828 matches
-
este găsit devine metafora universului vlăguit: „cum a-mbătrânit tată-tău, așa am îmbătrânit și eu”, „un cal răpciugos și bubos și slab”, „zăcând pe coaste”. Ca și cerbul care pornește potopul, calul zace pentru că energiile vitale s-au epuizat, și latența conservă forța de regenerare. Intrat din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l ține,/ Măru cu flori dalbe!/ Cinci voinici mi-l netezesc,/ Cinci voinici șeaua i-o pune,/ Cinci voinici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moment dat? A fost revolta "cititorului profesionist"? A fost un gest de curaj? A fost o slăbiciune? Criticul ce se respectă pătrunde în arenă cu un proiect personal (fie și nu întru totul articulat din capul locului, conținându-și însă latențele), care poate intra (de regulă intră) în impact cu tabloul literelor acreditat în momentul respectiv. "Personalitatea" e, ne învăța Goethe, "binele suprem", nu numai, putem preciza, în creația propriu-zisă ci și în "metalimbajul" critic. Un asemenea impact poate fi dur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
strămoșii noștri. Și l’au subliniat cu datini. Și acum intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență, pentru că și-a făcut impropriu Însăși mediul de viață. Latența vegetației Înseamnă Însă câmp liber altora, heterotrofelor care, prin modul lor complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență, pentru că și-a făcut impropriu Însăși mediul de viață. Latența vegetației Înseamnă Însă câmp liber altora, heterotrofelor care, prin modul lor complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acest caz, ne arată din plin, ne deschide ochii până la refuz, ne relevă ceea ce se află în noi. Principiul de exorbitare se află aici, în privire, iar privirea prinde monstruosul nu ca pe un fapt împlinit, ci ca pe o latență, o posibilitate, o devenire posibilă. Să fie acesta avertismentul pe care-l constituie opera lui Caragiale. Am încercat să urmăresc câteva dintre aceste latențe, aceste posibilități, câteva detalii, din perspectiva privirii „monstruoase” care nu este nimic altceva decât un dispozitiv
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în privire, iar privirea prinde monstruosul nu ca pe un fapt împlinit, ci ca pe o latență, o posibilitate, o devenire posibilă. Să fie acesta avertismentul pe care-l constituie opera lui Caragiale. Am încercat să urmăresc câteva dintre aceste latențe, aceste posibilități, câteva detalii, din perspectiva privirii „monstruoase” care nu este nimic altceva decât un dispozitiv hermeneutic. L-am lăsat să funcționeze con- știent de o manieră controlată, din aproape în aproape, conștient fiind că un exces de raționalizare poate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se transformă în anamneză acolo unde oglinda a devenit un spațiu me - diumnic în care spectrele se ivesc, nu atât cele trecute, cât mai ales cele viitoare. Caragiale un vizionar ? Ca orice mare scriitor, Caragiale este posesorul unor intuiții și latențe înscrise în operă, intuiții pe care lectura le devoa- lează. În acest sens, interesantă devine această viață a operei în exercițiul instrumentării sale interpretative fapt care include dincolo de exegeză și punerile ei în scenă. Lucian Pintilie în De ce trag clopotele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se întrupează toate alcătuirile posibile, toți interpretanții gata să explodeze într-o polisemie derutantă. „Acest fond latent, gata să iasă la suprafață și să se coloreze mereu altfel, în funcție de context, este unul dintre secretele capodoperei.” Este de presupus că aceste latențe, această magmă matri- cială conțin virtualitățile care prezidează și la configurarea unui complex identitar metabolizat în substanța operei. Receptat adesea prin contrast cu celălalt „mare clasic”, Mihai Eminescu, Caragiale întruchipa masca veselă a co - mediei, cum celălalt aducea în scenă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și execuția publică cu forma ei de expunere radicală. Gestul de pipăire, cum am văzut, precizează în ce grad acestei prezențe îi este asociată o alteritate maximă căreia îi corespunde alienarea naratorului. Violența zace în toate straturile sociale ca o latență, ne comunică acest dispozitiv al lui „simț enorm și văz monstruos”. Oamenii simpli, autoritățile, mica burghezie locală o împărtășesc, obscuri- tatea este cea care relevă dimensiunea contemporaneității, iar naratorul privește această obscuritate direct scoțând-o preț de o clipă la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
într-o carapace, într-un corp străin care nu-i permite comunica- rea articulată. Samsa „simte enorm și vede monstruos”, deformarea configurează universul familiei burgheze ca pe un spațiu, carceral, meschin, cu tulburi complexe sufle- tești, cu o serie de latențe agresive. Ulterior, fiul devenit gândac descoperă o metamorfoză paralelă, tatăl conva- lescent, întreținut de el ca și ceilalți membri ai familiei, și-a redobândit brusc dignitatea și o statură aproape mar- țială după ce a primit serviciul de portar la o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mult cu cât poporul sau mai precis „boborul” apare ca subiect politic. „Boborul” se diferențiază de ceea ce Agamben consideră a fi masa exclușilor, a defavorizaților și rămâne totodată masa unde totul cade în indistinct și care conține întotdeauna violența ca latență, ca potențial. Această violență poate fi descărcată în revoltă, în revoluție, sau sublimată în sărbătoare. „Boborul” apare la limita dintre cele două dimensiuni, acolo unde violența este pe punctul de a fi sublimată în spiritul sărbătorii. Evenimentul la care face
