1,272 matches
-
cu paraclisul Sfântului Ștefan... lemnul catapetezmii, săpatul catapetezmii, zugrăvitul catapetezmii,... pardositul Sfântului Ștefan și a Sfintii Varvarii i meremet di pardositu a bisăricii cii mari, stranile la Sfântul Ștefan; în total 4118 lei și 90 bani”, la care se adaugă “lefi ci s-au dat la școală”. 180 lei s-au dat lui Costandin dascalu pe un anu și giumătate. 130 lei preutului Ghiorghie ci iaste dascal. 40 lei ci s-au dat preutului Ioan ci au fost dascal pi 4
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în toată țara de fieștecare eparhie și ținut câte un dascăl ca toți creștinii a țării aceștiia , mireni și copiii preuților să să procopsască cu învățătură și cu fapte bune... Și prin acest al nostru domnesc hrisov hotărâm plată și lefile dascălilor și chiverniselile ucenicilor celor streini” pentru care hotărăște: “Iară pentru douzăci ucinici streini și săraci ci să vor afla la școală, pentru mâncarea lor, hârtie și cerneală , cu bucătariul și apariul lor prin purtare și iconomiia ipitropilor să să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre egumeni și paharnici, lasă-mă să-ți vorbesc și despre oameni de rând. --Abia acum sunt numai urechi, amice. --Ascultă cum sună zapisul lui “Ion siimanul (infanterist în leafă n.n) di la steagul lui Alixandru bulucbașea (comandant de buluc, ceată n.n) și cu fămeia lui... Măriia” care spun: “Am vândut o casă a noastră care o am făcut cu a noastră cheltuială... care casă iaste... în dosul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă mitropolitul a-i ocroti și a-i chivernisi... pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană pentru ca să nu să lasă învățătura dintru acea pricină”. Asta îi faptă domnească demnă de toată lauda. Și uite ce mai spune vodă: „cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o vorbă bună e tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce-i vorba: în luna octombrie 1778, Costandin Dimitrie Moruzi dă un hrisov prin care „spre mai bună stare și întemeierea țării acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acestie, am întărit cu hrisov gospod atât pentru leafa și îndestularea doftorului obștii, cât și al spițeriei din orașul Iașii,... ca să... strângă venitul mazariei... din care venit să dea și mănăstirii Galata șase sute lei... Iar ceilalți bani să fie pentru leafa doftorului și cheltuiala spițeriei... Deci poroncim domniia mea, dumitale vel vistiernic cămărașilor care vor fi la Ocnă după vreme, văzând hrisovul domniei mele, așa să urmați după cum poroncim mai sus”. Asta da treabă, părinte, fiindcă trebuiau doftori și spițerii. În timp ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să face și un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de 6249 lei și 112 bani „prisosind 1257 lei 90 bani”. Această situație este iscălită de Iordache Balș vistiernicul. Din darea de seamă privind veniturile și cheltuielile „Din let 1771 ghenarie 1 și până la let 1772 ghenarie 1” aflăm și leafa dată „Doftorului Dracachi 840 lei” Apoi „Sau dat lui Hristodul spițăr” 420 lei - „câte 35 lei pe lună”. Uite, dragule, că la 20 martie 1773 se spune că Spiridonia dădea bani cu împrumut contra unei dobânzi. Chiar în anul 1773
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o bucată de vreme în locul celor 2.000 de lei ce tebuia să-i ia mănăstirea de la Ocnă primea sare, dar nici aceea la vreme, și nu o mai puteau vinde când trebuia. La scăderea veniturilor se mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
văzut limpede că le învăța bine. Dezavantajele muncii erau atât de evidente, de omniprezente, de zdrobitoare, încât, dacă nu găseai o modalitate de a le ignora, erai condamnat la o viață de amărăciuni și văicăreli permanente. Programul lung de lucru, leafa mică, pericolele fizice, lipsa mișcării - toate erau date și bătute în cuie și nu puteai spera să le schimbi după cum nu puteai spera să schimbi vremea. De câte ori o auzise pe mama spunând asta în copilărie? „Nu poți să schimbi vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
