15,723 matches
-
garanție de credibilitate. Este și cazul acestei cărți, intitulate, cu modestie, În dialog cu anticii. E vorba despre o sumă de eseuri dedicate teatrului românesc (de la Alecsandri până la Vlad Zografi) și raporturilor sale, accidentale sau sistematice, cu clasicitatea greacă sau latină (ceea ce nu înseamnă numai faimoșii tragici atenieni, ci și, o serie de la fel de faimoase scrieri istorice sau filozofice). N-am de gând să intru în analize de detaliu, pentru că n-aș putea ține pasul cu Alexandra Ciocârlie. Meritele analitice
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
lumină mai ales bucăți mai puțin discutate. Ceea ce e deja un plus. Apoi, deși nici autorii citați nu sunt niște necunoscuți, e un fapt că din lista astfel concepută (criteriul fiind, repet, acela al preocupării creatoare pentru antichitatea greacă sau latină) lipsesc „greii”. Semn de onestitate procedurală, autoarea rămânând fidelă principiilor fixate inițial. A-l fi introdus pe Caragiale (cu traducerea Romei învinse) ar fi sporit poate ponderea valorică a selecției, dar ar fi mărturisit un laxism nedorit. Așa, alegerea autorilor
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
vag, de o ambiguitate stînjenitoare, Răzvan Voncu preferă expresia de „cultură potatorică“, acel mănunchi de obiceiuri ce se învîrt în jurul plăcerii de a consuma vin: de la taina euharistiei, în care vinul e asimilat cu sîngele lui Hristos (ca în textul latin despre martirii Epictet și Astion, secolul 3 d. H.), pînă la odiosul șpriț la care orășeanul recurge cu inconștiență, de la numele podgoriilor ilustre din România (Drăgășani, Jidvei, Cotnari etc.) pînă la descrierea soiurilor hibride (vinul de buturugă - zaibărul sau căpșunica
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
Antagonism între mâncărurile arăbești și stomacurile europenești. Noroc că vasul era dotat cu niște picături făcătoare de minuni. Paris, în metrou. În autobuzele și metrourile pariziene e liniște și disciplină. Spre deosebire de mijloacele de transport din Italia și Spania, unde ginta latină e vocală și zgomotoasă, la Paris e liniște deplină. Suntem așezați pe o băncuță în metro. În fața noastră sunt două scaune, spate în spate, pe care stau doi domni. La un moment dat, în liniștea neștirbită, se aude din fața mea
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
amară ironie că acel interviu atinge țărmul Patriei abia in anul 2013! După cam două decenii!!...* Conferința din Mexic despre totalitarismul comunist („aici steaua e neagră/lumina e umbră și umbra lumină”) era televizată 8 ore zilnic în întreaga Americă Latină și a avut un ecou puternic în lume, dar era total ignorată în Paradisul Carpatic - ceea ce și face ca ceea ce afirmăm atunci și acolo să fie valabil, se pare, și azi, după atâta amar de vreme. În acea perioadă, în
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
l-a patronat. Am precizat formația inițială, de germaniști, a editorilor, întrucât stabilirea textului presupunea cunoștințe avansate de limbă și cultură germană (ca și de altele, căci Maiorescu a scris, pe lângă germană și română, și în franceză, italiană, engleză sau latină). Cu atât mai mult cu cât, deși și editorii precedenți ai textului - I. A. Rădulescu-Pogoneanu și, respectiv, Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon - stăpâneau această limbă, examenul critic al versiunilor lor a evidențiat numeroase erori, de lecțiune ca și de traducere
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
și neglijarea altor teme, la fel de semnificative pentru cultura și chiar pentru etnicul românesc. Mă gândesc la Colinda Junelui bun, al cărei protagonist are o cu totul altă atitudine în fața pericolului morții. Această colindă, ale cărei rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a propus să-și măsoare puterile cu ale leului din munte. Pericolul la care se expune e sugerat de lacrimile mamei, care știe cât e
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Câți îl văd, toți îl fericesc, pe el și pe mama care a alăptat, scăldat și înfășat un fiu capabil de asemenea faptă eroică. Două sunt gesturile prin care Junele se dovedește a fi un bărbat de virtute în sens latin. În primul rând, refuzul de a ucide sau a lega Leul în somn, fără luptă, căci victoria adevărată nu poate fi obținută decât în spirit olimpic și nu poate fi determinată de factori externi, cum ar fi somnul adversarului. Motivul
