1,271 matches
-
impreviziunii. În materie delictuală, și nu numai, judecătorul poate interveni și reduce suma datorată creditorului-victimă atunci când participă la săvârșirea faptului prejudiciabil. Culpa creditorului în producerea prejudiciului este considerată o cauză exoneratoare de răspundere, totală sau parțială.151 Noul Cod civil legiferează în materie contractuală prerogativa judecătorului de a reduce clauza penală excesivă și de a sancționa creditorul neglijent, care nu a luat măsuri pentru limitarea pagubei, prin diminuarea daunelor 152 sau dimpotrivă care prin atitudinea lui culpabilă, omisivă sau activă, a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
scadență creditorul va fi îndreptățit la a primi dobândă moratorie și nu remuneratorie. Aceasta se constituie într-un argument împotriva celor care susțin că după scadență, până la punerea în întârziere, ar avea loc o prelungire a executării contractului dincolo de scadență. Legiferând că după scadență se va datora dobândă moratorie și nu remuneratorie este clar că ne aflăm pe tărâmul neexecutării contractuale, al răspunderii. La scadență creanța va înceta să mai genereze dobânda remuneratorie, întrucât contractul încetează să mai producă efecte, el
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
prevedea că societatea civilă (comercială) constituie un contract consensual, în temeiul căruia asociații puneau ceva în comun în scopul de a realiza și de a împărți beneficii 13. Odată cu dezvoltarea relațiilor comerciale între Imperiul roman și celelalte teritorii s-au legiferat mai multe forme ale societății comerciale, forme care nu beneficiau de personalitate juridică 14. Societatea în nume colectiv, care derivă din societatea civilă, își are originea în societățile fără personalitate juridică reglementate de dreptul roman. Cronologic, următoarea formă de societate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
incluse în cadrul Regulamentelor organice din Țara Românească și Moldova iar începând cu 1841 în Codul Comercial care consacra trei tipuri de societăți comerciale. Astăzi ele corespund societății în nume colectiv, societății în comandită și societății pe acțiuni. Ulterior, au fost legiferate și celelalte două forme de societăți comerciale. În anul 1864 prin Înaltul Decret domnesc nr. 220 a fost constituită prima Cameră de comerț și industrie din Principatele Române iar în anul 1887 intră în vigoare Codul comercial român (abrogat la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
copleșitor; simultaneitatea lor este pur hazard. Originală ni se pare corecția adusă confuziei bine întreținute conform căreia discursul revoluționarului din "Împărat și Proletar" ar fi chiar vocea, convingerea etică a poetului. Neliberal prin înrâurirea "Upanișadelor" și a eticii kantiene, ce legiferau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor caracterelor apte să canalizeze patimile, instinctele, defulările iraționale ale mulțimii, Eminescu este prezent în cugetarea Cezarului, nerecunoscând decât legea morală lăuntrică ce exclude furia egalitaristă, pragmatismul și contingentul. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
popoarelor, spunea Guizot, trebuie să stai mult timp lângă leagănul lor și să le urmărești pas cu pas intrarea în carieră." În cazul de față, recomandarea e cu atât mai oportună cu cât e vorba de un popor care a legiferat oarecum pentru umanitate. Difuzarea limbii latine, a juridicității respective, a culturii, a spiritului ce se degajă din instituțiile lumii romane constituie un fenomen istoric de însemnătate extraordinară. Un proces de asimilare și aculturație s-a produs în timp, proces destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Poe, Spade, părintele Brown, Perry Mason, Maigret, Miss Marple ș.a.m.d), practică un joc simultan al pasiunii și parodiei față de universul romanului polițist. Un joc al lecturilor paralele între inițiați, dispuși să taie firul în patru și chiar să legifereze normele speciei, absolutizând-o ca model de rezolvare realistă și științifică a feluritelor cazuri, dar și ca mecanism pur intelectual. Treptat și în doze elaborate de simțul epic ingenios al lui Trapiello, se desprind de pluton personaje precum Poe, Maigret
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
orașul se va organiza și în interior, în același spirit. În cursul secolului al XIII-lea cea mai mare parte a corporați-ilor de meseriași primesc statute și constituie o universitas. Principiul general este că întreaga "universitate" are dreptul de a legifera pentru membri săi, cu singura condiție de a nu aduce atingere drepturilor cucerite deja de un terț. Crearea unui nou "corp" nu era astfel limitată decât de obligația respectării drepturilor deja obținute, dar totul se putea negocia și acomoda realității
