2,543 matches
-
credeți că are de câștigat democrația românească prin candidații PD-L la europarlamentare? -Sper că va avea de câștigat, mai ales că rolul lor este extrem de important acolo, în conditile în care PE va deveni vioară întâia în materie de legiferare în UE, în vreme ce parlamentele naționale vor trece usor-usor, într-un plan decizional secundar. -Credeți că există riscul că electoratul să fie tentat să compare actualul guvern cu cel precedent, fără să țină cont că atunci criză nu era la fel de accentuată
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
publică, în particular, reglementarea promovării într-o clasă superioară, în cazul funcțiilor publice de execuție, prin valorificarea unei „diplome de studii de nivel superior“, obținută ulterior intrării în corpul funcționarilor publici, a cărei soluționare se află în sfera competenței de legiferare ce aparține Parlamentului sau legiuitorului delegat, în condițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, fără a fi de resortul contenciosului constituțional. ... 33. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din
DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298214]
-
utilizării spațiului aerian național, în cadrul căruia a fost promovată soluția normativă referitoare la transferul de autoritate, care îi nemulțumește pe autorii sesizării. ... 58. Potrivit jurisprudenței Curții referitoare la încălcarea de către Guvern a principiului loialității constituționale în procedura de legiferare, aceasta are loc atunci când Guvernul apelează incorect sau discreționar la procedura delegării legislative (Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 240 din
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
sau să respingă inițiativa legislativă cu care a fost învestit. Prin urmare, nu există un principiu al loialității constituționale a inițiatorului unei legi față de prevederile legii anterioare în sens de intangibilitate a conținutului normativ al acesteia, esența actului de legiferare fiind aceea de a aduce o modificare/completare legii deja aflate în vigoare. De asemenea, dispozițiile derogatorii sau speciale au, la rândul lor, menirea de a limita sfera de acțiune a normei-cadru/generale. Ca atare, Curtea reiterează că principiul loialității constituționale nu
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
prin care arată că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la criticile raportate la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) și ale art. 115 alin. (7), precizează că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, competența de legiferare a Parlamentului cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Constituției. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
o respingă ori să o aprobe într-o formă deja determinată. De asemenea, invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind delegarea legislativă, potrivit căreia supunerea ordonanței de urgență spre aprobare Parlamentului reprezintă o formă de control parlamentar asupra activității de legiferare delegate Guvernului (spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 37, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 88, sau Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, paragraful 43) și
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
din 25 iunie 2014, paragraful 37, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 88, sau Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, paragraful 43) și arată că perspectiva potrivit căreia Parlamentul este obligat să nu intervină în sfera de legiferare avută în vedere de Guvern, deoarece asta ar echivala cu încălcarea instituției delegării legislative, este contrară regimului juridic constituțional al ordonanțelor de urgență, nu este fundamentată prin considerarea rolului Parlamentului în ansamblul autorităților publice cu rang constituțional și este în
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragrafele 51 și 53). ... 42. Curtea a mai reținut că Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, iar în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, iar, în procedura specială
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
2017, paragrafele 51 și 53). ... 42. Curtea a mai reținut că Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, iar în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, iar, în procedura specială de aprobare a ordonanței emise în baza unei legi de abilitare sau a ordonanței de urgență, Parlamentul
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). ... 49. Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, din analiza preambulului Ordonanței de
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte și adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecințe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar un drept fundamental. Totodată, mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar și în procedură de urgență, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesității de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanței de urgență, este singura soluție pentru evitarea unor
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
115 alin. (4) din Constituție. ... 54. În plus, analizând susținerea autoarei obiecției potrivit căreia modificările legislative sunt rezultatul unei decizii de oportunitate, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Legea fundamentală, respectiv doar pe calea controlului parlamentar exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
pe perioada de aplicare a ordonanței. Ca atare, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea subliniază că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ emis de Guvern din perspectiva oportunității actului de legiferare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 90). ... 55. Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 47/1992, instanța de contencios constituțional
