1,578 matches
-
cerut guvernului american să-l cheme în țară pe colonelul Lovell, atașatul militar și pe Leverich, consilier al Legației, pentru tentativă de conspirație. Washingtonul a acceptat fără a recunoaște acuzațiile și a solicitat, în schimb, retragerea a doi membri ai Legației Române de la Washington 583. Acest gen de hărțuire reciprocă a continuat pînă în prima jumătate a anului 1949. Deși Washingtonul avea dreptul să hotărască efectivul personalului Legației, Departamentul de Stat știa că, pînă la urmă, tot Bucureștiul urma să decidă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a recunoaște acuzațiile și a solicitat, în schimb, retragerea a doi membri ai Legației Române de la Washington 583. Acest gen de hărțuire reciprocă a continuat pînă în prima jumătate a anului 1949. Deși Washingtonul avea dreptul să hotărască efectivul personalului Legației, Departamentul de Stat știa că, pînă la urmă, tot Bucureștiul urma să decidă asupra personalului diplomatic american din România. În consecință, în august 1949, Departamentul a redus personalul la un număr de 53 de persoane, eliminînd cadrele străine, pentru ca guvernul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să decidă asupra personalului diplomatic american din România. În consecință, în august 1949, Departamentul a redus personalul la un număr de 53 de persoane, eliminînd cadrele străine, pentru ca guvernul român să nu-i poată intimida sau aresta pe românii din Legație 584. Această măsură nu a împiedicat însă Bucureștiul să solicite noi reduceri de personal. Guvernul român întîrzia la nesfîrșit eliberarea vizelor pentru personalul american. În noiembrie, Departamentul de Stat a cerut ajutorul noului ambasador român în Statele Unite, Mihai Magheru, dar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizelor pentru personalul american. În noiembrie, Departamentul de Stat a cerut ajutorul noului ambasador român în Statele Unite, Mihai Magheru, dar nu s-a produs nici o schimbare 585. În primăvara anului 1950, Bucureștiul a început să hărțuiască și mai mult toate legațiile occidentale, în ideea de a elimina orice influență diplomatică din România, din toate punctele de vedere. Pe 2 martie, Bucureștiul le-a cerut Legațiilor Britanică și Americană să-și închidă bibliotecile și birourile de informare 586. La două săptămîni după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici o schimbare 585. În primăvara anului 1950, Bucureștiul a început să hărțuiască și mai mult toate legațiile occidentale, în ideea de a elimina orice influență diplomatică din România, din toate punctele de vedere. Pe 2 martie, Bucureștiul le-a cerut Legațiilor Britanică și Americană să-și închidă bibliotecile și birourile de informare 586. La două săptămîni după aceea, Bucureștiul a refuzat să-i elibereze un exequatur lui Murat W. Williams, secretar adjunct și consul la Legația Americană 587. Acest refuz făcea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie, Bucureștiul le-a cerut Legațiilor Britanică și Americană să-și închidă bibliotecile și birourile de informare 586. La două săptămîni după aceea, Bucureștiul a refuzat să-i elibereze un exequatur lui Murat W. Williams, secretar adjunct și consul la Legația Americană 587. Acest refuz făcea parte din diplomația adoptată de România față de SUA, una de tip "roată cu clichet". Guvernul român nu mai răspunsese cererilor de exequatur ale Legației Americane din București din 1946. Refuzul Bucureștiului a strîns și mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un exequatur lui Murat W. Williams, secretar adjunct și consul la Legația Americană 587. Acest refuz făcea parte din diplomația adoptată de România față de SUA, una de tip "roată cu clichet". Guvernul român nu mai răspunsese cererilor de exequatur ale Legației Americane din București din 1946. Refuzul Bucureștiului a strîns și mai tare această roată a hărțuielii 588. În aprilie, autoritățile române i-au arestat pe Nora Samuelli, fostă angajată a Serviciului de Informații al SUA din București (SISU), pe Liviu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
poată acționa, Bucureștiul a mai strîns încă un pic roata. Pe 5 mai, guvernul a hotărît că americanii nu pot călători decît pe o rază de 11 km în jurul Capitalei 592, iar la cinci zile după aceea, i-a cerut Legației Americane să renunțe la o parte din personal, inclusiv la ambasador și să se limiteze la un efectiv de 11 persoane. În schimb, Bucureștiul era dispus să-și reducă personalul Misiunii din SUA la același efectiv și să accepte restricții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
