2,345 matches
-
în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de texte-șoc ale presei din anii de instaurare a dictaturii au asigurat cărților audiență și lauri. Profesiunea de credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e desigur sinonimă cu neutralitatea plată, ci doar atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței tonului, al primatului documentelor. În fond, sintagma focalizată
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
sumare, dar veridice, interesante totuși mai mult în plan social, deoarece nu surprind, cel mai adesea, trăsături morale sau artistice, ci motivele unei opțiuni politice, ale unei atitudini civice. X. și-a semnat versurile și pastelurile publicate în „Arhiva” I. Laur (1894-1899) și Rama (1901-1902), aici întrebuințând, mai rar, și pseudonimul Vitold. Inspirația lui lirică provine dintr-o filtrare naivă a elanurilor intime, care ar fi putut să capete înfățișarea adevăratei poezii erotice dacă nu ar fi copleșită de o retorică
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
spre verificare și completare, iar ulterior returnată pentru a fi publicată Într-un volum. Una din modalitățile de reprezentare cele mai sugestive a fost crearea tablourilor comemorative, care conțineau numele celor căzuți dintr-un sat, Înconjurate cu o cunună de laur și de stejar, Învățătorii fiind Îndemnați să le amplaseze „În școalele și bisericile din toate cătunele comunei” . În aceeași direcție, a Întreținerii sentimentului patriotic, atât În școală, cât și În afara ei, a fost comandată de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor o
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
situată pe „locul lui Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla templul care se înălța cu măreție spre cerul albastru dominând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale lui Crohmălniceanu”. (Ă). Știm, iarăși, cum, la Începutul anului anterior, s-a pornit campania infirmării atingerilor critice la adresa poeziei tinere, Îndeosebi a aceleia secretate În cercuri și cenacluri literare. Totuși, În spiritul vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism, dispreț față de Înaintași, incultura, lirismul facil, lipsa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și artă. În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai 1951 41. V. Nicorovici. - Critica literară și nedumeririle unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 258 (37), 14 sept.: „Partidul a dat sarcină tinerilor scriitori să Învețe, să nu se culce pe laurii primelor succese și În același timp a atras atenția criticii literare «să lichideze rămânerea În urmă față de Însăși dezvoltarea literaturii noastreă să sprijine cu toată dragostea noile talente ieșite din popor». Aceste lucruri le scria „Scânteia” acum un an, cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
toată reculegerea necesară rezultatele obținute, având în vedere numai și numai interesele obștești românești în serviciul căreia este opera creată de mine și care oricâți bârfitori s-ar ridica, fiind orbi și neputând vedea, ea va rămâne o cunună de lauri a generației mele lăsată viitorimii. Oamenii trec, biete ființe închise într-un coșciug, însă tot ce a izvorât din dezinteresarea colectivă dintr-un avânt curat, rămân și sunt mărgăritari ce vor fi mult prețuiți mai târziu. Cu conștiința curată a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
foarte mult. Jertfa adusă de Reuniune pentru a putea fi la nivelul cerut, a fost prea mare, dar ea a fost adusă fără șovăire, căci a servit un scop cultural de mare însemnătate națională. Reuniunea a secerat la această expoziție lauri, primind medalia cu diplomă, de care poate fi mândru Bihorul. Reuniunea a jertfit bani și la fondarea filialei din Bihor a „A.R.P.A.” dându-și și pe acest teren obolul ei, cu care s-a simțit datoare. Reuniunea participă prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”) și rector, între 1950 și 1953, redactor-șef al revistei „Secolul 20”, între 1961 și 1966. Deține funcții în conducerea Uniunii Scriitorilor. E considerat, în epocă, de oficialitatea culturală, poet reprezentativ și încununat cu laurii Premiului de Stat în 1957 și 1962. Prefațează volume ale unor tineri poeți (Radu Cârneci în 1963, Marin Sorescu în 1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
