1,942 matches
-
elevilor care întâmpină dificultăți sau care nu reușesc să facă față exigențelor programului educativ din școală; c) diagnosticarea elevilor cu dizabilități sau cu dificultăți de învățare (de ce natură sunt dificultățile, care sunt disciplinele unde apar aceste dificultăți, nivelul de interes, lacunele în cunoștințe etc.); d) depistarea complexului cauzal care a determinat apariția dificultăților de învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); e) proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat în funcție de situațiile și problemele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Identificarea unor poziții spațiale, percepția însușirilor obiectelor (lungime, mărime, greutate, culoare) C.1.1. Identificarea unor poziții spațiale C.1.2. Percepția lungimii C.1.3. Percepția mărimii, greutății, culorilor C.2. Activitatea de reprezentare C.2.1. Recunoașterea unor lacune în desen C.3. Percepția temporală, noțiuni de orientare temporală: C.3.l. Diferențierea momentelor zilei C.3.2. Diferențierea anotimpurilor C.3.3. Cunoașterea zilelor săptămânii C.4. Activitatea de memorie și gândire C.4.1. Înțelegerea unor relații
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
răspunsuri corecte. Se reia proba invers; se prezintă mai întâi imaginea ciupercii mici și se așteaptă de la copil să spună adjectivul. Se consemnează răspunsurile exacte, se adună punctele obținute în cele două etape și se face media. • Proba 2: Completarea lacunelor dintr‑un text (rostit de evaluator) Consemn: Evaluatorul se adresează copilului astfel: Îți voi spune o mică poveste. Acolo unde mă opresc trebuie să mă ajuți tu să găsesc cuvântul potrivit. Evaluare: Se notează numărul de răspunsuri corecte. 1. S
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
privind protecția și securitatea informațiilor. Lucrurile s-au schimbat odată cu proliferarea și pe teritoriul țării a tehnologiilor informaționale și de comunicații, care au eliminat barierele de timp, spațiu și localizare a prelucrării, stocării și transmiterii informațiilor. Chiar dacă sunt încă multe lacune în această privință, se poate spune că este un început bun pentru trecerea României la societatea informațională și a cunoașterii. Printre cele mai importante legi care reglementează, direct sau indirect, protejarea informațiilor, mecanismele de prelucrare, stocare și transmitere, se pot
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lumea satului, Dincolo de vis (1946) adună povestiri inegale, într-o tentativă de sondare mai nuanțată în psihologia personajelor. Narațiunile încearcă să surprindă momente de criză, cu mijloace destul de neconvingătoare. Cea mai întinsă dintre ele, Vocea, uzând de rupturi temporale și lacune în biografia personajelor (acum selectate din lumea cultă și artistică, citadină), suferă prin supralicitarea coincidențelor, a convergenței destinelor. Lăuntricul rămâne confuz, tenebros, autorul cantonându-se în explorarea comportamentelor, pentru care vădește intuiție sigură. În esență un moralist, exigent și blând totodată
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
o trăiseră în limba latină”. În demonstrație, autorul e nevoit să se bazeze aproape exclusiv pe propriile-i investigații, deoarece nu a găsit „vreun studiu sintetic asupra poeziei neolatine și nici o bibliografie completă”. Recenzând cartea, Pierre Jourda observă „omisiuni regretabile”, „lacune supărătoare” și încă altele, însă concluzia nu descurajează, de vreme ce se afirmă că M. „a desprins cu acuratețe caracterele generale ale poeziei neolatine” și că lucrarea merită a fi continuată. Istoricul literar va avea și alte preocupări de clasicist, traducând cu
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
2. Manifestările clinice Semnele MM sunt polimorfe și constau în: Manifestări osoase: dureri (lombare, costale, ale membrelor, craniului, bazinului); fracturi patologice (costale, vertebrale, de col femural - care pot reprezenta modalitatea de debut a bolii în 30 % dintre cazuri); modificări radiologice: lacune fără osteocondensare marginală (la nivelul craniului, coastelor, bazinului), demineralizare osoasă difuză (în special, rahidiană), tasări vertebrale (dorsale sau lombare). Manifestări renale (vezi mai jos). Manifestări neurologice: compresie medulară (paraplegie); neuropatie periferică (secundară amiloidozei AL, depozitelor de lanțuri ușoare non-fibrilare sau