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind la început cu adunările doar puterea judecătorească, suveranii au fost constrânși să accepte să legifereze numai în cadrul și împreună cu Adunările de stări (chiar dacă acest atribut privea la început doar probleme de ordin financiar, ridicarea impozitelor extraordinare etc.) Tendința generală a fost însă subliniată de o viziune echilibrată a puterilor, urmărind instalarea unei monarhii temperate. Echilibrarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XIII-lea, însă erau lipsite de atributul principal ce caracterizează majoritatea Adunărilor de stări ale Europei: alegerea suveranului. Adunarea principilor electori de la Rense (1338) a proclamat că puterea imperială este dată numai de votul lor. Acest principiu a fost legiferat în timpul lui Carol al IV-lea (1347-1378) prin Bula de Aur promulgată în Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rămânea alegerea regelui. În anul 1501 a avut loc primul Modus eligendi regis 168. Deputații s-au prezentat cu puteri depline, impunând alegerea cu unanimitate. Disensiunile create în interiorul stărilor Poloniei au fost reglementate în Dieta de la Radom (1505), care a legiferat Constitutio Nihil Novi169. Ea consacra regula conform căreia "niciodată, în viitor, nu se va putea modifica nimic fără consimțământul comun al Senatului și al deputaților provinciali". Regele Sigismund cel Bătrân (1506-1548) a înțeles că de activitatea Dietelor și Dietinelor depindea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un rege absolut, în sensul că nici un organ constituțional nu-i limita libertatea de acțiune și prerogativele. Adunarea capețiană nu era reprezentativă. Regele convoca la "sfat" pe cine dorea, în principal baronii și episcopii. Adunarea avea doar atribuții judecătorești, nu legifera și nici nu vota subsidii 178. Din această perioadă în regat se vor constitui ordinele sau stările privilegiate: cler, nobilime și, mai târziu, "starea a treia" (tiers état). Regele Franței nu va putea menține permanent cele trei stări în echilibru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Această practică va fi frecvent consemnată în perioada secolelor XV-XVIII. În timpul domniei împăratului Carol Quintul, 17 provincii alcătuiau Țările de Jos: Artois, Brabant, Flandra, Hinaut, Limburg, Luxemburg, Olanda, Zeelanda, Franche-Comté, Namur, Anvers, Malines, Geldren, Groningen, Overijssel, Frisia și Utrecht. Suveranul legiferase printr-o Pragmatica Sanctio constituirea lor într-un corp politic unitar, sub suzeranitatea unui singur principe. În anul 1519 Carol Quintul a interzis "libertățile germane"387, iar revolta Țărilor de Jos, începută în chiar acel an, a alternat perioadele de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin intermediul reprezentării în Diete vor devei parteneri politici de care monarhia trebuia să țină cont în propriul său interes. În același timp Matia Corvin a restrâns rolul nobilimii în guvernarea țării, tot prin intermediul Adunărilor de stări. Deși în 1471 a legiferat convocarea anuală a Dietei, regele nu va mai întruni stările privilegiate în adunare. Supuse, acestea vor vota în anul 1478 impozitele cerute de rege pentru cinci ani. Reprezentarea se făcea numai prin intermediul deputaților, aleși câte doi din fiecare comitat. Spre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
firman, sultanul a reconfirmat dreptul de alegere aparține Dietei: "Principe țara își va alege pe cine va dori, liberă fiind în aceasta și cercetându-ne și pe noi, pentru a-l împodobi"753. Dieta de la Cluj, din anul 1543, a legiferat modul de alegere a principelui. Ideea că mandatul acestuia trebuie să rezulte din libera electis, condiționa exercitarea puterii de introducerea în scaunul princiar în această formă. Succesiunea la tron era exclusă 754. Dispoziții imperative interziceau viitorului principe să facă promisiuni
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toate invocate dacă nu să articuleze o eboșă de poetică a revoltei auctoriale ("Vino și spune un adevăr despre tine/ autor iconoclast incomod/ ai umplut lumea cu versuri amare/ scrib îndrăcit mică instalație de visat!" Mică instalație de visat), măcar să legifereze multiplicitatea internă ("Dar eu retras într-o broască țestoasă/ cu bătrânul rege petrec/ ne îmbătăm/ ne batem prietenește pe/ burtă ne scoatem unul altuia din cap/ gărgăunii./ Apoi fiecare îl numără pe celălalt/ și mereu ies mai mulți" Scenă). Această
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tău tu m-ai hrănit,/ Ave Maria!// (...) ! eu de niciundelea venit,/ un venitic ce-i pământit/ nu îți las țiia, nu îți las țiia/ decât calvarul nesfârșit,/ Hristos prin sine-adeverit/ ești tu, Maria!". Deși fixată într-un cadru ideal [Baadul, legiferat drept o "desăvârșită transcendență a Morții / Argos al crimei/ Thebă a incestului,/ Egipt al robiei/ Canaan al făgăduinței/ mizeră drojdie a visului", în sfârșit, drept spațiul perfect de textualizare a morții ("așteptând să vină moartea/ treaz lucrez pentru gloria ei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