are 24 de ore la dispoziție pentru a implementa reducerea de personal 594. Ca să nu fie pus în fața unui astfel de ultimatum, pe 22 mai, Washingtonul a informat Bucureștiul că deși își rezervă dreptul de a-și alege personalul propriei Legații, intenționează să reducă efectivul la zece persoane plus un șef de misiune 595. După două zile, Schoenfeld a plecat din România, comunicîndu-i Anei Pauker că Murat Williams se va ocupa de Legație, dacă i se aproba viza lui James Gantenbein
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rezervă dreptul de a-și alege personalul propriei Legații, intenționează să reducă efectivul la zece persoane plus un șef de misiune 595. După două zile, Schoenfeld a plecat din România, comunicîndu-i Anei Pauker că Murat Williams se va ocupa de Legație, dacă i se aproba viza lui James Gantenbein, care trebuie să fie însărcinat cu afaceri ad-interim596. Plecarea lui Schoenfeld nu le-a ușurat cu nimic viața celor care mai rămăseseră la Misiunea Americană din București. În iunie, cînd cîțiva militari
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
viza lui James Gantenbein, care trebuie să fie însărcinat cu afaceri ad-interim596. Plecarea lui Schoenfeld nu le-a ușurat cu nimic viața celor care mai rămăseseră la Misiunea Americană din București. În iunie, cînd cîțiva militari americani care lucrau la Legație au fost prinși cu niște muniție pentru arme mici la Lacul Snagov, presa românească a declanșat o campanie explozivă, în care americanii erau descriși ca fiind inamici teroriști ai guvernului. Doi dintre militarii americani incriminați au părăsit de urgență România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acuzase, de asemenea, de terorism. Williams, care era însărcinatul cu afaceri, a pledat pentru nevinovăția căpitanului, însă pe 25 iunie a aprobat plecarea acestuia, "conform uzanțelor diplomatice"597. În iulie, Bucureștiul a blocat serviciul regulat de mesagerie dintre Washington și Legație. Pe 18 iulie, Williams a avut o întrevedere cu șeful secției Afaceri Occidentale a Ministerului Român de Externe, Corneliu Bogdan. Însărcinatul american cu afaceri a argumentat că Washingtonul are dreptul de a-și controla propriul serviciu de mesagerie. Bogdan nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american cu afaceri a argumentat că Washingtonul are dreptul de a-și controla propriul serviciu de mesagerie. Bogdan nu era însă de acord. Din cauza activităților americane de spionaj din ultimii ani, Bucureștiul fusese silit să ceară o reducere a personalului Legației și acum dorea ca Washingtonul să-și reducă programul mesageriei. Pentru a forța această reducere, Bogdan a anunțat că guvernul avea să elibereze vize mesagerilor, dar la intervale neprecizate și neregulate 598. James Gantenbein și-a primit viza în august
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washingtonul să-și reducă programul mesageriei. Pentru a forța această reducere, Bogdan a anunțat că guvernul avea să elibereze vize mesagerilor, dar la intervale neprecizate și neregulate 598. James Gantenbein și-a primit viza în august și a preluat conducerea Legației. În raportul său de sfîrșit de an, acesta preciza că pînă în decembrie, mesagerii nu sosiseră decît o dată la două sau trei săptămîni 599. Succesul Bucureștiului în ceea ce privește izolarea Legației Americane reiese cel mai bine din faptul că pe tot parcursul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gantenbein și-a primit viza în august și a preluat conducerea Legației. În raportul său de sfîrșit de an, acesta preciza că pînă în decembrie, mesagerii nu sosiseră decît o dată la două sau trei săptămîni 599. Succesul Bucureștiului în ceea ce privește izolarea Legației Americane reiese cel mai bine din faptul că pe tot parcursul anului 1951 nu s-au expediat decît cîteva depeșe din România. În prima, cea de pe 20 aprilie, vizita lui Corneliu Bogdan era descrisă ca prima vizită la Legație a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
izolarea Legației Americane reiese cel mai bine din faptul că pe tot parcursul anului 1951 nu s-au expediat decît cîteva depeșe din România. În prima, cea de pe 20 aprilie, vizita lui Corneliu Bogdan era descrisă ca prima vizită la Legație a unui diplomat român sau a unei autorități de la Ministerul de Externe din 1948. Vizita lui Bogdan era una de curtoazie, o revanșă pentru venirea lui Campbell la București mai devreme, în același an. În cursul conversației, Bogdan a atras
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în unități militare care să sprijine forțele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord "sau în alte scopuri"604. Bucureștiul cataloga acest proiect de lege ca fiind "un act agresiv împotriva Republicii Populare Române"605. Mai tîrziu, Ministerul de Externe a trimis Legației un protest oficial, în care descria legea ca pe o "autorizare oficială a activităților criminale" îndreptate împotriva României. "Guvernul Statelor Unite are ca obiectiv formarea unor bande de mercenari care și-au trădat patria și au fugit din România, de fasciști