capăt. Bine, i-am spus, dar cum ai să te descurci singur? Rufus a plecat, ceea ce înseamnă că nu ai un vânzător la casă. Și nu-ți poți permite să angajezi unul nou, nu-i așa? Din ce-i plătești leafa? Pentru prima dată în toți anii de când îl cunoșteam, Tom și-a ieșit din sărite. — Mai dă-o-n mă-sa, Nathan! a izbucnit el. Cui dracu’ îi pasă? O să mă gândesc eu la ceva. Tu vezi-ți de treburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
orfan, ți-am mai spus! A crescut din mila familiei! Au pus mână de la mână toți să Îl dea la școală. — Tatăl i-a murit pe front Înainte ca el să se nască! Mama l-a crescut singură, dintr-o leafă de biată institutoare, care n-avea cum să-i ajungă pentru taxe, școli, lux! — Greșeala mamei lui a fost că a refuzat să-și refacă viața! El, la prima ocazie, a abandonat-o! — Mama lui a murit la naștere. — Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
-i trimete pi toț’ tălharii, pi toț’ trântorii, prinșii cu fapte răle acolo, la ei, În Regat. Uită-te la ei, dom’ țător’, numai la ce vedem noi, În sate; cine-s preceptorii? Cine jăndarii? Cine slujbașii mai măricei, cu lefuri mari, de trimăși În colònii? Neghina, pleava, drojdia, scursura de la ei din Regat! Care cum face o poznă la ei, pentru care ar trebui să Înfunde pușcăria - pașol na Rumânskii Sibir! În loc să-i vâre la ocnă, la ei, de răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noi, măi fată, să facem... - Dă, zice mama. Cum sunt vremurile, așa-i și omul - parcă așa cumva scria cronicarul... - Și când te gândești că ne ziceam apostoli ai neamului! Și ce-am ajuns: lefegii... Măcar de ne-ar da lefuri mai mari pentru slujba... slujbă de slujnicari! De slugi care slujesc, făcând sluj - că chiar Îmi vine să mă Întreb: și dacă nu ne-ar plăti nici cât suntem plătiți, ca Învățători - n-am face noi slujba slujnicilor? Ba eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
exclamă în cele din urmă. Ai pornit în căutarea „Marii Caravane“ din legendă? Ești nebun! — Nu e o legendă... Unchiul meu făcea parte din ea... Și nu sunt nebun. Vărul meu Suleiman, care își petrece viața cărând cărămizi pe o leafă mizerabilă, el e nebun. — Nimeni dintre cei care au plecat în căutarea caravanei nu s-a mai întors. Gacel arătă cu capul spre mormintele de piatră ce se ghiceau printre palmierii rari, în fundul oazei. — N-or fi mai morți decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
după ce se sacrificase la sânge s-o țină opt ani în școala generală și încă un trimestru din primul an de liceu, dar uite că în sfârșit se ușurase, scăpase de fiică-sa, deși, nu-i vorbă, odată ieșită pe leafă și măritată, s-ar fi văzut și ea scăpată de el - oful tău, Mirelo, căzută-n nas cum erai după Ticuță, care, vezi Doamne, te-ar fi scăpat de calvarul de-acasă. Ticuță plecase din Câmpulung de câteva luni, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dacă n-ar fi fost ca și pierdută pentru ei. Păi, chiar așa, după toate câte le făcuse, o pierduseră pe Mirela. Cu Vlăduț ce s-ar mai fi alinat, că, uite, își terminase cuminte zece clase și ieșise pe leafă. Și el tot în fabrica aia de mobilă, tâmplar ca și taică-său, și ca mâine îl vezi că se-nsoară și o să-i facă lui nea Petrică nepoți cu care să se mândrească la lume... Da-n rest, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
