1,983 matches
-
același județ de "adopție" (Ștefan 2004, 167-70), după ce între 1996 și 2000 a reprezentat și Vrancea ca deputat. Cel de al treilea parlamentar impus în colegiile necompetitive din Dâmbovița este fostul deputat PRM de Arad (trecut la PD în aceeași legislatură 2004-2008), Bogdan Cantaragiu. În fine, ultimul pe lista celor de la PDL care au câștigat colegii necompetitive fără a avea legături cu județul este senatorul Sorin Fodoreanu. Fost președinte al Agenției Române de Dezvoltare și consilier de stat un apropiat al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
are avantajul noutății în analizele de acest gen dedicate sistemului politic românesc. Miza cercetării este dublă, pornind de la reperele cheie la care se încearcă raportarea partidelor: politicile publice și Parlamentul. Întrebarea fundamentală este: "în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 formule guvernamentale (cabinete) pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice românești, în materie de ideologie și de politici publice ?"2. În subsidiar, este ilustrat și modul în care variațiile în compoziția politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
celeritatea procesului legislativ. Aceste informații conturează un tablou al deciziilor luate între 1990 și 2004 în materie de politici publice. Variațiile cele mai importante la nivel legislativ sunt apoi puse în relație cu cele înregistrate la nivel politic în timpul fiecărei legislaturi. Miza este de a vedea în ce măsură se poate considera că ele reflectă fie preferințe dictate de opțiunile doctrinare 6 ale partidelor și priorități asumate la preluarea puterii, fie măsuri adoptate sub presiunea contextului (actori interni sau externi) în care se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
externi) în care se derulează actul de guvernare. Capitolul este structurat în șase secțiuni din care prima descrie câteva repere minimale pentru înțelegerea cadrului teoretic utilizat, iar următoarele sunt dedicate analizei datelor. O analiză comparată a politicilor adoptate de fiecare legislatură și cabinet este urmată de secțiuni referitoare la fiecare legislatură în parte. Partide și parlamente vs. politici Cadrul teoretic al acestei analize este construit pornind de la trinomul "partide Parlament politici publice", așadar de la o interpunere permanentă a instituției parlamentare între
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
structurat în șase secțiuni din care prima descrie câteva repere minimale pentru înțelegerea cadrului teoretic utilizat, iar următoarele sunt dedicate analizei datelor. O analiză comparată a politicilor adoptate de fiecare legislatură și cabinet este urmată de secțiuni referitoare la fiecare legislatură în parte. Partide și parlamente vs. politici Cadrul teoretic al acestei analize este construit pornind de la trinomul "partide Parlament politici publice", așadar de la o interpunere permanentă a instituției parlamentare între partide și politici. Pe de o parte, este utilizată teoria
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a formulelor guvernamentale. Mai exact, accentul pus pe diverse politici sectoriale nu scoate în evidență cele două tipuri mari de formule politice FSN/ PDSR/PSD și CDR-USD care s-au succedat la conducerea statului român. Deși există variații de la o legislatură la alta sau de la un cabinet la altul, unele dintre ele destul de pronunțate, este dificil de argumentat că liniile de demarcație sunt determinate cu precădere de factorii politici. Pe de o parte, există diferențe între primele două legislaturi, în condițiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la o legislatură la alta sau de la un cabinet la altul, unele dintre ele destul de pronunțate, este dificil de argumentat că liniile de demarcație sunt determinate cu precădere de factorii politici. Pe de o parte, există diferențe între primele două legislaturi, în condițiile în care formula politică este aproape identică. În același timp, există puține puncte comune între politicile FSN/PDSR adoptate până în 1996 și cele ale guvernării PSD din perioada 2000-2004. Pe de altă parte, cele două alternanțe politice FSN
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale guvernării PSD din perioada 2000-2004. Pe de altă parte, cele două alternanțe politice FSN /PDSR CDR-USD și CDR-USD PSD sunt dificil de observat pornind de o analiză agregată a politicilor publice (Figura 1). Figura 1: Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi În mod similar, o analiză comparată a distribuției cantitative a legislației de la un cabinet la altul nu surprinde diferențe semnificative în elaborarea politicilor publice (Figura 2). Deși extrem de interesante uneori, diferențele între cabinete și politicile fiecărui cabinet în parte nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în evidență influența exercitată de ceea ce poate fi numit generic "context". Astfel, poate fi observat principalul punct de cotitură în procesul de elaborare a politicilor publice generat de demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și suprapus în linii mari pe legislatura 