KorAP: Find »[drukola/base=lambert & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...35 >

858 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848

dacă avem și alte probleme. ― Recepționat. Ash, terminat. Din nou liniște. Înaintau cu greu prin praful înăbușitor, iar după câteva minute Lambert se opri. ― S-a pierdut iar? întrebă Kane. ― Nu. Schimbare de direcție. (Arătă spre stânga.) Pe acolo, acum. Lambert, cu ochii pe ecranul "căutătorului", Dallas și Kane cu ochii pe Lambert și împrejurimi, își urmau drumul. În jurul lor vânturile se întețiră un timp, ducând cu ele particule care se loveau de căști. Tic, tic... dați-ne voie... flic, poc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
cu greu prin praful înăbușitor, iar după câteva minute Lambert se opri. ― S-a pierdut iar? întrebă Kane. ― Nu. Schimbare de direcție. (Arătă spre stânga.) Pe acolo, acum. Lambert, cu ochii pe ecranul "căutătorului", Dallas și Kane cu ochii pe Lambert și împrejurimi, își urmau drumul. În jurul lor vânturile se întețiră un timp, ducând cu ele particule care se loveau de căști. Tic, tic... dați-ne voie... flic, poc... dați-ne voie înăuntru, înăuntru... Dallas se scutură. Tăcerea, pustietatea acoperită de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
care se loveau de căști. Tic, tic... dați-ne voie... flic, poc... dați-ne voie înăuntru, înăuntru... Dallas se scutură. Tăcerea, pustietatea acoperită de giulgiul norilor, pâcla portocalie, toate acestea începeau să-l scoată din minți. ― E-aproape, îi preveni Lambert. (Departe, la bordul navei, Ash fu imediat informat, prin instrumentele conectate cu părțile vitale ale celor trei exploratori, de creșterea rapidă a pulsului lor.) Foarte aproape! Continuau înaintarea. În fața lor apăru ceva, mult deasupracapetelor. Dallas respira sacadat din cauza însuflețirii și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
auzi, cât mai e până se face ziuă? Vocea ofițerului științific ajunse până la ei, slabă și distorsionată de energia statică. ― Soarele va răsări peste aproximativ zece minute. ― Vom putea vedea în sfârșit ceva. ― De n-ar fi exact contrariul, făcu Lambert, ironică, fără să-și ascundă entuziasmul. Îi era lehamite și încă nu ajunseseră la sursa semnalului. Oboseala și această dezolare copleșitoare o apăsa cumplit. Îi era dor de pupitrul luminat, curat, familiar. Lumina ce creștea nu le venea prea mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
profite. Bine! Dacă avea într-adevăr de gând să se măsoare cu analiza ECIU, era vremea să se pună pe treabă. Un buton apăsat... și vaietul înfiorător și chinuit traversă puntea. Ripley reduse volumul numaidecât. Își dăduse seama, asemenea lui Lambert, că putea concepe foarte ușor acest semnal ea fiind o voce. Iată o idee mai mult fantastică decât științifică, se gândi. Lasă fetițo; vezi ce are de spus calculatorul despre asta și aruncă-ți reacțiile emotive mai în spate. Fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
accidentat era alcătuit în mare parte din scurgeri de lavă și din stâlpi de bazalt ici și colo. Pantele nu prezentau grohotișuri și nici ridicături proeminente, fuseseră erodate și prăbușite de vânturi. Kane luă comanda celor trei, puțin în fața lui Lambert. Se aștepta în orice clipă ca ea să anunțe că a regăsit semnalul. Se urcă pe un loc mai înalt, privi în jur pentru a descoperi altceva în afară de roci și creste stâncoase. Ca răspuns la această dorință, ochii captară imaginea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
ochii captară imaginea unei mase oarecum diferite, îndeajuns de insolită pentru ca ochii să se mărească de mirare îndărătul căștii transparente și murdare, îndeajuns de incredibilă pentru a-i smulge lui Kane un strigăt puternic. ― Isuse! ― Ce e? Ce se-ntâmplă?... Lambert se repezi spre el, urmată de Dallas. Uluirea lor în fața acestei viziuni neașteptate nu fu mai prejos. Crezură de cuviință să considere că apelul fusese lansat de o mașină oarecare, dar nu-și închipuiseră forma pe care putea să o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
navă. Buimăciți de această viziune, niciunul dintre ei nu se gândea la avantajele financiare pe care ar putea să le procure această halucinantă descoperire. Tustrei exclamară surprinși. Kane o ținea una și bună: ― Un fel de astronavă, sigur că da. Lambert, pe care o interesa luciul aproape umed al cocăi curbate, remarcă absența reliefurilor exterioare, a formelor caracteristice identificabile și, nefiind deloc lămurită, scutură din cap uimită. ― Ești chiar așa de sigur? Poate că este o construcție locală. Este năucitor... ― Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