e vorba... Ăla mare e afară, la joacă, așa cum îl știe Rafael de obicei. Păi, nu-i al lui decât în măsura în care-i dă să mănânce, adică-i ceva mai mult decât copiii de la Școala orfelinat, de unde a luat cândva o leafă. În rest, ar fi al lui tăică-său care l-a făcut și al lui tataie, și parcă ar vrea să le țină locul ăstora doi în viața Mirelei, ca să-l dea la o parte pe Rafael, așa încât mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să dubleze cotizația de membru și să folosească banii ca să monteze jacuzzi și saune. Ce mai, capitalismul În acțiune! Trădează Însăși ideea pe care s-a Întemeiat existența sălii ăsteia. O să-și trântească probabil o mărire copioasă de salariu, dar lefurile noastre vor rămâne la fel de mici, desigur. Conducerea Își asigură Întotdeauna ce-i mai bun, iar lucrătorii trag ponoasele. Bine ați venit În Marea Britanie SRL. Deși sprâncenele elegante ale lui Rachel erau arcuite, buzele nu i se mișcau deloc; oricum, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
continua de secole. Existau, desigur, nemulțumiți, dar aceștia nu puteau decât să tacă, fiindcă majoritatea oamenilor, chiar și dintre responsabilii guvernului, aveau motive să fie satisfăcuți: pentru prima dată În istorie, funcționarii, soldații și diplomații persani din străinătate Își primeau lefurile la vreme. Chiar În mediile financiare internaționale, s-a Înfiripat credința În miracolul Shuster. Dovada: frații Seligman, bancheri din Londra, hotărâră să acorde Persiei un Împrumut de patru milioane de lire sterline, fără a impune vreuna din clauzele umilitoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cursurilor, am început să lucrez la o agenție de transport. Stăteam în stânga șoferului și ajutam la încărcarea și descărcarea camioanelor. La început mi s-a părut foarte greu, mă durea tot trupul, dimineața abia reușeam să mă scol, dar pentru că leafa era bună și făceam mișcare, nu am renunțat. În plus, simțeam că-mi umplu golul din suflet. Lucram cinci zile pe săptămână la agenția de transport și trei nopți pe săptămână păzeam magazinul de discuri. În serile în care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
prânz erau incluse, iar dacă avea cineva liber într-una din serile când puteam eu munci, adică luni, miercuri, joi (ceea ce se întâmpla deseori), îi țineam eu locul. Mi-au convenit condițiile și proprietarul a spus că-mi va mări leafa după trei luni și că dorea să încep chiar din sâmbăta aceea. Avea cu mai mult bun-simț decât caraghiosul de la magazinul de discuri din Shinjuku. Am sunat iar la Midori și mi-a răspuns tot sora ei. Midori nu venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ăla al vostru care vorbea de pisicile negre și de coarnele de coral și a zis că „nu e adevărat, dar cred”? Ei bine, eu nu cred, dar e adevărat”. În ziua aceea am hotărât să economisesc din banii de leafă și să Încercăm să facem o călătorie până la Bahia. Dar tot atunci, știu bine, am Început să mă las legănat de simțul asemănării: orice putea să aibă misterioase analogii cu orice. Când m-am Întors În Europa, am transformat această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Panteon, o, e pur act de dreptate)”. Belbo Îmi arătase enciclopedia. „Acum un ceas ți-am tras o dojană părintească: nimeni nu e nevinovat. Enciclopedia o facem În exclusivitate noi, eu și Diotallevi. Dar Îți jur, nu ca să ne rotunjim leafa. E unul dintre lucrurile cele mai distractive din lume, și În fiecare an trebuie să pregătim ediția nouă adusă la zi. Structura e mai mult sau mai puțin de tipul ăsta: un articol se referă la un scriitor celebru, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
era singură la părinți și frumușică picătură. Chirilă avea casă și câteva petice de pământ și gospodărie așezată aici, în Amara, dar de un an se mutase în Gliganu, unde îl chemase ca logofăt arendașul grec, cu contract și cu leafă bună, lăsîndu-și averea în grija tatălui său care, deși bătuse de mult șaptezeci, era încă zdravăn și muncea la sapă mai spornic ca un flăcău. ― Foaie verde mătrăgună, Veselia nu-i a bună! Un băiețandru începuse să chiuie așa, cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]