2000-2004. Atât analiza cantitativă, dar mai ales o minimă analiză calitativă a profilului legislației surprinde acest moment ca fiind unul relevant în proces. O simplă ierarhizare a domeniilor de politică publică în perioada 1990-2004, pe baza legilor cu gradul cel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o minimă analiză calitativă a profilului legislației surprinde acest moment ca fiind unul relevant în proces. O simplă ierarhizare a domeniilor de politică publică în perioada 1990-2004, pe baza legilor cu gradul cel mai înalt de relevanță 8 din fiecare legislatură (Tabelul 1) sau cabinet (Tabelul 2) ilustrează presiunea exercitată de eforturile de aderare la Uniunea Europeană. Tabelul 1: Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi 1990-1992 1992-1996 1996-2000 2000-2004 Locul 1 Politici financiar-fiscale Politici financiar-fiscale Politici financiar-fiscale Politici economice Locul 2 Politici economice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politică publică în perioada 1990-2004, pe baza legilor cu gradul cel mai înalt de relevanță 8 din fiecare legislatură (Tabelul 1) sau cabinet (Tabelul 2) ilustrează presiunea exercitată de eforturile de aderare la Uniunea Europeană. Tabelul 1: Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi 1990-1992 1992-1996 1996-2000 2000-2004 Locul 1 Politici financiar-fiscale Politici financiar-fiscale Politici financiar-fiscale Politici economice Locul 2 Politici economice și Administrație publică Politici economice Politici economice Politici financiar-fiscale Locul 3 Politici sociale Politici sociale și Administrație publică Administrație publică Administrație publică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Politici sociale Adm. publică și Politici sociale și Justiție/Dr.omului Politici sociale Adm. publică și Politici sociale Adm. publică Justiție/Dr.omului Notă: Sunt luate în considerare cele mai importante legi. Cu toate acestea, o analiză aprofundată a fiecărei legislaturi în parte pune în evidență numeroase aspecte relevante pentru rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice. Ele nu pot "contrazice" rezultatele analizei longitudinale, dar completează imaginea furnizată de aceasta cu elemente care pot fi înțelese doar prin raportare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestora în materie de guvernare. Însă, astfel de exemple nu pot fi reunite într-un model care să descrie opțiunile partidelor politice românești referitoare la politicile publice, care să surprindă "trăsăturile" acestor partide din această perspectivă. Mai mult, particularitățile fiecărei legislaturi din punct de vedere politic sunt dificil de ilustrat printr-o analiză longitudinală care să aducă un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mai mult, particularitățile fiecărei legislaturi din punct de vedere politic sunt dificil de ilustrat printr-o analiză longitudinală care să aducă un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței vs. politicile ignorării Rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice este cel mai bine pus în evidență de opțiunea pentru gradualism făcută de putere. Chiar și așa, influența este vizibilă mai curând în ritmul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
curând ostili unor astfel de măsuri.2 În ceea ce privește dinamica legislativă, analiza pune în evidentă două aspecte relevante pentru prezentul capitol. În primul rând, o instabilitate legislativă destul de mare 12% din legile adoptate sunt modificate și 7% abrogate până la sfârșitul primei legislaturi. Această lipsă de coerență decizională poate fi explicată inclusiv de factorii politici, cu atât mai mult cu cât există acele tensiuni între reformatori și gradualiști. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Guvernul este unicul inițiator al legislației, de-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al legislației, de-a lungul întregii perioade neexistând nicio lege adoptată ca urmare a unei propuneri din partea senatorilor sau deputaților 3. În al doilea rând, este relevant faptul că majoritatea covârșitoare a legislației adoptate în această perioadă este abrogată în legislaturi dominate tot de "urmașii" FSN: 20% între 1992 1996 și cea mai mare parte, între 2000-2004. O posibilă interpretare a acestei dinamici ar trimite către caracterul său "conservator" (ostil reformei) și incompatibil cu exigențele integrării europene, pe care chiar o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