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-au trădat patria și au fugit din România, de fasciști și criminali de război oploșiți de SUA sau de alte state - bande care urmează a fi folosite în scopuri agresive, împotriva RPR"606. Cu toate că prin ostilitatea sa guvernul izolase Legația și scăzuse numărul americanilor care trăiau în România sub 500, Gantenbein nu vedea de ce Washingtonul ar fi închis Legația. În ciuda tuturor impedimentelor, Misiunea efectua o serie de servicii care furnizau Washingtonului informații politice, militare și economice care altminteri n-ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de alte state - bande care urmează a fi folosite în scopuri agresive, împotriva RPR"606. Cu toate că prin ostilitatea sa guvernul izolase Legația și scăzuse numărul americanilor care trăiau în România sub 500, Gantenbein nu vedea de ce Washingtonul ar fi închis Legația. În ciuda tuturor impedimentelor, Misiunea efectua o serie de servicii care furnizau Washingtonului informații politice, militare și economice care altminteri n-ar fi putut fi obținute. În plus, Legația era un simbol al interesului constant al Americii față de bunăstarea poporului român
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România sub 500, Gantenbein nu vedea de ce Washingtonul ar fi închis Legația. În ciuda tuturor impedimentelor, Misiunea efectua o serie de servicii care furnizau Washingtonului informații politice, militare și economice care altminteri n-ar fi putut fi obținute. În plus, Legația era un simbol al interesului constant al Americii față de bunăstarea poporului român. Mai mult decît atît, prin funcțiile ei consulare, Legația îi ajuta pe cei care voiau să emigreze în Statele Unite. În 1951, 32 de persoane au beneficiat de un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
servicii care furnizau Washingtonului informații politice, militare și economice care altminteri n-ar fi putut fi obținute. În plus, Legația era un simbol al interesului constant al Americii față de bunăstarea poporului român. Mai mult decît atît, prin funcțiile ei consulare, Legația îi ajuta pe cei care voiau să emigreze în Statele Unite. În 1951, 32 de persoane au beneficiat de un astfel de sprijin. Ca urmare, în ianuarie 1952, Gantenbein a recomandat ca Washingtonul să nu renunțe la Legație și la relațiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
funcțiile ei consulare, Legația îi ajuta pe cei care voiau să emigreze în Statele Unite. În 1951, 32 de persoane au beneficiat de un astfel de sprijin. Ca urmare, în ianuarie 1952, Gantenbein a recomandat ca Washingtonul să nu renunțe la Legație și la relațiile diplomatice cu Bucureștiul 607. Atitudinea României față de Legația Americană se datora, în parte, presiunilor sovietice, dar hărțuielile erau și o reacție directă la o serie de aspecte ale politicii americane vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigreze în Statele Unite. În 1951, 32 de persoane au beneficiat de un astfel de sprijin. Ca urmare, în ianuarie 1952, Gantenbein a recomandat ca Washingtonul să nu renunțe la Legație și la relațiile diplomatice cu Bucureștiul 607. Atitudinea României față de Legația Americană se datora, în parte, presiunilor sovietice, dar hărțuielile erau și o reacție directă la o serie de aspecte ale politicii americane vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat mai cu seamă de protestele susținute ale Washingtonului cu privire la încălcările drepturilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din întreaga Americă să sponsorizeze festivaluri în cinstea Zilei Drepturilor Omului. Pe 10 decembrie 1951, se aniversau trei ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului 613. Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României Al doilea motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a exporturilor. La finele anului 1951, comerțul româno-american aproape nici nu mai exista. România nu avea nimic de cîștigat din punct de vedere economic dacă întreținea relații de prietenie cu Statele Unite. Mai mult decît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
forare a petrolului figurau pe listele americane 1-A și 1-B615. Ca urmare a prevederilor legislației românești și ale celei americane, în iunie 1950, în România nu mai rămăsese să opereze nici măcar o singură firmă americană 616 și după cum remarca Legația, nu se cunoștea decît cazul unui singur comerciant american care intrase în țară în acel an617. Faptul că în iunie 1950 a izbucnit Războiul din Coreea n-a făcut decît să accentueze mentalitatea americană cu privire la Războiul Rece: comuniștii erau răi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]