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
împlinit misiunea. Încercând o analiză, acest roman ca fenomen literar e o îmbinare de proză deci gen epic (narațiune) cu dramă gen dramatic (istorie-document, acțiune, conflict, dialog, obiectivitate, comportament, cu elemente de tragic și comic). "...Există opere epice cu puternice latențe dramatice... Drama este concluzia și momentul cel mai interesant al oricărui roman... Romanul dramatic e definit ca o specie intermediară între epos și dramă." (Adrian Marino) Romanul modern, rebel dogmelor, se sustrage rigorilor oricărei clasificări și, sub influența artei dramatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
regim egal cu operele finite, ceea ce atunci însemna o confuzie de valori. El admitea însă necesitatea publicării, ca documente, a manuscriselor rămase ; admitea că printre acestea nu se putea să nu se afle germeni de poezie, dar socotea că atari latențe netrecute prin travaliul artistic al poetului nu erau propriu-zis „operă” și trebuiau să rămână în afara acesteia, ca material de studiu ; de fapt nici nu puteau încă, atunci, să fie altceva. În prelegerea din 8 decembrie 1912 le spunea studenților : „Nouă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
toți avem în noi destulă prostie, mai mult sau mai puțin latentă, toți suntem virtualmente apți de mari ticăloșii. Numai inteligența, câtă o avem și pe ea, și simțul vieții autentice, adică propriu-zis bunul simț, ne țin în șah aceste latențe. Cine e destul de lucid, cine se cunoaște bine pe sine însuși, știe aceasta. Să reținem vorba lui G. Călinescu : „Stănică Rațiu c’est moi !” Am avut nevoie de această prea lungă introducere ca să spun pe scurt prin ce anume Don
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
peste 40 de tipuri de enzime) cu pH optim acid. Complementul enzimatic lizozomal poate degrada orice componentă chimică celulară. Așadar, compartimentarea enzimelor digestive este neapărat necesară pentru limitarea și controlul proceselor litice celulare. Enzimele lizozomale sunt în mod normal inactive; latența lor este dependentă de integritatea membranei lizozomale, care acționează ca o barieră, ce se interpune între enzime și substrat. Când integritatea membranei lizozomale este alterată de factorii fizici ( îngheț, dezgheț, sac osmotic ) , chimici ( unele vitamine, toxine bacteriene ) sau biologici ( agenți
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fibrelor A delta și C. Aceste două clase de fibre sunt asociate cu transmiterea durerii primare (epicritice) caracterizată prin: localizare precisă, caracter ascuțit, de pumnal (fibre A delta) și respectiv ale durerii secundare (protopatice), ce apare după o perioadă de latență de 0,5 0,8 s, difuză, caracter de arsură, profundă (fibre C) (Zimmerman, 1984; Badiu, 1986). Cercetările [122, 123] au evidențiat că și fibrele de tip A beta pot prelua informații nociceptive. Separat de fibrele aferente, grupul C ar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Hg cu ajutorul unei manșete pe antebraț timp de 35 — 40 min., determină suprimarea percepției senzațiilor tactile și a durerii cu caracter de Înțepătură (blocarea medierii prin fibrele mielinizate), În timp ce durerea secundară cu caracter de arsură și cu o perioadă de latență lungă râmâne sesizabilă, dovedind conservarea conductibilității În fibrele cele mai subțiri ale spectrului (fibre amielinice de tip C). La animale, În cazul stimulării unui nerv periferic cu ajutorul unui curent electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la grupul placebo și grupul de control, fără tratament. S-a concluzionat că exercițiile au un efect benefic și pentru că influențează undele lente ale somnului: Întârzierea și micșorarea somnului REM, creșterea stagiului II al somnului și o slabă descreștere a latenței undelor lente ale somnului. O remarcă importantă a lui McCain a fost și că exercițiile energice nu ar induce numai modificări fiziologice, ci ar fi și responsabile de dezvoltarea unui răspuns de stress. El sugerează că stressul ar putea juca
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Poemul lunii, onirismul, una din constantele acestei poezii, are specificul unui tablou al lui De Chirico: spațiul geometric, simetric, nemișcarea, de unde și senzația că stranietatea, absurdul nu intervin în realitate, ci se instalează ca unică realitate. Alte poeme cu puternice latențe tragice, Portretul fratelui meu venind de pe front sau Ora funestă, își armonizează tensiunile, expresioniste, în ritmuri și sonorități de veritabile „balade somnambule”. Poezii (1987) pare o carte de trecere, în care coexistă mai multe „formule” estetice: există aici un D.