primul său mandat, în ciuda criticilor vehemente exprimate de-a lungul timpului. O astfel de situație poate fi un contraargument destul de puternic privind impactul opțiunilor politice ale partidelor aflate la guvernare asupra politicilor publice. În ansamblu, tabloul măsurilor adoptate în prima legislatură arată, așadar, o predispoziție către politici de tip incrementalist gradualist, ceea ce implică în mod clar o opțiune politică. Chiar dacă o parte din deciziile luate sunt doar efectul lipsei de experiență (ignoranță) a noilor elite politice în activitatea guvernamentală, sursa lor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din scenă. În al treilea rând, tensiunile din interiorul FSN sau problemele de disciplină ar fi trebuit să genereze un climat favorabil intervenției Parlamentului, utilizat ca instrument în conflictele politice, dinamizându-i astfel "activitatea". Oportunitatea nu a fost însă fructificată. Legislatura 1992 1996: istoria unor politici negate de propriul partid Rolul jucat de factorii politici continuă să poarte marca gradualismului, datele disponibile pentru această cercetare punând din nou în evidență influența acestor factori mai curând prin "tonul general" dat elaborării politicilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aflate la putere dar și cu agenda populației. Pe de o parte, există cel puțin două exemple de decuplare a producției legislative de obiectivele anunțate la nivel guvernamental: privatizarea și combaterea corupției. Privatizarea primește mai multă atenție din partea Parlamentului față de legislatura anterioară, însă ponderea acestor legi și lentoarea adoptării lor sunt dezechilibrate față de atenția acordată discursiv acestui subiect. Declarată "obiectivul absolut" al guvernării Nicolae Văcăroiu încă de la începutul anului 1993, privatizarea este reglementată de către Parlament prin legi relevante abia în a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sfârșitul mandatului, în 1996, este adoptată o lege relevantă pentru acest domeniu. Pe de altă parte, problema legislației muncii și a protecției sociale conduce la observații contradictorii. Ponderea legilor din acest domeniu rămâne scăzută, fiind chiar mai mică decât în legislatura precedentă (8.3% față de 13.9%) în ciuda tensiunilor sociale puternice care caracterizează întreaga perioadă. În același timp, distribuția anuală a legilor adoptate de Parlament privind salariații sau asistații social, sugerează capacitatea legislativului de a răspunde în timp real5 tensiunilor sociale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politică) fără prezentarea unui program de guvernare, acceptând prezentarea unui set de măsuri destinate doar supraviețuirii pe perioada iernii 1992 1993. Cu toate acestea, trebuie menționat că profilul legislației din domeniul social nu ilustrează în mod clar, nici în această legislatură, imaginea de stânga a FSN/FDSN/PDSR. Este vizibilă însă reținerea partidelor la putere față de promovarea reformelor în planul politicilor economice cel mai bun exemplu fiind legislația din domeniul privatizării, dar și cea care se referă, la modul general, la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
situația este și mai complicată. Distribuția cantitativă a legislației mai pune în evidență un element care poate ilustra impactul opțiunilor partizane asupra politicilor: se remarcă o scădere a atenției acordate reparării abuzurilor regimului comunist și restabilirii dreptului de proprietate, spre deosebire de legislatura anterioară, cu toate că problemele de fond nu erau încă rezolvate. De altfel, ea confirmă reticența PDSR și a partenerilor săi de coaliție față de subiect. Analiza dinamicii legislative scoate în evidență câteva aspecte relevante pentru relația partide politici. Profilul legilor abrogate, precum și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partenerilor săi de coaliție față de subiect. Analiza dinamicii legislative scoate în evidență câteva aspecte relevante pentru relația partide politici. Profilul legilor abrogate, precum și momentul abrogării acestora conduce la observații paradoxale. Pe de o parte, ponderea legilor abrogate în timpul următoarelor două legislaturi este similară, în ciuda compoziției politice diferite a acestora. Abrogarea unui număr mare de legi era de așteptat între 1996 și 2000, odată cu venirea la putere a opoziției. Abrogarea unui număr similar de legi și de către guvernarea PSD după 2000 atrage
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
similar de legi și de către guvernarea PSD după 2000 atrage însă atenția. În același timp, există și exemple care tind să infirme impactul intereselor politice, în speță electorale, asupra producției legislative. Distribuția diacronică a legilor modificate sugerează că, spre sfârșitul legislaturii, nu sunt adoptate legi care ar putea genera beneficii electorale la alegerile din 1996. Ponderea legilor modificate de guvernarea CDR este egală pentru 1995 și pentru 1996 (nu există o aglomerare evidentă pe ultimele luni de mandat), iar politicile vizate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Parlamentul devine, prin intermediul unei opoziții mai active 8, mult mai atent la activitatea Guvernului și mai capabil să supravegheze producția legislativă a acestuia. În plus, instabilitatea majorității parlamentare favorizează această tendință, deoarece anumiți aliați ai puterii susțin uneori inițiativele opoziției. Legislatura 1996 2000: o alternanță politică pierdută printre politici Rolul jucat de factorii politici la nivelul procesului legislativ și al politicilor create este observabil pe anumite dimensiuni ale cercetării, chiar mai accentuat decât în legislatura precedentă. Însă, prin prisma alternanței la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]