leș autres nations; la femme qu'on rêve à seize ans, et la seule dont on se souvienne à soixante" [apud Oster, Goulemot, p. 249, subl.n.]. 23 Libertatea civilă este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga Europa napoleoniana. 24 Eroinele revoluției, femei de condiție diferită, cum ar fi aristocrata Sophie de Condorcet, burgheza Manon Roland, fiica neligitimă a lui Ludovic al XV-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dreptul comunitar pentru a ști cum se aplică fiecare dintre acestea având în vedere și interpretările date de către C.E.J. Materia concurenței reprezintă un domeniu în care Comunitatea are "competență exclusivă" ceea ce înseamnă că, în acest domeniu, statele membre nu pot legifera decât în domeniile încă nereglementate la nivel comunitar (cum este cazul, spre exemplu, în materia concurenței neloiale). De vreme ce Comunitatea a reglementat anumite raporturi juridice, statele membre sunt obligate, conform art. 10 T.U.E. să se abțină de la orice acțiune de natură
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
op. cit., p. 36. 32 Drepturile de proprietate intelectuală se bucură de reglementare în art. 30 din T.C.E., care prevede o derogare de la regulile liberei circulații a mărfurilor în scopul protecției proprietății industriale și comerciale. Statele membre au libertatea de a legifera restricții la libera circulație a proprietății intelectuale cu respectarea a două cerințe fundamentale: să nu constituie niciun mijloc de discriminare și să nu creeze restricții deghizate în comerțul dintre statele membre. Cu privire la aceste aspecte a se vedea, M. Voicu, Jurisprudență
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
regimurilor țărilor estice, dar și adevărate "revoluții culturale și de civilizație" care afectează viețile oamenilor individuali și colectivi pe termene mult mai lungi decât putem să ne reprezentăm, fără a avea o înțelegere coerentă a temeiurilor și a practicilor deja legiferate în unele țări, păstrându-se și aici diferențe între est și vest. Comunicarea se desfășoară în legătură și cu un alt fenomen caracteristic acestui timp al schimbărilor: creșterea libertății de mișcare a persoanelor, familiilor, minorităților, ONG-urilor și altor organizații
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
altora, dar coloniștii s-au simțit bine aici. Provincia avea de toate, inclusiv "o civilizație a vinului". Dacă regimul trecut nu a distrus această civilizație, nici regimurile democrate nu o vor anula, cum anunțau marile defrișări de vii și livezi legiferate după anul 1990. Deși Columna din Roma și Tropaeum Traiani de la Adamclisi, în județul Constanța, stau mărturii ale acelor aspre confruntări urmate de izbânzi și înfrângeri, imaginea și cultul ce i s-au consacrat în Dacia lui Traian nu au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1. Direcțiile modernizării în secolul XX Modernizarea și adecvarea învățământului la realitățile sociale sunt cerințe la care au încercat să răspundă sistemele educaționale din toate timpurile. În condițiile în care, în secolul al XX-lea, o parte a statelor au legiferat obligativitatea învățământului primar, orientarea intelectualistă și teoria educației elementare promovate de J. F. Herbart și respectiv J.H. Pestalozzi au fost aplicate pe scară largă. Orientat aproape exclusiv spre angajarea intelectului, sistemul de învățământ urmărea să asigure însușirea cunoștințelor din toate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
administrării sediului avem nevoie de suma de 1.000.000 de lei pentru reparatul sediului care se află într-o stare mizerabilă. Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul (subl.ns.)”. Cum naționalizarea imobilelor va fi legiferată abia pe 11 iunie 1948, „sărmanii” băieți „progresiști” trebuiau să se conformeze ultimatumului proprietarului, pentru a nu fi nevoiți să-și mute sediul „organizației” la umbra vreunui copac din parcul Copou! Până la urmă s-au gândit că n-ar fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au hotărât schimbarea acestei denumiri cu alta urmând ca scopul să rămână neschimbat. Așa a apărut în Monitorul Oficial al Regatului României din data de 30 iulie 1945, un Înalt Decret Regal semnat de suveranul Mihai I prin care se legifera apariția „Organizației de massă Tineretul Progresist”. Iată ce conținut avea acest important document „emanat” de la Ministerul Justiției ce era condus pe atunci de nimeni altul decât Lucrețiu Pătrășcanu: „...Mihai I. Prin grația lui Dumnezeu și voința Națională, Rege al României
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]