28,868 matches
-
-lea. În sălile de acvariu se găsesc 46 de rezervoare cu apă de mare rece, apă de mare caldă, apă dulce caldă și apă rece de râu, având decorațiuni fidel reconstituite cu circa 2.500 de pești din oceane, mări, lacuri și râuri din întreaga lume. În sălile muzeului, 1.000 mp sunt dedicați diversității de animale, de la cele mai mici insecte până la elefanți și balene de 19 metri lungime... 20.000 de exemplare conservate de pe toate continentele. • Casa Jazz-ului
LIÈGE, CENTRU CULTURAL ÎN 2010 AL REGIUNII VALONIA-BRUXELLES de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lige_centru_cultural_in_2010_al_regiunii_valonia_bruxelles.html [Corola-blog/BlogPost/355829_a_357158]
-
M-am bucurat nespus. În jur de ora 14, oile s-au culcat. Ne-am așezat și noi, la dunga prăpastiei. Cu ochii spre Tăul Mijii, am scos să mâncăm. Între timp, un grup numeros de turiști a ajuns la lac. Douăsprezece corturi de aceeași culoare au răsărit în micul platou de pe malul vestic. Am mâncat în tăcere, am fumat, ne-am întins pe pătureici. Eu am ațipit în câteva secunde. Visam că venise ursul la oi, că-i dădeau câinii
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
observat că bărbatul avea pantofi cusuți cu sârmă și că ținea în mână o biblie fără cruce pe copertă. - Mă uomule, cum hiriș agiunsăș aci? Străinul a zâmbit, și-a tras câteva clipe sufletul. - V-am văzut de jos, de la lac. Păstorii de oi sunt bine văzuți în ochii Domnului. Am pufnit ironic, nea Ioniță s-a încruntat. - Mă uomule, io te-ntrebai cum agiunsăș aci pe râptil-eștea. - A! Păi, ia uitați, am plecat așa, am cotit așa, am urcat așa
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
reclam... Tot că relaxare în acea perioadă am gustat o altă plăcere. Îmi făceam vacanțele în Delta Dunării. Plecăm pentru 2-3 săptămâni la Crișan, unde plăteam câte un pescar să ne ducă pe partenera mea și pe mine undeva pe lacul Lumină și să ne lase cu cort și barcă. Lacul era prea depărtat de brațul Sulina ca să fie nămolit primăvară, si de aceea rămânea limpede și ideal pentru scufundări și vânătoare sub apă. Pentru a ne feri de plaurii migratori
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
altă plăcere. Îmi făceam vacanțele în Delta Dunării. Plecăm pentru 2-3 săptămâni la Crișan, unde plăteam câte un pescar să ne ducă pe partenera mea și pe mine undeva pe lacul Lumină și să ne lase cu cort și barcă. Lacul era prea depărtat de brațul Sulina ca să fie nămolit primăvară, si de aceea rămânea limpede și ideal pentru scufundări și vânătoare sub apă. Pentru a ne feri de plaurii migratori, trebuia să căutăm urme de mistreți, garanție pentru a găsi
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
istoriei de veacuri a spațiului carpatic, ducându-și apele mai întotdeauna învolburate în aval, acolo unde le așteptau vechile cleanțuri ascunse în adâncuri. Acum nu mai există pericolul stâncilor deoarece fie au fost distruse, fie au fost acoperite de apele lacului de acumulare ale actualului baraj de la hidrocentrala electrică de la Porțile de Fier, dată în folosință în 1972. - Acum din vechiul pichet a mai rămas doar o clădire cu ziduri coșcovite și părăsite, cu ochii ferestrelor goliți de banalele geamuri, privind
PICHETUL DE GRANICERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Pichetul_de_graniceri.html [Corola-blog/BlogPost/371228_a_372557]
-
Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
VIOLONCEL CU UN CONTRABAS SUSPENDAT ALEATORIU Și deodată se stîrnește vîntul Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean de viori arcuite Peste memoria lumii De jur împrejur că o cunună solară Viorile își plîng tulburătoarele lor vibrații Apoi sare oboiul, timpanele explodează Pe nicovala
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
flûte et violoncelle avec une basse suspendue aléatoire Et soudain, le vent se lève Arbres enracinés dans le sol leur feuilles bruissent déchirées par de sombres nuages, Fourmillant comme des taureaux noirs - Une poignée de soleil frappe le miroir du lac. Le suave Piccolo saupoudre șes chants d'oiseaux Et tandis que leș collines sombres Dans un océan de violons en arc, Mémoire du monde entier, Comme une couronne solaire Par leurs cris lancinants, Tous leș tympans explosent Sur l'enclume
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
a oului. Este ținut deasupra unei surse de căldură, de obicei, deasupra unei lumânări aprinse. Se topește ceara care s-a aplicat în toate etapele ca să rămână oul încondeiat. Ouăle care nu sunt duse la concurs sunt date cu un lac incolor de piatră sau lemn pentru rezistența culorilor și strălucire. La concurs concurentele trebuie să aibă minim 12 ouă pentru adulți și minim 5 pentru copii. Fiecare încondeietoare are stilul propriu de încondeiere, dar trebuie respectate câteva simboluri: calea (cărarea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