copaci goi, flori palide, saloane, instrumente muzicale, cripte, castele, vagi medievalități. Câteva obsesii coloristice, congenere, filtrează și fixează imaginile. Dar mai cu seamă sonoritățile fastuoase, exotice duc către elemente de decor și atmosferă specifice orientării („cartaginezele carene”, „pragul de agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.). Cât stă sub semnul sugestiei, melancolia transpare surdinizată, grațios muzicală. Mai frecvent însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
care și-au trăit traiul» (Opere, vol.6, ed. PMR, pag.299 Crângul de călini ajută concret autorilor noștri de teatru care vor să scrie comedii, să descopere și în viața poporului nostru conflicte între cei care se culcă pe lauri, care se automulțumesc foarte lesne cu unele succese și cei care știu să ardă mereu pentru a merge mai repede, mai bine spre viitorul fericit al socialismului. Comedia lui Corneiciuc îndeamnă pe autorii noștri să folosească și ei din plin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acopere cele două nivele ale consumului cultural: cel elitar și cel larg, „de masă”. Astfel, au apărut Premiul ASPRO pentru cea mai bună carte a anului, Premiul ASPRO pentru experiment și Premiul ASPRO pentru cea mai populară carte a anului. Laurii Marelui Premiu ASPRO au revenit, în ordine cronologică, următorilor scriitori: Andrei Cornea (1995), Vladimir Tismăneanu (1996), Lucian Boia și Liviu Ioan Stoiciu (1997), Dorin Tudoran (1998), Monica Lovinescu (1999), Adrian Marino (2000), Matei Călinescu și Andrei Oișteanu (2001), Gabriel Liiceanu
ASOCIAŢIA SCRIITORILOR PROFESIONISTI DIN ROMANIA (ASPRO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285476_a_286805]
-
zăcând În noroi, cu femei murdare care le opăreau În apă cu sare și copii stând pe vine și defecându-se În spatele grămezilor? V-am povestit cum duhoarea femeilor cu smochine se combina cu mirosuri mai plăcute, de migdali, mimoze, lauri și piersici, și cum toată lumea purta măști de carnaval și lua cine somptuoase pe puntea fregatelor? Vreau să pomenesc aceste lucruri pentru că toate se Întâmplau În acel oraș care nu era propriu-zis un loc, care nu făcea parte din nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Jefferson Avenue. Plantagenet consideră că trece printr-o perioadă nocivă pentru Înclinațiile sale artistice. În timp ce se Îndreaptă spre Belle Isle, le ține o prelegere despre istoria fotografiei, cum a inventat-o Nicéphore Niepce și cum Daguerre a cules toți laurii. Descrie prima fotografie făcută vreodată unui om, o scenă de stradă din Paris fotografiată cu un timp de expunere atât de lung, că nu se vede nici unul dintre pietonii grăbiți, În afară de o siluetă solitară care se oprise să-și lustruiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vrerea zeilor? Mai ales într-o zi ca asta. Se răstește la fete: — Ia nu mai stați cu mâinile-n sân și puneți repede de frecați două bețe uscate ca să reaprindem focul cât mai repede. Ar trebui să aducem niște laur cărunt de pe altarul troian, murmură nemulțumită Claudia. — Nu e timp, o repede Occia. Important e ca focul să ardă din nou. Le gonește pe toate din cămară: — Hai, ieșiți afară! Preotesele se bulucesc spre ușă, ca un cârd gălăgios. În urma
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
închide și răsucește cheia în broască. Le aude pe fete frecând de zor, unul de altul, două bucăți de lemn sfânt. Trage aer pe nări. Bun! Se simte deja mirosul de fum. — Dați acum fuga și faceți rost de niște laur, poruncește. Flacăra aprinsă va căpăta iarăși putere. O cheamă pe Tullia lângă ea. — N-am cum să te scap de bici, fata mea, o mustră. Tânăra hohotește de plâns. O bate încurajator pe spate și of tează. Chiar n-are
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
după femeia care a fost a ta și nu mai e, după tinerețea pierdută, plin de invidie față de cei ce mai pot încă. Își ridică greoi capul și privește intrigat în jur, la toga întinsă pe jos, la coroana de lauri de lângă ea, la cupele răsturnate. De unde au apărut? Nu reușește să se dumirească. Cine a mai fost cu el în încăpere? Amețit, între vis și realitate, începe să închege în minte frânturi de imagini. Ieri s-a întors din campanie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cere să-ți sacrifici fericirea personală și să-ți pui viața în slujba Statului. Înghite în sec. L-a convins să se întoarcă. Ca să-și ascundă lacrimile, încearcă să glumească: — M-am ploconit în fața preotesei lui Apollo, i-am oferit laur și am sărutat pământul din fața ei. Mormăie posac: — Știi cu ce m-am ales? Iulius Agrippa ridică neștiutor din umeri, deși bănuiește. — Am avut parte de cel mai josnic și dezgustător spectacol din viața mea. Am stat eu - om sobru
