767 matches
-
revoluția conservatoare. Chiar în momentul în care România anilor '20-'30 se vrea și se crede în afara timpului, ea se află pur și simplu în timpul său. Ceea ce rămîne sînt tradițiile retorice, o rescriere, în spiritul anului 1919, a victimizării, a latinității, a inocenței unei mici puteri, a capacității sale de sinteză între Orient și Occident, a moștenirii Bizanțului și a capacității de a transmite spiritul francez celorlalte națiuni din Sud-Estui european. Aceste teme care au fost vehiculate la 1848, reluate în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberalilor și a moderniștilor, cei care, încă din prima jumătate a secolului al XlX-lea, au angajat identitatea românească pe calea occidentalistă, ce își are rădăcinile în originea latină și în comemorarea inauguralului 1848. " Cînd ne-am exprimat îndoielile în privința latinității noastre și cînd am afirmat caracterul oriental al civilizației românești declară Nae Ionescu în 1930 -, am exprimat nu numai un fapt, ci mai ales necesitatea orientării politicii noastre în funcție de realități. Nici măcar o clipă, niciodată nu ne-am gîndit că a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dur. Intrarea în război alături de Germania și Italia se face fără rezerve, însă argumentele care o justifică iasă să se întrevadă cîteva contradicții sau cel puțin cîteva distorsiuni în privința izvoarelor de inspirație ale filosofiei politice de la Gîndirea: cum se împacă latinitatea cu autohtonismul și ortodoxia? Cum se împacă sublimarea autohtonismului românesc cu celebrarea germanismului? În privința relației dintre Biserică și fascism, răspunsul este dat de Crainic într-un text din martie 1937 asupra fascismului italian. Fascismul a restaurat nu numai cesaro-papismul medieval
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînul ecumenismului ortodox. Or, Germania, neutră și total dezinteresată din punct de vedere spiritual, poate să ajute la fraternizarea popoarelor ortodoxe, iar Constantinopolul, intrat în sfera politică a Axei, ar putea redeveni centrul religios al popoarelor ortodoxe... Poziția Gîndirii în privința latinității este complexă. Valoarea atribuită acestei origini a romanității are la bază contactele lui lorga și ale unor gîndiriști cu maurrasienii pe de o parte, iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN STIL. ARHAISM ȘI ORTODOXIE Gîndirea își deschide paginile pentru filosoful și dramaturgul Lucian Blaga, a cărui operă se impune definitiv în perioada dintre cele două războaie. Ca poet
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Chimet, vol. III, Dacia, Cluj, 1992; Scrieri, vol. 3, București, Editura Minerva, 1981. Rebreanu, Liviu, Jurnal, București, Editura Minerva, 1984; "Liviu Rebreanu", în Cahiers roumains d'études littéraires, București, Editura Univers, 1/1985; Răscoala, București, 1932. Stăniloaie, Dumitru, "Ortodoxie și latinitate", în Gîndirea, aprilie 1939. Stere, Constantin, Scrieri, București, Editura Minerva, 1979; În preajma revoluției, București, Editura Cartea Românească, 1991. Vianu, Tudor, Masca Timpului. Schițe de critică literară, Arad, 1926; Estetica, I-II, București, 1934-1936. CAPITOLUL III: Deruta economică și socială a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în legătură cu istoria patriei. Întors în Iași primește importante funcții politico-administrative, în timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Începe ascensiunea sa, care va însemna și ascensiunea României moderne. Se remarcă cu succes în istoriografie, unde abordează probleme fundamentale privind originea poporului român și latinitatea limbii sale, unitatea etnică și lingvistică, continuitatea pe teritoriul național, drepturile sociale și naționale ale poporului român alături de alte nume mari, cum ar fi Nicolae Bălcescu Tiomtei Cipariu, Eftimie Murgu. Concepțiile sale sunt pe larg expuse în revista „ Dacia literară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a fost considerată, multă vreme ca o continuare a istoriei românilor. În bună măsură, Mihail Kogălniceanu a preluat în această privință ideile Școlii Ardelene, vorbind despre extirparea națiunii dacilor, după cum
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
superioare, cari asigură progresul unui popor. Să nădăjduiască că amintirea vremurilor de la 1917-1918 va trezi iarăși la viață forțele adormite și le va pune la lucru, adăugând la cele vechi și forțe nouă, spre gloria Basarabiei, a românismului și a latinității”. Iar în 1926, același Onisifor Ghibu afirmă că „Indiferent de aprecierile care pot însoți rolul persoanelor amestecate în evenimentele ce au avut loc în istoria Basarabiei, un fapt este mai presus de discuție, grație voinței exprimate liber de însăși reprezentații
