1,571 matches
-
24. Grila managerială<footnote Blake, Robert R. și Monton,Jane, (a se vedea Steers, Richard M., op. cit., p. 631). footnote> În raport cu gradul de dependență față de strategia firmei, Bühner distinge trei tipuri de strategii în managementul resurselor umane<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 152. footnote>: strategia de personal orientată spre investiții; strategia de personal orientată valoric; strategia de personal orientată spre resurse. Strategia de personal orientată spre investiții are la bază luarea în considerare a deciziilor privind
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
alte probleme concepute a exprima cerințe reale de preocupări în România, printre care se reliefează cele legate de politicile de angajare, incluziune socială, evitarea excluziunii sociale (șomajul), respectarea demnității personale la locul de muncă, sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o problemă centrală a politicilor managementului resurselor umane din țara noastră. Cursul are tocmai, ca scop, formarea unor competențe și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
conceperea, punerea în aplicare și urmărirea politicilor și planurilor de acțiune care vizează reducerea, în mod anticipat, a diferențelor dintre resursele umane ale întreprinderii (sub raportul efectivelor și al competențelor) și disponibilitățile ei la un moment dat”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 179. footnote>. Abordată sub aspectul politicilor de planificare, previziunea capătă o serie de atribuții foarte concrete legate de oferta de muncă, necesitățile de resurse umane sau prognozarea cererii de personal (cantitativă și calitativă)<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de restructurare, ca urmare a transformărilor promovate activ de țările avansate, și anume trecerea spre „instituții intensiv-cognitive”, „organizații bazate pe cunoaștere”, „organizații bazate pe competențe” etc. Schema 28. Etapele procesului de analiză și de proiectare a postului<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op.cit., p. 229. footnote> Iată de ce, structura locurilor de muncă se concepe, se creează și funcționează în raport cu cerințele de perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se rezumă la evidențierea strictă doar a aspectelor formale. Dintre acestea, amintim formulări cum ar fi „postul este un grup de poziții similare privind sarcinile sau îndatoririle”<footnote Ivancevich, John M., Glueck, William F., (1986), a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 202. footnote> sau postul este „un grup de poziții sau situații care sunt identice în privința sarcinilor lor principale și suficient de similare, în general, pentru a fi incluse în grupul respectiv”<footnote Fisher, C.D.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postul este „un grup de poziții sau situații care sunt identice în privința sarcinilor lor principale și suficient de similare, în general, pentru a fi incluse în grupul respectiv”<footnote Fisher, C.D., Schoenfeldt, L.F., Shaw, J.B., a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 209. footnote>. Toate aceste definiții au o valoare practică limitată, ca urmare a viziunii strict „instrumentale” asupra structurii. Postul este rezultatul intenției strategice asupra raporturilor de putere, prin identificarea setului de drepturi și obligații
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
accesibilitatea dată de particularitățile resurselor umane de care dispunem. În managementul strategic al schimbării, problemele se pun din perspectiva înlocuirii unui sistem de posturi cu altul, în conformitate cu drepturile și obligațiile reciproce ale salariaților și managerilor. Proiectarea posturilor<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 241. footnote> prevede numeroase modele, cum ar fi: cel al caracteristicilor postului, identitatea sarcinii, lărgirea, îmbogățirea, rotația posturilor etc. În proiectarea postului intervin o serie de factori și procese (schema 28); așa cum arată schema
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a instituției. „Modul în care este definit postul, ca element de bază al structurii organizatorice, are consecințe directe nu numai asupra nivelului realizării obiectivelor individuale și organizaționale, ci și asupra satisfacției individului și a calității vieții profesionale”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 208. footnote>. Definirile postului exclusiv prin sarcinile repartizate pentru o anumită poziție „sunt apreciate, în general, ca exprimând un punct de vedere îngust, limitat, privind postul, deoarece nu se iau în considerare, îndeosebi, responsabilitățile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unei trăsături prezente (cum ar fi: competențele specifice, responsabilitățile, nivelul de calificare sau studiile solicitate etc.), fie consecințe ale acestora. Acestea se găsesc în „fișa postului”, în contractele de muncă sau alte acte și înțelegeri. Fișa postului<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., pp. 218-219; Manole, Cristina, op. cit., pp. 84-87. footnote> reprezintă o descriere (de completitudine variabilă) prin care se precizează atât caracteristicile principale ale muncii cerute, cât și ale personalului care-l va ocupa. Organigrama este schema