în trecut. Este chiar așa de mare cum pare de aici? ― Eonrm, îi zise Dallas. Construcție masivă. Nici un detaliu perceptibil pentru moment. Dacă e făcut la aceeași scară cu navele noastre, membrii echipajului trebuie să fie mai mari decât noi. Lambert rânji. ― Om vedea, dacă mai sunt câțiva care ne așteaptă pentru a ne ura bun venit. ― Suntem foarte aproape și în linie, zise. Dallas pentru Ash. Ar trebui să ai o emisie mai clară de la noi. Ce mai e cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
n-am fi captat-o niciodată prin această masă de metal. ― Dacă e metal, i-o întoarse Dallas, examinând coca. Aduce vag cu ceva plastic. ― Sau os, zise Kane, meditativ. ― Presupunând că transmisia vine din interior, ce facem acum? întrebă Lambert. "Execul" ieși în față. ― Mă duc să văd ce e și vă comunic ce descopăr. ― Văd că perseverezi, Kane. Nu mai face atâta pe aventurosul. Într-o zi o să ți se-nfunde. ― Vreau să mă lămuresc. Trebuie să facem ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
esențial, oricum. Dar mai încearcă. Anunță-mă, dacă e ceva; orice. În special o indicație de mișcare. Nu intra în detaliu. Vom întreprinde după aceea o analiză temeinică. ― Și acum, căpitane? Dallas se răsuci și-i văzu pe Kane și Lambert care-l priveau. "Execul" avea dreptate, evident. Nu era de ajuns să găsești sursa semnalului. Trebuiau să ajungă la generator, să afle mai multe despre cauza acestui apel și prezența acestei astronave pe această lume minusculă. Să vină atât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
condus speța umană departe de planeta originară, izolată, neînsemnată prin golful imens dintre stele. Luă o hotărâre, singura logică în asemenea împrejurări. ― Pare foarte calm, de aici. Mergem mai întâi spre bază. Apoi, dacă nu se ivește nimic... ― Da? întrebă Lambert. ― Apoi... vom vedea. Porniră la drum, ocolind unul din imensele brațe ale navei. ― Că am ajuns aici, zise Dallas, apropiindu-se de curbura cocăi, un singur lucru mai pot... Pe Nostromo, Ash asculta cu atenție fiecare cuvânt. Pe neașteptate, vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
răspunde unor criterii estetice. Văzută astfel, astronava era aureolată de un fel de frumusețe exotică. Ash, fără îndoială, scotocea deja cu frenezie acest unic specimen și ar fi dat orice pentru a fi acum cu ei. Dallas remarcă îngrijorarea lui Lambert și-și zise că ea, cel puțin, și-ar fi cedat locul ofițerului științific. Kane arătase trei pustule de pe flancul navei. Când se apropiară urcând pe stânci, putură vedea mai bine aceste pustule care erau de fapt trei enorme deschizături

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
ele se aflau în această stare de câtva timp. ― Seamănă cu o intrare, propuse Kane, punând mâinile în șolduri. Sau cu un sas, poate. Vă închipuiți tambuchiurile interioare? ― Dacă sunt sasuri, de ce sunt atât de aproape unele de altele? zise Lambert observându-le suspicioasă. Și de ce sunt toate deschise? ― Constructorii lor poate că preferă să facă totul în triplete, glumi Kane. ― Foatre amuzant! (Dar ea nu râse.) Dar ce rost are să le lase pe toate trei deschise? ― Nu știu dacă sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
acolo. ― De ce să fi avut nevoie de trei sasuri deschise pentru a se salva? Dallas se întoarse spre ea, iritat. ― Pe dracu'! Cum să știu? (Își reveni imediat.) Îmi pare rău, n-avea rost. ― Nu, n-avea. (De astă dată, Lambert se strâmbă.) Întrebarea mea a fost prostească. ― E vremea să căutăm singuri răspunsurile. (Cu ochii aplecați pentru a se feri de pietre, escaladă panta care-l ducea la deschizături.) Am așteptat destul. Să intrăm, dacă putem. ― Trebuie să fie un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
în nici un caz. Dallas era deja înăuntru. ― Suprafața e tare. Al doilea prag, sau tambuchiul interior, sau cum vreți să-i ziceți, e deschis ca ovalul. (Un moment de tăcere, apoi reluă). În spate e o sală mare! ― Și lumina? Lambert acționă lanterna electrică și luă în mână pistolul-laser. ― Destulă, deocamdată. Economisiți energia pentru cazul în care vom avea nevoie. Haide! Kane și Lambert îl urmară în coridorul strâmt și ușor înclinat. Dădură într-o sală de dimensiuni foarte mari. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
deschis ca ovalul. (Un moment de tăcere, apoi reluă). În spate e o sală mare! ― Și lumina? Lambert acționă lanterna electrică și luă în mână pistolul-laser. ― Destulă, deocamdată. Economisiți energia pentru cazul în care vom avea nevoie. Haide! Kane și Lambert îl urmară în coridorul strâmt și ușor înclinat. Dădură într-o sală de dimensiuni foarte mari. Dacă erau controale, aparate de măsură, sau instrumente în această secțiune, erau cu siguranță ascunse îndărătul pereților cenușii. Inele de metal încingeau solul, pereții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