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Dachia (1812) și Procanonul (alcătuit în 1783, editat în 1894) de Petru Maior, De originibus populorum Transilvaniae... și Fundamenta grammatices linguae romanicae... de Ion Budai-Deleanu. Liant al tuturor scrierilor istorice și lingvistice ale reprezentanților Ș.A., ideea romanității neamului și a latinității limbii e susținută cu accente individuale ce nuanțează opiniile, diferențiindu-le între ele. Toți ardelenii atribuie poporului român origine pur romană, afirmând că dacii au fost fie exterminați, fie împinși spre nord; toți derivă lexicul românesc, sau măcar fondul principal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
cu totul inadecvată spiritualității noastre în ansamblu. Strategia diversiunii a fost pusă la lucru și în acest domeniu, semănând confuzie și dezorientate, îndrumând spiritele pe căi aberante și creând noi surse de tensiune înăuntrul societății. Nu mai eram neolatini, de vreme ce latinitatea ne sugera și opțiunea politică fundamentală, cu o lume curioasă, hibridă, informă, despre care nu se putea spune mai nimic precis, dar căreia trebuia să i se recunoască primatul în multe. Manifestările tracomane din perioada interbelică se arată extrem de timide
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sintezei ce se așteaptă mai ales pe bătrânul continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele mai înalte ambiții în domeniu. Noțiune fluctuantă de-a lungul istoriei, latinitatea nu e mai puțin supusă acum la controverse, fie și predilect academice. Ea ne evocă un focar de cultură, Latium, de unde au pornit inițiative pline de urmări pentru lumea întreagă. Pentru a înțelege mai bine istoria popoarelor, spunea Guizot, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din creații literare ca aceea a lui Byron ("O, Romă! O, patria mea!") sau Goethe, pentru a nu aminti decât două nume dintr-o lungă serie. Arheologia, istoria, lingvistica dau seama de imensa moștenire. Dreptul și filosofia nu mai puțin. Latinitatea indică o sinteză în care aculturația lingvistică ocupă un loc eminent, dar nu exclusiv. Este vorba de un proces istoric de lungă durată, a cărui substanță reală diferă de la un moment la altul. O echivalare mecanică a cuceririlor romane cu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o sinteză în care aculturația lingvistică ocupă un loc eminent, dar nu exclusiv. Este vorba de un proces istoric de lungă durată, a cărui substanță reală diferă de la un moment la altul. O echivalare mecanică a cuceririlor romane cu expansiunea latinității nu servește la înțelegerea acestui fenomen de interculturalitate. Mediul aculturant a avut întotdeauna însemnătatea lui, hotărând în fond asupra creației specifice locale, asupra vitalității fenomenului. "Latinitatea, conchidea același istoric, e rezultatul acestui ansamblu de interacțiuni la toate nivelele social, politic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ea a fost cucerită la rându-i printr-o răsturnare simbolică asupra căreia ne previne în treacăt Duby, pe urmele unei întregi exegeze, care mai ales de la Renaștere încoace a sporit exponențial. Creștinismul e desigur una dintre valorile propuse prin intermediul latinității. Însă artele, medicina, știința în genere, tehnica participă deopotrivă la modelul care a lucrat asupra lumii timp de peste două milenii. A fost un model activ, însă cu discontinuități, și tocmai de aceea Xenopol afirma că redescoperirea valorilor sale prin Renaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
forme, culori, conduite etc. în acord cu acele medii. Imaginarul a potențat mereu valorile în cauză și a produs reverberații de care Roma însăși a trebuit să se resimtă. Oricum, spune Duby, de la cei care au propagat-o până la antipozi, latinitatea n-a fost doar un fel de a vorbi și a scrie. Ea a răspândit în lume "un mod de viață, un sistem de gândire, un ansamblu de atitudini modelate printr-o lungă tradiție în același timp civică și religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și a scrie. Ea a răspândit în lume "un mod de viață, un sistem de gândire, un ansamblu de atitudini modelate printr-o lungă tradiție în același timp civică și religioasă." Eforturile erudiției