-Badi al Patrulea căzuse la pat odată cu plecarea prințului, iar în locul său stăpânea acum Sfetnicul cel Mare, un om hain și zgârcit care chinuia supușii și jefuia împărăția după bunul său plac. Când
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
două terminații, provenit din propoziția subordonată atributivă care n-are habar! Și slobozi o rafală de hohote pufăite pe nas, încântat nevoie mare de glumă, dar și de insolita diversiune construită. Își întinse pe urmă a strângere mâna micuță către laba de urs oferită împăciuitor de tovarășul său de glume și o apucară agale spre club. Își deschisese de câteva zile porțile un local destinat celor de vârsta a treia. Părea o găselniță a primarului de sector vrând să-și dovedească
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
Ghiță Curmei El te stimează și te crede -Prieten la greu! Te salută de față cu amicii: - Hai noroc, prietene Salamandră bey! Interlopu Bengosu Te pizmuiește de moarte Tu fiind singuru-n clubul Regiei Care l-ai pus cu botul pe labe Pentru că folosea fetele străzii ca sclave Și agresează fără scupule femei. Tu urăști stăpânii de sclavi de moarte Și continui să-i fii spin între coaste Stricându-i afaceri și faimă. În sinea ta Îți zici pe bună dreptate Că
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe patru labe, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega valoarea. La capătul parcului, dai de aleea ce duce spre Grădina Botanică, un alt loc de mândrie al ieșenilor, grădină
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]