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto Bracco, Ugo Ojetti ș.a.). Publicarea textului Începem! al lui I. L. Caragiale rămâne o excepție, datorită relațiilor politice cu autorul. În
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
de a le îndepărta și de a-și schimba ideile. Grijile și anxietatea pacientului sunt asociate cu cel puțin trei simptome dintre cele șase prezentate în continuare: - nervozitate sau surescitare, - tendință de a obosi cu ușurință, - dificultăți de concentrare sau lacune de memorie, - iritabilitate, - tensiuni musculare, - tulburări de somn. In sfârșit, stările de neliniște și anxietatea trebuie să fie cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da seamă de spațiile inegalitare clasice, dar și de cele recente. Spațiile constitutive ale inegalităților recente sunt individualizate. Ele se manifestă la nivelul dinamicii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rămâne la îndemână decât catastrofa descentrării. În critica literară, intertextualismul desființează ideea de intrigă narativă. Pe suprafața textului concertul semnelor este necontrolat, fiind garantat doar de conexiunea la serverul invizibil al imaginației. Nihilismul interzice chiar și întrebarea privitoare la adevăr. Lacunele nu trebuie reparate, ci mai curând oficializate. Sensul vieții plutește undeva în larg ca o barcă făcută din scânduri putrezite, pierdută într-o imensă lagună. (Wittgenstein prefera imaginea unei muște captive într-o sticlă, căutând ieșirea prin orificiul gurii fără de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Profesorii pot dispune de căi explicite de formare și de educare a spiritului de evaluare obiectivă. Iată câteva dintre aceste posibilități: a) Autocorectare sau corectarea reciprocă Elevul este solicitat să depisteze erori sau lacune în timpul învățării, atât ale lui, cât și ale colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau cele ale colegilor constituie un prim pas pe drumul conștientizării competențelor în mod independent. b) Autonotarea controlată Elevul este solicitat să-și acorde o notă care apoi
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
căi explicite de formare și de educare a spiritului de evaluare obiectivă. Iată câteva dintre aceste posibilități: a) Autocorectare sau corectarea reciprocă Elevul este solicitat să depisteze erori sau lacune în timpul învățării, atât ale lui, cât și ale colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau cele ale colegilor constituie un prim pas pe drumul conștientizării competențelor în mod independent. b) Autonotarea controlată Elevul este solicitat să-și acorde o notă care apoi este negociată cu profesorul sau împreună cu colegii. Profesorul are rolul de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corijări. De altfel publicarea prozei În serie la Viața românească, conform unei hotărâri a Uniunii Scriitorilor, echivala cu o semieditare a creației, ceea ce Însemna că, odată Încheiat serialul, critica literară dar și cea a masselor se putea pronunța, subliniind Îndeosebi lacunele, „slăbiciunile”, ce se cereau Îndreptate În forma finală. Primul care se supune acestui procedeu este Petru Dumitriu care Începând cu numărul 3-4 al Vieții românești publică În serial Bijuterii de familie. Curios este, În cazul acestei nuvele, faptul că, Înainte de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
teorie a literaturii În care să nu se pună problema raportului Între conținut și formă, pare o imposibilitate. Și totuși manualul de față izbutește și acest lucru de necrezut. (Ă). Nici principiile realismului socialist nu sunt lămurite nicăieri. (Ă). O lacună deosebit de gravă o constituie omiterea tezei-fundamentale cu privire la cultura socialistă În conținut și națională În formă. (Ă). O altă teză stalinistă ce trebuia folosită este cea cu privire la esențialul În realitate. (Ă). Deosebit de semnificativă ni se pare, din acest punct de vedere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fantasmelor endogene care indică existența și natura afectelor și pulsiunilor izolate subiacente”. „Altfel spus, indivizii nevrozați ajung să refuleze ori să se apere în diferite moduri împotriva sentimentelor și fantasmelor asociate conflictului psihologic”, în timp ce „personalitățile alexitimice par a avea o lacună în posibilitățile lor de a sesiza propriile sentimente interioare”. Comentând două observații făcute de Taylor (1988/1990), una efectuată pe o pacientă nevrozată și cealaltă pe o pacientă alexitimică, Pedinielli (1992) notează că la cea de-a doua nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Pentru a-și explica credința că e persecutat, bolnavul formulează ipoteza că este un personaj important. Freud recuză însă această explicație, originea megalomaniei fiind, în opinia lui, încă necunoscută. Nunberg (1935/1957) evidențiază frecvența raționalizării în schizofrenie, bolnavul neputând suporta lacunele datorate sciziunii eului: „Cucât o persoană este mai tânără, mai primitivă sau mai bolnavă, cu atât ea are mai puțină logică și găsește cu mai mare ușurință cauze”. În acest context putem cita raționamentul unui bărbat fără avere, dar convins