de a se recunoaște și defini manifestările latinității au constituit la rândul lor acte de creație, căci au produs modificări sensibile în înțelegerea fenomenului și în asumarea valorilor respective. E un fenomen viu, desigur, unul a cărui imagine nu poate fi nicicând completă și rareori aceeași în mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cât și labirintul. Horațianul Est modus in rebus îi părea cel mai semnificativ adagiu pentru un modus cogitandi specific latin, înțelegând prin aceasta un fel de a structura realitatea pentru a o face comprehensibilă. Sub acest unghi, el revendica pentru latinitate pe Virgil și Cicero, nu însă și pe Apuleius; pe Thomas d'Aquino, nu și pe neoplatinicienii Renașterii florentine; pe Kant, nu însă și pe Spinoza. O geografie a latinității se configurează complexă, cu frontiere de tot felul în timp
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a o face comprehensibilă. Sub acest unghi, el revendica pentru latinitate pe Virgil și Cicero, nu însă și pe Apuleius; pe Thomas d'Aquino, nu și pe neoplatinicienii Renașterii florentine; pe Kant, nu însă și pe Spinoza. O geografie a latinității se configurează complexă, cu frontiere de tot felul în timp și spațiu, cu o subtilă distincție operată între ceea ce Eco numește "ordinea lucrurilor și ordinea limbajului". Explorări în lumea latină de odinioară sau în cea neolatină de azi au întreprins
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unui popor care, în condițiile cele mai dificile, într-o țară deschisă invaziilor și migrațiilor, râvnită de cuceritorii vecini pentru situația ei și pentru bogățiile solului său, a știut să-și conserve identitatea daco-romană și credința creștină, să-și conserve latinitatea într-o izolare totală, în mijlocul limbilor slave, maghiară, greacă și turcă. Trec goții și hunii, slavii, dominația ungară, cavalerii teutoni, imperiul turc, monarhia austriacă: dizlocați, oprimați, românii supraviețuiesc, își salvează limba, civilizația, biserica, uneori principii, înainte de a-și dobândi în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în deceniile următoare, contacte ce au favorizat difuziunea informației, ideilor și tehnicilor stimulative. Se descoperea parcă din mers Europa. Iar nevoia de a se integra în civilizația de tip apusean românii o întemeiau pe realitățile prezente, etno-culturale, și pe istorie. Latinitatea era o idee-forță, pe care mai ales erudiții ardeleni din epocă au știut să o pună la lucru, cu argumente istorico-filologice, spre a obține intrarea în lume. Așa o tratează și A.D. Xenopol, între alți istorici, susținând că românii au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Menționează două argumente care să justifice faptul că limba română este o limbă romanică (1p.) 6. Numește cel puțin două dintre primele tipărituri apărute în țările române (1 p.) 7. Exprimă, în 15-20 de rânduri, un punct de vedere despre latinitate și dacism, pornind de la citatul: [...] se poate spune că în spiritul românesc e dominantă latinitatea, liniștită și prin excelență culturală. Avem însă un bogat fond latent slavo-trac, exuberant și vital, care oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
6. Numește cel puțin două dintre primele tipărituri apărute în țările române (1 p.) 7. Exprimă, în 15-20 de rânduri, un punct de vedere despre latinitate și dacism, pornind de la citatul: [...] se poate spune că în spiritul românesc e dominantă latinitatea, liniștită și prin excelență culturală. Avem însă un bogat fond latent slavo-trac, exuberant și vital, care oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, răsărind puternic în conștiințe. (3 p.) (Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, în revista
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
50 min. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 76 SUBIECTUL I (4 puncte) Redactează un text în stil științific, de 15-20 de rânduri, în care să introduci, indiferent de ordine, următorii termeni: etnogeneză, romanizare, latinitate, retragere aureliană. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un eseu, de minim o pagină, în care să argumentezi caracterul de nuvelă romantică al operei literare Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi. În redactarea eseului, vei urmări: Definiția nuvelei; Ilustrarea a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele culturale italiene, atât din marea literatură: Dante, Ariosto, Tasso și, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]