curaj. Inutil ... e mai bine să tac. De sub ochi, hârtia-mi aruncă săgeți de venin. În goliciunea ei îmi strigă reproșuri. Îmi plec capul și din privirile sufletului meu desenez vise ... Văd un curcubeu de zâmbete ce stă deasupra unui lac format din toate jocurile copilăriei care îmi sunt prietenii. Și cei mai buni încă. Dulci amintiri ce fug pe strune de vioară, se adună că un mănunchi de nuferi în mâinile- i catifelate de copil. Cu pași mărunți, timizi, plutesc
CRISTIANA SORINA GHEORGHIU -CÂŞTIGĂTOAREA TROFEULUI CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA by http://confluente.ro/_cristiana_sorina_gheorghiu_castigat_mihai_marin_1340459972.html [Corola-blog/BlogPost/358352_a_359681]
-
Eminescu - polimorfismul operei", de dr. Cornel Munteanu. Cartea a apărut la Editura Universității Jagellone și se adresează, în mare parte, studenților filologi, fiind scrisă în limba română. Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
cuvânt? extravagant, așa l-aș defini, Salvador Dali era un extravagant în primul rând pentru că atunci când l-am cunoscut era îmbrăcat neobișnuit în... costum de epocă, cu veston de catifea, cu horbodă la încheieturi, cu ciorapi albi, cu pantofi de lac, cu toc înalt și cu cataramă de argint, cu pălărie mare, de epocă. Nu voi uita niciodată. Atunci se pregătea un mare spectacol, care se dădea a doua zi de Crăciun, la Opera Franceză din Paris (era prin... 1972) și
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
un Altar Eroilor români care au căzut În marele război și sfânt, Ca să-ntregească un popor De libertate și dreptate iubitor. Sunt plini Bucegii de minuni Și de cabane și de stâni, Păduri cu brazi înalți și fagi, Ape, cascade, lacuri și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1437074436.html [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
mă duc?”, răspunsul, de multe ori, este ” În Patagonia!” Cred că este o expresie care s-a încetățenit la începutul secolului al XX-lea, atunci când s-a emigrat în masă din Europa spre această zonă. Pe cât de măreți sunt munții, lacurile și, mai ales, ghețarii Patagoniei - a cărei întindere măsoară aproximativ un milion de km pătrați, cu atât mai aspră este stepa ei, unde o serie de plante și arbuști cu o rezistență extraordinară la vânturile năprasnice (care depășesc 100 km
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
două. Vindeau lâna și își luau provizii pentru încă un an. Așa decurgea viața în Patagonia secolului XX ... Oameni întreprinzători, patagonezii au început însă să caute și alte surse de venituri. Și ce era mai la îndemână, decât ... turismul. Având lacuri minunate (cel mai intins fiind lacul Argentino) și ghețari imenși, de 15 până la 75 de km, precum Perito Moreno, Upsala sau Spegazini, și-au propus să transforme zona într-o oază de turism și au reușit. Pe timpul verii, ajungând la
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
provizii pentru încă un an. Așa decurgea viața în Patagonia secolului XX ... Oameni întreprinzători, patagonezii au început însă să caute și alte surse de venituri. Și ce era mai la îndemână, decât ... turismul. Având lacuri minunate (cel mai intins fiind lacul Argentino) și ghețari imenși, de 15 până la 75 de km, precum Perito Moreno, Upsala sau Spegazini, și-au propus să transforme zona într-o oază de turism și au reușit. Pe timpul verii, ajungând la cinci zboruri zilnice, pline de turiști
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
fie lui Ovidius semen și urmaș pe tărâmul poeziei. Și astfel, din plânsul lui Ovidius și din sarea mării, Muzele l-au întrupat pe Eminescu. Și i-au dăruit meșteșugul lui Ossian și dorul după mare. Eminescu iubește “codrul des”, "lacul...albastru", “teiul sfânt”, “umbra de cetini”, dar nu își poate imagina propriul sfârșit decât lângă mare. Aceasta pentru că în adâncul inimii, în cea mai ascunsă încăpere a sufletului său, este scris că Muzele i-au hotărât soarta chiar pe malul
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
Ca pe-o angoas-a primului tău vers. Deși puteam să alergăm în doi, Să evităm, frontal, să ne lovim, Dar de... e toamnă, se anunță ploi, Iar noi uităm o clipă...să iubim. Să ne plimbăm cu barca jos pe lac, Dansând tăcut prin valurile crețe, Acolo unde sălcii își desfac, Pletele lor cu clătinări mărețe. Acolo unde ceața ne cuprinde, Cu giulgiul ei cel dens și funerar, Iar steaua noastră nu se mai aprinde, Ci arde la răspântii foarte rar
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
Purtând în suflet frigul din Olimp Și zău că nu mai știu în câte rânduri, S-a dus ca noi pierzându-se în timp. Mă-ntorc în banca noastră de salvare Că sălciile astăzi plâng de noi În marginea de lac unde răsare Steaua ce-a luminat în amândoi. Și împletesc cu dorul nemurirea Mă pierd iar în decoru-autumnal Sub pleoapa lunii, unde amăgirea, Îmi cântă, parcă-i corul, madrigal. Referință Bibliografică: Ne scurgem... / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]