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sau rezolvării problemelor 50. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Definiția oferită de DSM-IV (1994/1996) insistă asupra motivelor refugiului în reverie, precum și asupra aspectelor sale patologice, fără însă a-i descrie cu adevărat caracteristicile. O altă definiție vine să umple această lacună: „Refugiul în reverie ar fi o stare de relaxare față de situația prezentă, în timpul căreia se desfășoară o activitate mentală care nu mai este dirijată de atenție și care este mai mult sau mai puțin inspirată de inconștient” (Lafon, 1973). După
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de bine simptome somatice (descrierile primelor paciente ale lui Freud ne oferă în această privință un vast „catalog”) sau simptome psihice. Un alt simptom somatic frecvent este o oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o elucidare niciodată dusă la capăt, în timp ce Emmanuelli (1993) evocă „absența aprofundării acestei noțiuni în scrierile lui Freud”. De altfel, studierea acestui termen în Vocabularul psihanalizei se încheie printr-o constatare: „Absența unei teorii coerente asupra sublimării rămâne una dintre lacunele gândirii psihanalitice” (Laplanche și Pontalis, 1967). Exempletc " Exemple" Principala referință este O amintire din copilăria lui Leondardo da Vinci (1910/1987), în care Freud studiază geneza, oscilațiile și particularitățile sublimării la acest pictor. Viața altor artiști sau scriitori, celebri sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în consiliul legislativ; Congresul, în numele și unanimitatea femeilor din toate provinciile românești, roagă pe d-l Ministru al Justiției să aducă o lege specială, care să satisfacă aliniatul amintit din art. 6 al Constituției, îndreptându-se erorile și completându-se lacunele, care ating jignitor sentimentul de dreptate și echitate socială și nu mai corespund situației, muncii și contribuțiunii pe care femeia română le aduce statului. Craiova, 8 septembrie 1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cantacuzino, dosar 201, filele 443-449. 40TC "40" Cronica muncii. Protecția muncii femeilor și a copiilortc "Cronica muncii. Protecția muncii femeilor Și a copiilor" Institutul Social Român care și-a îmbogățit cadrele prin crearea secției de studii feminine, a împlinit o lacună adânc simțită în viața intelectuală și socială a țării noastre. Activitatea noii secții va fi cu atât mai rodnică, cu cât îndeplinește și atribuții de comitet de corespondență cu Biroul internațional al Muncii din Geneva, pentru problemele muncii femeii și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
procesului are loc la începutul industrializării și la acest fenomen asistăm la Tei; a doua parte a procesului abia își arată primele sale manifestări pe un teren încă prea recent de industrializare. Măsurile de protecție a mamei și copilului și lacunele lor. Până acum am văzut fenomenele care se află în legătură cu munca profesională a femeii: împiedicarea procreerii, condițiunile nefavorabile, pentru procreare, mediul nefavorabil de creștere pentru generațiile tinere, insuficiența patrimoniului social transmis de familia în care mama muncește în afară de cămin. Să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o problemă gravă, fiindcă elementele tinere dintr-o familie nu se pot dezvolta, educa și nu pot deveni utile decât în cadrul unei familii sănătoase și normale. Încercările legislative de reglementare a muncii feminine au neglijat până acum problema familiei. Această lacună ar trebui completată prin acțiunea politico-socială pentru protejarea instituției familiei, protejare care se poate realiza pe cale preventivă, prin măsurile de ordin social și educativ, precum și pe cale de reacțiune imediată, prin reorganizarea muncii feminine în folosul integrității familiei. Natalia Dr. Popoviciu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]