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
însuși excepțiile de la regula instituită sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative. Legiuitorul a optat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 63. De asemenea, pentru considerentele expuse, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate potrivit căreia Parlamentul, prin
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
astfel că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 63. De asemenea, pentru considerentele expuse, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate potrivit căreia Parlamentul, prin dispozițiile legale criticate, a procedat, practic, în sensul unei „de-legiferări“ și, în consecință, Curtea constată că, în prezenta cauză, considerentele Deciziei nr. 62 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai 2018, paragraful 74, invocate de autoarea obiecției, nu pot fi
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
instrumente normative și procedee de reglementare - de derogare de la legea menționată, în cazul de față -, în temeiul dispozițiilor cuprinse în art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Prin esența ei, ordonanța de urgență reflectă modalitatea constituțională excepțională de legiferare, prin care puterea executivă - reprezentată de Guvern - este abilitată să intervină rapid, cu măsuri ferme și de aplicabilitate imediată, pentru îndepărtarea anumitor consecințe negative sau riscuri generate de o situație neobișnuită, cu caracter extraordinar, astfel că, în acest context, este
DECIZIA nr. 544 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298222]
-
stabilită printr-o lege organică și că această instituție autonomă nu este prevăzută de Constituție la capitolul „Autoritatea judecătorească“. Se critică faptul că a fost înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, deși acesta nu are competențe de legiferare. Legea nr. 317/2004 prevede, prin dispozițiile art. 44, 45 și 45^1, modul de soluționare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către justițiabili, stabilind competența de soluționare definitivă la nivelul Inspecției Judiciare. Se susține că, întrucât plângerea nu este
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
stat și principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că este inexactă susținerea potrivit căreia Inspecția Judiciară ar fi înființată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu încălcarea competenței de legiferare ce revine, potrivit Constituției, exclusiv Parlamentului. În realitate, Inspecția Judiciară a fost reglementată încă din anul 2004 prin lege organică, și anume chiar prin Legea nr. 317/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie
DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298403]
-
impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi (invocă Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022). Prin urmare, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, reține că oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduită activă sau pasivă. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
decembrie 2022). Prin urmare, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, reține că oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta sau de a nu adopta actul normativ, de a avea o conduită activă sau pasivă. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are obligația să se conformeze exigențelor constituționale (sunt invocate, în acest sens, deciziile nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 87, nr. 237 din 3 iunie 2020, paragraful
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Așadar, un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii (a se vedea Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
pe teritoriul statului român, în cadrul căruia a fost promovată soluția normativă referitoare la transferul de autoritate care îi nemulțumește pe autorii sesizării. ... 79. Potrivit jurisprudenței Curții referitoare la încălcarea de către Guvern a principiului loialității constituționale în procedura de legiferare, aceasta are loc atunci când Guvernul apelează incorect sau discreționar la procedura delegării legislative (Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 240 din
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
sau să respingă inițiativa legislativă cu care a fost învestit. Prin urmare, nu există un principiu al loialității constituționale a inițiatorului unei legi față de prevederile legii anterioare în sens de intangibilitate a conținutului normativ al acesteia, esența actului de legiferare fiind aceea de a aduce o modificare/completare legii deja aflate în vigoare. De asemenea, dispozițiile derogatorii sau speciale au menirea de a limita sfera de acțiune a normei-cadru/generale. Ca atare, Curtea reiterează că principiul loialității constituționale nu este încălcat atunci
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
trimitere a apreciat ca fiind relevantă sesizarea soluționată prin decizia anterior menționată, motiv pentru care a dispus suspendarea judecării cauzei prin Încheierea din 4 decembrie 2023. ... 75. Chiar dacă s-a conturat o practică judiciară neunitară, nu trebuie ignorat scopul legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, se arată că legea trebuie să fie rezultatul manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. În același sens, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale în materie, se mai arată că, deși în dezbaterea unei inițiative legislative Camerele au
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]