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pregătire și dezvoltare a personalului, în cadrul cărora asigurarea unui sistem de remunerare bun și eficace se remarcă în mod deosebit. Schema 34. Rolul analizei posturilor în managementul resurselor umane<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., după Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 212; a se vedea și Manole, Cristina, op. cit., p. 71. footnote> Așa cum ne apare, problematica activității de analiză a posturilor este foarte eterogenă, necesitând: o informare bogată, corectă, multicriterială, dinamică, asupra „vieții personalului”, a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nu există, timpul și costurile pentru crearea lor sunt relativ mari; eficacitatea metodelor în obținerea, prelucrarea și analiza datelor și informațiilor necesare. Cele mai frecvent folosite metode și tehnici de analiză a posturilor sunt<footnote A se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 231 și altele. footnote>: Analiza documentelor existente Studiul sau consultarea documentelor existente constituie pentru multe organizații o parte a programelor lor de analiză a posturilor, precum și o bogată sursă de date și informații privind
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Lefter CHIRICĂ Introducere Cursul de vine să completeze literatura de specialitate În domeniul financiar-monetar, unul dintre cele mai complexe și dinamice sectoare de activitate la nivel național și internațional. Globalizarea activităților financiar-monetare, ca de altfel a tuturor sectoarelor de activitate din
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
unei poete, CNP, 1999, 3-4; Adrian Dinu Rachieru, „Scara” poeziei, CNT, 2000, 17; Al. Pintescu, Simona-Grazia Dima. Între euphorion și pharmakon, PSS, 2000, 8-9; Irina Petraș, Genosanalize. Simona-Grazia Dima. „Impersonal, în trombe și iertare, îl modula vântul”, CNT, 2000, 43; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 209-210; Bogdan Alexandru Stănescu, Duplex, LCF, 2003, 17; Radu Voinescu, Reveriile lucidității, VR, 2003, 6-7; Gheorghe Secheșan, Optzecismul timișorean în loja națională, VTRA, 2003, 6-7; Horia Gârbea, Două „călătorii apocrife”, LCF, 2003, 38. A.D.R.
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
Phoenix, R, 1995, 11-12; Mircea Bârsilă, Ioana Dinulescu sau proba dedublării, „Calende”, 1997, 3-4; Al. Cistelecan, Ioana Dinulescu, în Dicț. scriit. rom., II, 101-102; Geo Vasile, Sarcasm pedepsitor, RL, 2000, 16; Bucur Demetrian, Poetul și sufletul său, R, 2000, 5-6; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 211-212; Grigore Grigurcu, Feminitate versus provincie, RL, 2003, 38. I.B.
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
lecturii, Brașov, 1997, 60-61; Dan C. Mihăilescu, Eseul inconfortabil, „22”, 1998, 38, 39; Marian Victor Buciu, O carte vrea să bântuie prin cultura română, R, 1999, 4; Luminița Marcu, De-a poezia, RL, 1999, 33; Bucur, Poeți optzeciști, 63-68, 230-232; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 213-216; Paul Cernat, Contradicțiile unui punkist iluminat, OC, 2002, 102. T.R.
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Detractorii lui Mihai Eminescu, pref. edit., Iași, 2002; Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, I, Iași, 1995. Traduceri: Jean-Marie Guyau, Arta din punct de vedere sociologic, București, 1991. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 35; Ion Bogdan Lefter, Cronicarul polemist, AFT, 1982, 4; Nicolae Manolescu, Din nou despre cronică, RL, 1982, 17; Petru Poantă, Alexandru Dobrescu, „Foiletoane” 2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
al textului deschis. Sunt caracterizați pe scurt scriitorii care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Emil Paraschivoiu, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu (în această ordine). Toți aceștia, se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
de o anxietate prelungită în care se insinuează frica. Frica îngrozitoare, paroxistică frânge ușor fragilul echilibru nervos al hangiului Leiba Zibal, echilibru și așa avariat de boală, de traumele suferite începând din copilărie (O făclie de Paște). Nici măruntul funcționar Lefter Popescu nu suportă șocul pe care i-l provoacă mai întâi iluzia câștigului la loterie, apoi colosala decepție. Între nădejde și disperare, interioritatea lui se destramă, pradă unei tragicomice surescitări (Două loturi). O problemă de ereditate nesănătoasă ar fi și
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
limbajului colocvial și naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI: Justin, București, 1990; Miercuri, joi pe strada circulară, pref. Hanibal Stănciulescu, București, 1998. Traduceri: Voltaire, Dicționar filosofic , Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Cum debutează prozatoarele: o strategie de șoc!, CNP, 1990, 23; Mona Momescu, Dialogul, TMS, 1991, 8; Ovid S. Crohmălniceanu, Joacă și seriozitate, LCF, 1991, 15; Alex. Ștefănescu, Întâmplări cu filosofi, RL, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, Cărți primite la redacție, RL
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981, 21; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 259-267; Dumitru Toma, „Xele, motanul din stele”, O, 1984, 15; Ion Bogdan Lefter, „Imposibila oază”, RL, 1984, 33; Florin Mugur, „Imposibila oază”, FLC, 1984, 36; Florența Albu, „Imposibila oază”, VR, 1985, 12; Dicț. scriit. rom., I, 626-629; Cosma, Romanul, II, 227-229; Opriță, Anticipația, 203-213, 487-490, passim; Dicț. analitic, IV, 451-455. R.S.