antrepozit, poate. Dacă n-o fi o parte dintr-un sas mult mai complicat. Da, este trebuie să fie! Tocmai am trecut printr-o ușă dublă, iar acesta este adevăratul sas. ― Cam mărișor pentru un simplu sas de decompresiune, zise Lambert. ― E o supoziție. Dacă locuitorii acestei astronave erau la scara navei lor, ca noi în raport cu Nostromo, un sas de această anvergură nu este o extravaganță. Dar recunosc că ideea antrepozitului are mai mult sens. Ar putea explica chiar și existența

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-vă! Nu se vede fundul. ― Nava este deschisă vraiște și nimeni n-a remarcat intruziunea noastră. Nu cred că e ceva viu pe aici. Dallas desprinse lanterna, apăsă pe comutator și îndreptă fascicolul de lumină în adânc. ― Vezi ceva? întrebă Lambert. ― Mda, zâmbi Kane. Un iepuraș cu un ceas, să zicem? Era ca o undă de speranță în glasul său. ― Nu văd absolut nimic, răspunse Dallas plimbându-și lanterna. Raza era subțire, dar puternică. ― Ce este? zise Lambert aplecându-se și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
Vezi ceva? întrebă Lambert. ― Mda, zâmbi Kane. Un iepuraș cu un ceas, să zicem? Era ca o undă de speranță în glasul său. ― Nu văd absolut nimic, răspunse Dallas plimbându-și lanterna. Raza era subțire, dar puternică. ― Ce este? zise Lambert aplecându-se și ea. Un alt antrepozit? ― Nu pot să mă pronunț. E foarte adânc. Pereții par netezi. Nici urmă de trepte metalice, de ascensor, de scară, sau alt mijloc de coborâre. Nu văd nici fundul. Raza n-ajunge. Pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
descoperită adineauri când zări o mașinărie complicată. Aflarea în sfârșit a unui aparat funcțional în interiorul acestei nave semi-agonice avea darul să-l liniștească, deși desenul mașinăriei era fabulos. ― Aici! ― Ceva nu merge? zise Kane. ― Nu ceva. Am găsit un mecanism. Lambert și Kane alergau spre el. Fiecare pas pe care-l făceau cu ghetele grele ridica mici gheizere de praf. Alăturară fascicolul lămpilor electrice celui al lui Dallas. Totul părea liniștit și mort. dar căpitanul își zicea totuși că o energie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
producea nici un zgomot. ― Se pare că mai merge. Mă întreb oare de când se face mișcarea asta. (Kane examină ansamblul, fascinat de de această incredibilă invenție). La ce folosea mecanismul ăsta? ― Pot să vă spun. (Cei doi bărbați se întoarseră spre Lambert care confirmă ceea ce ghicise și Dallas. Ea ține în mână "căutătorul", instrumentul care dirijase parcursul de pe Nostromo până aici.) Este transmițătorul. Apel de naufragiu automat, exact cum ne-am gândit și noi. Pare destul de curat ca să fie nou, deși se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
aia nu e praf. Nasol. Nu prea e vânt pe-aici; grosimea stratului de praf ne-ar fi dat o indicație despre cât timp a funcționat mașina. Pare portabilă. Își puse aparatul la loc. ― Ai mâi găsit ceva? Kane și Lambert negară scuturând din cap. ― Numai pereți în formă de coaste... și praf, zise Kane. ― Vreo deschidere spre o altă secțiune a navei? Alte găuri în sol? (Cei doi parteneri răspunseră din nou negativ.) Așadar n-avem decât primul puț. Sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
până vom trece la lucruri mai serioase. (Remarcă expresia lui Kane.) Renunțăm? ― Nu încă. Abandonez când n-om găsi nimic după explorarea fiecărui centimetri din cașalotul ăsta gri decât pereți decolorați și mașini blocate. ― Mie mi-e indiferent, zise degrabă Lambert. Reveniră pe urme și se opriră cu grijă în jurul buzelor căscate. Dallas îngenunchie, atent să nu facă o mișcare greșită cu ținuta incomodă și-și trecu mâna pe interiorul tivit al puțului. ― Cu mănușile astea idioate nu pot să vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
trecu mâna pe interiorul tivit al puțului. ― Cu mănușile astea idioate nu pot să vă spun decât că pare destul de regulat. Trebuie să fie o parte normală a navei. Credeam că se datorează unei explozii. Ceea ce ar fi explicat semnalul. Lambert cercetă pereții găurii. ― O încurcătură explozivă bine dirijată ar putea săpa o gaură așa netedă. ― Ții mereu să ne liniștești! exclamă supărat Dallas. Dar eu susțin că fosa e naturală. Pereții sunt prea netezi, chiar și pentru o încărcătură dirijată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]