27,002 matches
-
secundară care vizează cuantumul taxei, situație pe care o poate constata chiar și instanța de judecată. Este, astfel, subliniată legătura dintre art. 139 și art. 56 din Constituție, instituirea impozitelor și taxelor urmând să respecte cele trei principii constituționale: principiul legalității (art. 139), principiul contributivității [art. 56 alin. (1)] și principiul justei așezări a sarcinilor fiscale [art. 56 alin. (2)]. În acest sens este evocată Decizia Curții Constituționale nr. 833 din 22 iunie 2010. ... 25. Alin. (3) al art. 139 din
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Popa și Ioan Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unei soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că ori de câte ori formulează o cerere cu privire la administrarea de probe, organul de urmărire penală o respinge pe motiv că aplică
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
855 din 14 decembrie 2017. ... 9. Susțin că, folosind procedeul prevăzut de art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, se ajunge la situația în care cel puțin doi judecători de cameră preliminară de la instanțe diferite să verifice legalitatea măsurilor de supraveghere dispuse în dosarul cu care a fost învestit doar unul dintre acești judecători de cameră preliminară. În aceste împrejurări, soluțiile pe care le pot dispune judecătorii cu privire la măsurile de supraveghere pot fi diametral opuse sau
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
dispune judecătorii cu privire la măsurile de supraveghere pot fi diametral opuse sau, în funcție de celeritatea procedurilor de cameră preliminară, soluția pronunțată de unul dintre acești judecători să dobândească autoritate de lucru judecat pentru celălalt judecător cu privire la legalitatea probei administrate. În acest fel, se încalcă independența judecătorului de cameră preliminară în pronunțarea unei soluții cu privire la o cerere cu care a fost învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
să dobândească autoritate de lucru judecat pentru celălalt judecător cu privire la legalitatea probei administrate. În acest fel, se încalcă independența judecătorului de cameră preliminară în pronunțarea unei soluții cu privire la o cerere cu care a fost învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea unei probe
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
de lucru judecat pentru celălalt judecător cu privire la legalitatea probei administrate. În acest fel, se încalcă independența judecătorului de cameră preliminară în pronunțarea unei soluții cu privire la o cerere cu care a fost învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea unei probe care trebuia supusă
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
învestit. Verificând legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, un judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe necompetente material sau după calitatea persoanei poate dispune cu privire la corectitudinea și legalitatea unei probe care trebuia supusă analizei unui judecător de cameră preliminară din cadrul unei instanțe ierarhic superioare. ... 10. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
cadrul unei instanțe ierarhic superioare. ... 10. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. ... 11. Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
legalității administrării probelor în situația transferului acestora. ... 11. Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt clare, iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. Chiar dacă datele rezultate din măsurile de supraveghere autorizate într-o cauză sunt folosite și într-o altă cauză, judecătorul de cameră preliminară analizează legalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor raportat
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
iar procedura camerei preliminare oferă suficiente garanții pentru verificarea legalității administrării probelor în situația transferului acestora. Chiar dacă datele rezultate din măsurile de supraveghere autorizate într-o cauză sunt folosite și într-o altă cauză, judecătorul de cameră preliminară analizează legalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor raportat la cauza cu care este învestit. În cazul în care s-ar aprecia că probele au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor legale, judecătorul din cauza în care au fost transferate datele
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
și art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală, actul de sesizare a instanței de judecată. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cadrul procedurii de cameră preliminară se pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
Codul de procedură penală, actul de sesizare a instanței de judecată. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cadrul procedurii de cameră preliminară se pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cadrul procedurii de cameră preliminară se pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De asemenea, în măsura în care se formulează cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cadrul procedurii de cameră preliminară se pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. De asemenea, în măsura în care se formulează cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale relative la procedura supravegherii tehnice. ... 21. Astfel, așa cum instanța constituțională a evidențiat în aceeași jurisprudență, măsurile dispuse de procuror, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală fac obiectul examinării judecătorului în procedura de camera preliminară. Potrivit jurisprudenței precitate, folosirea, în temeiul art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, a datelor rezultate din măsurile de supraveghere
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
camera preliminară. Potrivit jurisprudenței precitate, folosirea, în temeiul art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, a datelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică nu împiedică judecătorul de cameră preliminară din cauza în care acestea sunt transferate să verifice legalitatea dispunerii/autorizării măsurii și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, atât în urma formulării unor cereri și excepții de către inculpat, cât și din oficiu. Or, constatarea nelegalității mijlocului de probă și/sau a procedeului probatoriu determină nelegalitatea probei
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
către inculpat, cât și din oficiu. Or, constatarea nelegalității mijlocului de probă și/sau a procedeului probatoriu determină nelegalitatea probei, cu consecința excluderii ei din procesul penal. ... 22. În continuare, în ceea ce privește criteriile în funcție de care se evaluează legalitatea măsurii de supraveghere și remediile pe care legea trebuie să le pună la dispoziția persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsurile de supraveghere tehnică, Curtea a constatat că, în analiza respectării garanțiilor dreptului la viață privată, prevăzute de art. 8
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
Lipsa de rigoare a sintagmei „în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională“ rezultă din faptul că aceste cazuri nu sunt identificate sau definite, în sine și temporal. Se ridică problema încălcării principiului neretroactivității legii civile și a legalității procedurii folosite. Aplicarea unor norme care instituie anumite standarde de calitate pentru verificarea unei teze de doctorat întocmite sub imperiul altor dispoziții legale încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. Noua lege nu poate reglementa situațiile juridice definitiv formate și
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: [...] b) retragerea titlului de doctor;. ... ... 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiile legalității și securității juridice, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 126 alin. (2) privind reglementarea competenței și
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie calea prin intermediul căreia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autorității emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate, întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice. Potrivit acestui text legal, actele administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului. Principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită (art. 21 și 52 din Constituție) și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004]. Jurisprudența a statuat că, în principiu, toate actele administrative
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, această competență revenind instanței judecătorești, sesizate în condițiile legii generale în materie, respectiv Legea nr. 554/2004. În acest caz, retragerea îmbracă forma anulării actului, caz în care instanța va verifica numai legalitatea parcurgerii procedurii de conferire/atribuire a titlului de doctor și de emitere a diplomei de doctor, fără a avea competența de a evalua ea însăși calitatea lucrării, nivelul științific al acesteia sau caracterul științific al activității deținătorului titlului de doctor. ... 33
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului. O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice. ... 37. Se mai reține că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]