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de cel mai josnic și dezgustător spectacol din viața mea. Am stat eu - om sobru și respectabil - să mă uit prostit cum dă pe gât pahar după pahar de apă, chipurile sfântă, și cum rumegă ca o vacă frunzele de laur pe care i le adusesem. Voi nu cunoașteți delirul ca stare sufletească, reflectează melan colic Agrippa. — S-o fi văzut despletită, holbând ochii și bâțâind din trepied. Parcă-și ieșise din minți. Nebună în toată puterea cuvântului, rostind vorbe fără
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
plesnească. Dintr-odată, la câțiva metri de zidul exterior, se opresc din nou. De data aceasta drumul le este barat de un grup compact de băieței și fetițe, în picioarele goale și cu frunțile încununate de coronițe din frunze de laur. Nero zâmbește nostalgic văzându-i pe micuții camilli și camillae cum treapădă de nerăbdare să fie chemați mai repede să-i ajute pe preoți. Grațioși, cu părul aranjat grijuliu de mămici, bunici și doici iubitoare, respiră cu toții o eleganță inocentă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mulțimea adunată în interiorul incintei sacre. Majoritatea sunt rude, prinse în păienjenișul legătu rilor matrimoniale pe care principele le-a țesut în jurul familiei imperiale. Nu prea reușește să le distingă trăsăturile, căci soarele îi vine drept în ochi. Iar coroanele de laur le maschează părul și o parte din față. Unde mai pui că aproape toți bărbații sunt proaspăt rași! Vestalele continuă să înconjoare altarul. Nu-i stă în putere s-o iden tifice pe Asinia. Își aduce în schimb aminte cum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de lung și plictisitor. Mai bine s-ar mulțumi să omoare animalele și gata, nu să-i țină atâta în picioare! A început și soarele să bată cu putere. Simte cum îi arde creștetul. Nici măcar nu are o cunună de lauri să-l protejeze cât de cât. A venit prea târziu ca să mai găsească vreuna. Ar fi indecent să se acopere cu toga, din moment ce nu oficiază. Neavând încotro, ascultă absent litania interminabilă pe care o recită Augustus: — Sub pavăza Ta ocrotitoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fel de asigurare a complicității, un angajament, o dovadă de loialitate. Se tulbură. Loialitate? Față de ce? Suspină. Nu știe. Își întoarce istovit privirea spre altar. Lângă Augustus se află acum o micuță camilla. Împăratul îi aranjează cu tandrețe coronița cu lauri pe căpșor. Alături de ei un bărbat se roagă cu brațele înălțate. O mișcare a mâinii îi dezvelește creștetul. Tiberius îl recunoște imediat. Quinctius Caecilius Metellus. Senator. Nu s-a ridicat niciodată până acum la demnitatea de consul și pare să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a fost desemnat de către participanți în persoana Alteței Sale Principele Grigore Mihail Sturdza. După desemnarea președintelui organizației studențești, în cadrul lucrărilor conferinței, "studenții au mers in corpore la statuia lui Ovidiu și au depus pe capul nemuritorului poet o cunună de lauri"1828. A doua zi a fost susținut "un concert în folosul săracilor"1829, eveniment ce "a constat din recitări de poesii"1830 și "execuțiuni de piese muzicale cu vioara și flautul"1831. Autorii articolului citat făceau precizarea că poeziile lui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care falnic îmi cântă de mărire, Cu focul albei Veste aprinde al meu sân. Ghirlanda, ce se-nsoară cu silfele ușoare, Pe fruntea inspirată, pe fruntea-nspirătoare De bucle-ncungiurată, blondine, undoind, Plăcută-i a ghirlandă - sublimă însă este Cununa cea de laur, ce sântă se-mpletește Pe fruntea cea umbrită de bucle de argint. Ca visul e cântarea ce-o-ntoană Eol dulce, Când silfele vin jalnic prin lilii să se culce, Să doarmă somn de îngeri pe sânul alb de flori; Sublim însă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]