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
omidă → larvă → fluture. La fel se întâmplă și în cazul dezvoltării inteligenței, în care abilitățile senzoriale și motorii sunt înlocuite de operațiile logice. Freud (1953Ă, la rândul său, a descris cele cinci stadii binecunoscute ale personogenezei - oral, anal, falic, de latență și genital. Bowlby (1988Ă, pe de altă parte, abordează atașamentul ca atribut al personalității cu valoare de trăsătură care însoțește dezvoltarea acestuia. O relație de atașament crescut al copilului cu mama favorizează raporturile de prietenie cu congenerii și, ulterior, o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu auto-monito79 rizarea și auto-ajustarea dozelor, este modalitatea optimă. Există însă situații în care insulinoterapia în prize multiple nu reușește să realizeze echilibrul glicemic optim. Limitele acestui tip de insulinoterapie pot fi sumarizate astfel: (8) - insuficienta acoperire a fenomenului "dawn"; - latență în acțiunea insulinei bazale în cursul dimineții; - insuficienta acoperire a fenomenului "dusk"; - surplus de insulină bazală în cursul nopții, când sensibilitatea la insulină este crescută, cu risc crescut de hipoglicemii; - fluctuații glicemice; - absorbție subcutanată variabilă intraindividual; - flexibilitate posibilă în anumite
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
omnivalabilă. Așa se explică de ce tehnica respectivă nu trebuie utilizată la persoanele a căror traume s-au consumat în urmă cu mulți ani (Andrews et al., 2007). Restructurarea cognitivă. Travaliul anevoios și epuizant al expunerii, poate escava dintr-o oarecare latență și aduce în prim plan o serie de idei și concepții defectuoase ale pacientului despre lume, semeni și el însuși. Unele sunt corolarul direct al incidentului traumatic, altele preexistau, dar s-au acutizat, în aceste condiții. Obiectivul terapeutului este ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
CARDIACE ASOCIATE - Stenoze coronariene, hipoplazie anulară, de VS și tract de ejecție al VS, fibroelastoaza endocardică - Malformații arterio-venoase gastro-intestinale - Dilatare post-stenotica a aortei ascendente [1]. SEMNE CLINICE Bolnavii cu SA pot fi asimptomatici sau pot avea o lungă perioadă de latență. • Oboseală, dispnee, dureri precordiale (angină pectorală), sincopă de efort, astenie, insuficiență ventriculară stângă. Decesul subit are o incidență de 5 %. • Angina - cel mai precoce simptom atribuit decuplării cererii / ofertei de oxigen. • Sincopa de efort poate fi datorată unui debit cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
secol: cenacluri, raporturi privilegiate cu mediul politic, elitele de cititori. Problematizarea directă a bazinului demografic din care se recrutează scriitorii și cititorii are în acest sens un potențial revoluționar. Conceptualizarea "milioanelor" e o readucere a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie, ca o scufundare în magma originară de resurse și pure posibilități din care s-a născut. Vom înțelege astfel de ce oamenii începutului care operează cu aceste reprezentări ale populației sunt frământați de o mie de întrebări. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
demografică, fără chip concret și fără nume. E ceea ce explică marginalizarea lui treptată în dezbaterile literare: într-un moment în care literatura începea să își constituie un patrimoniu de realizări, criticul se încăpățâna să o gândească ca un spațiu de latențe. Continua, adică, să o privească ca pe vremea în care ea încă nu exista. 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului Domnul Sarsailă, autorul e un pamflet legat de despărțirea de Cezar Bolliac. Heliade Rădulescu s-a întors împotriva mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]