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Cum se explică, totuși, reacțiile atât de diferite ale celor doi protagoniști în momente limită ale existenței? Nu știu dacă au dreptate cei care susțin caracterul dacic al ciobanului mioritic, dar văd suficiente argumente în favoarea ideii că Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Junele e tipul latin de erou: el se încadrează perfect în sistemul de valori romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare două tipuri de comportament: de
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
și strălucire în capodoperele sale, contopind realitatea narativă cu elemente fantastice și fabuloase, integrate firesc în viața de zi cu zi, provocare ce presupune implicit o chestionare majoră a adevărului creației artistice. Gabriel García Márquez: „îmblânzitorul de cuvinte al Americii Latine”, cel care a imaginat o nouă formă de a povesti, plăsmuind un univers narativ fascinant; un ziarist care își iubea cu pasiune profesia, dar detesta întrebările, o ființă cu un farmec ce a captivat deopotrivă intelectuali și politicieni, artiști și
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
durerea și prețuirea față de marele dispărut. Capodopera care l-a propulsat pe orbita celebrității internaționale, romanul Un veac de singurătate (1967), i-a adus, odată cu Premiul Nobel, și o entuziastă pletoră de superlative precum „cel mai mare vrăjitor al Americii Latine”, sau „Cervantes hispanoamerican”, așa cum reiese și din motivarea succintă dar pregnantă a juriului Academiei suedeze: „Pentru romanele sale, unde fantasticul și realul se contopesc în bogăția complexă a unui univers poetic, care reflectă viața și conflictele unui continent.” Și, în cadrul
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
carei efect depinde în egală măsură de numărul silabelor și de ecoul lor. În italiană există cuvîntul postumo, mai generos, ca arii de folosire, decît romanescul postum, dar nu și un corespondent pentru antum. Soluția fericită, posibilă datorită comunei origini latine, a fost renunțarea la o perifraza greoaie, pentru a crea ex novo termenul antumo: Mă non guarisco dalla ferita del secolo, dalla ferita del mondo,/ da questi distici fragili./ Antumi?/Postumi? („Una poesia molto semplice”). Preocupați de curgerea firească a
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
principal de adaptare la standardele occidentale. Junimea va reprezenta o formă de acțiune pedagogică mai complexă, slujită și de revista „Convorbiri literare”. Pedagogia maioresciană are de aici înainte în vedere cultura umanistă (limba, literatura, filosofia, istoria). Până și studiul limbii latine e privit de Maiorescu, într-o broșură celebră și extrem de actuală, din unghi formator. O dată cu intrarea în politică a junimiștilor, în anii 1870, pedagogia lor începe să se refere la un domeniu extra cultural, dar deopotrivă de esențial pentru umplerea
Pedagogii neamului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2570_a_3895]
-
le apărăm, după retragerea trupelor imperiale, așa cum au dovedit cercetările arheologice. În cetățile danubiene mai sus menționate, cetățeni autohtoni liberi constituiau o primă linie de apărare „dinăuntru“ a împăratului din Constantinopol! (De unde și menținerea exclusivă în limba română a formelor latine de nominativ Imperator, nu a celei de acuzativ Imperatorem> v. fr. empereire, it. imperatore.) În Transilvania devenită „voievodat“ maghiar (după 1541), am apărat ortodoxia, împotriva „agresiunilor“ religiilor „noi“, receptae, reformate. Tot „dinăuntru“ (în sec. XVI). Opunîndu- ne Reformei, noi ne
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Kogălniceanu ar fi neavenită, atîta doar că în vreme ce Kogălniceanu vorbește elogios despre Suțu, Suțu îl îngroapă sub o avalanță de anateme. De un tratament asemănător au parte Mihai Sturdza, Grigore Ghica sau principele Carol. August Treboniu Luarian, cu obsesia etimologiei latine, îi apare lui Suțu ca un zănatec care atentează la hegemonia limbii grecești în Moldova, în schimb generalul Kiseleff e privit ca un binefăcător care a adus un suflu de civilizație peste barbaria autohtonă, motiv pentru care anexarea Basarabiei de
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