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
printre critici, VR, 1984, 1; Dan C. Mihăilescu, Fantezii critice, T, 1984, 2; Gh. Grigurcu, Fantezii critice, F, 1984, 6; Florin Faifer, Trei critici de la „Dialog”, „Dialog”, 1984, 101-102; Adrian Marino, Procedee critice și literare, TR, 1985, 21; Ion Bogdan Lefter, Fantezii și ipoteze, AFT, 1986, 6; Călinescu, Biblioteci, 234-239; Andreea Deciu, Nostalgii, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 193-195; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 205-206; Dicț. scriit. rom., I, 638-639; Alex. Ștefănescu, În vârtejul publicisticii, RL, 1999, 46; Manolescu, Lista
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
Damian, Gabriel Dimisianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Marin Mincu, Gheorghe Grigurcu, Mihai Cimpoi, Eugen Uricaru, Dumitru Țepeneag, Livius Ciocârlie, Alexandru George, Mircea Ghițulescu, Marian Barbu, Irina Petraș, Traian T. Coșovei, Florentin Popescu, Al. Condeescu, Ștefan Borbély, Simona Cioculescu, Ion Bogdan Lefter, Ioan Buduca, Mircea A. Diaconu, Nicolae Bârna, Valentin F. Mihăescu, Octavian Soviany, Horia Gârbea, Ioana Bot. Versuri mai publică Miron Kiropol, Ion Cocora, Constantin Abăluță, Nora Iuga, Angela Marinescu, Traian T. Coșovei, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan ș.a., iar proză
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
CONTRAPUNCT, revistă apărută la București, săptămânal, din 9 ianuarie 1990, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Comitetul de conducere inițial e format din Mircea Cărtărescu, Ioan Groșan, Ion Bogdan Lefter, Cristian Moraru, Mircea Nedelciu; redactorul-șef al publicației va fi Liviu Ioan Stoiciu. O particularitate a publicației este modificarea structurii redacționale, astfel că de la numărul 18 din 1991 comitetul director va fi compus din Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Ioan
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
Groșan, Ion Bogdan Lefter, Cristian Moraru, Mircea Nedelciu; redactorul-șef al publicației va fi Liviu Ioan Stoiciu. O particularitate a publicației este modificarea structurii redacționale, astfel că de la numărul 18 din 1991 comitetul director va fi compus din Ion Bogdan Lefter, Hanibal Stănciulescu, Ioan Stratan; începând cu numărul 2 din 1996, director va fi Ioan Vieru. De la numărul 24 din 1992 va purta subtitlul „Magazin cultural” și va fi bilunară, iar de la numărul 5 din 1995, subtitlul se schimbă în „Lunar
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
evoluția C., interesează îndeosebi primii trei ani de apariție, în care se precizează majoritatea pozițiilor literare și social-politice ale generației ’80. Profilul revistei și poziția ei în câmpul literar sunt rediscutate în repetate rânduri. Astfel, din primul număr Ion Bogdan Lefter insistă pe „ideea de diferențiere, cuplată cu aceea de complementaritate” în raport cu alte publicații literare și punctează mizele prin raportarea la momentul literar în care apare: „«Contrapunctul» nostru se lansează într-un moment care privilegiază și privirea prospectivă, și pe cea
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]