Între orele 08:00 - 12:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zona străzilor Sfinților, b-dul Hristo Botev, Calea Moșilor, Piața C.A. Rosetti, Dianei, b-dul Carol I, Italiană, Vasile Lascăr, Dumitru Gerota, Dionisie Lupu, Popa Rusu, Semilunei, Latină, Batistei, Emanoil Bacaloglu, Episcopiei, Constantin Exarcu, C.A. Rosetti, Vasile Conta, Snagov, Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Ion Câmpineanu, Ion Brezoianu, Calea Victoriei, Edgar Quinet, Doamnei, Constantin Mille, Zalomit, b-dul Regina Elisabeta, Stavropoleos, Domnița Anastasia, Schitu Măgureanu, Nuferilor, General Berthlot, Ion Perlea
Enel întrerupe alimentarea în unele zone din Capitală, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/27643_a_28968]
-
1261 - Sub conducerea lui Alexios Strategopoulos, grecii au recucerit Constantinopolul, moment care a marcat sfîrșitul Imperiului latin de Constantinopol Autor: Mihaela Budescu 1772 - A fost încheiată Convenția de la Petersburg dintre Prusia și Rusia privind împărțirea Poloniei 1794 - A încetat din viață poetul Andre de Chénier. (n. 1742) 1848 - S-a născut filosoful și omul politic britanic Arthur
Semnificaţii istorice pentru 25 iulie () [Corola-journal/Journalistic/22278_a_23603]
-
reuniuni științifice patronate de S.S.F. și desfășurate la Iași, Sinaia, Piatra Neamț, București, Craiova. Am cunoscut atunci ținuta savantului filolog care făcuse o pasiune devoratoare pentru lexicul eminescian. Comenta cu dezinvoltura cunoscătorului de sensuri și nuanțe ale cuvintelor românești, cu etimologii latine consacrate. Și nu numai. Cu cel de al doilea, Profesorul Eugen Todoran, relațiile au fost mai speciale de-a lungul a patru ani, pe când am pregătit o lucrare de doctorat. După câteva firave opinii despre docta sa carte Eminescu, mi-
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
va funcționa pe traseul de bază, între terminalul 'Piața Victoriei' și Piața Romană, apoi pe un traseu modificat pe Bd. Dacia, strada Mircea Vulcănescu, Calea Plevnei, strada Știrbei Vodă, Bd. Eroilor, de unde reintră pe traseul actual. Pe sensul de mers, Cartier Latin - Piața Victoriei, autobuzele vor circula pe traseul de bază. Liniile 137, 138 și 268 vor funcționa pe traseele de bază între terminalele 'Master', 'Cartier Militari', respectiv 'Valea Oltului' și intersecția Calea Victoriei/strada C.A. Rosetti, apoi pe un traseu modificat
Mijloacele de tranSport circulă pe trasee modificate () [Corola-journal/Journalistic/22748_a_24073]
-
M A R I A N B A R B U ( R O M Â N IA ) Etimologia latină a verbului a cugeta (< cogito, are) Ca să fim mai tari în ceasul de azi. Cugetări ale altora s-a păstrat în toate derivatele acestuia, acoperind cele mai (adunate din scrierile personalităților de cultură, din lumea diverse variante, vizând sensuri și
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
mai tari în ceasul de azi. Cugetări ale altora s-a păstrat în toate derivatele acestuia, acoperind cele mai (adunate din scrierile personalităților de cultură, din lumea diverse variante, vizând sensuri și semnificații. Clasa de întreagă), de la anticii greci și latini, la umaniștii români - componente ale cuvântului, cum necum, trimit spre cronicari și voievozi, până la contemporanii sieși alături, gândire, spre conștiință, spre morală, spre creație - cum a fost cazul lui Eminescu. artistică propriu-zisă, literară, filosofică. Drumul spre idee Despre rostul sau
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
o comoară neprețuita de filosofie morală, de humor și de poezie - cu atat mai originală avuție cu cât este un amestec de moșteniri și de dobândiri antice, grecești, slave, orientale și altele, pecetluite toate cu netăgăduita lui nobilă pecetie romanica, latină, care-l arată bun și netăgăduit stăpân al lor. Din această stăpânire seculară a lui rezultă și puterea nebiruita de asimilare a acestui popor, ce încă d’abia pe departe încep a-și simți importantă în lumea europeană. Și de
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
a implicat în droguri, dar a rămas singuratic. Locuia cu mama lui nu într-o casă ci într-o rulotă unde, în timpul weekendului, mama lui petrecea timpul cu o altă femeie. Retras în casă, Lopez a devenit interesat în limbile latine, învățînd patru dintre ele. Tarziu în viață s-a căsătorit, dar cicatricele anilor petrecuți în familia curcubeu a mamei lui nu s-au vindecat nici odată. În 2012, la 41 de ani, Lopez a dat peste primul și, pînă în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92485_a_93777]