661 matches
-
secretarul general al PCR descria atitudinea mobilizatoare și fidelitatea față de regim pe care dorea cu orice preț să le inoculeze populației își găsește și aici confirmarea. Pe Ceaușescu nu îl interesa cu adevărat, am putea adăuga, decât obținerea controlului asupra "legităților istorice" și imprimarea unei direcții romantic leniniste acestora. În ceea ce privește "trăsătura dominantă a caracterului său", opinează Curticeanu, aceasta era "viclenia; el apare mereu în imaginea mea cu o mie de fețe și nu pot distinge, nici acum, masca de chipul adevărat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cuceririlor științei și tehnicii înaintate, prin perfecționarea noilor relații sociale, prin transformarea revoluționară a societății. Rolul partidului comunist, ca forță politică conducătoare, este acela de a conduce în mod conștient acest proces complex, de a acționa în strânsă concordanță cu legitățile obiective ale dezvoltării sociale, pentru a nu permite apariția sau adâncirea unor contradicții, pentru a promova spiritul revoluționar, noul, asigurând triumful societății comuniste, îndeplinindu-și astfel rolul său în societate (Congresul XI...: 1975, 81; vezi și Societatea socialistă...: 1972). Înainte de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
științific și caracterul profund eronat al tezelor potrivit cărora ar trebui să se limiteze sau să se renunțe la rolul și funcțiile statului în conducerea activității economico-sociale. Trebuie spus că, dimpotrivă, complexitatea evoluției viitoare a societății și aplicarea conștientă a legităților dezvoltării sociale impun perfecționarea continuă a activităților de conducere în toate domeniile. Desigur, în concordanță cu stadiul de dezvoltare al economiei și vieții sociale și pe măsura adâncirii și perfecționării procesului de democratizare al statului, de participare tot mai largă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și conducător al întregii activități economico-sociale. Funcțiile de organizare și conducere conștientă a activității în societatea socialistă nu vor dispărea niciodată. Societatea va trebui să dispună întotdeauna de organisme centrale proprii care să asigure conducerea activității economico-sociale pe baza aplicării legităților sociale, evitând disproporțiile, soluționând contradicțiile, asigurând dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor, ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale a poporului (Ceaușescu: 1984, 44-45; subl. m.). Reiese foarte clar din pasajul citat mai sus că Ceaușescu nu concepea comunismul în sensul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Articole, cuvântări, interviuri, București, Editura Politică. Hrușciov, Nikita (1961), "The new programm of the Communist Party of the Soviet Union", in Mendel, Arthur (ed.), Essential works of Marxism, New York, Bantam Books, pp. 371-486. Iacob, Dumitru (1979), "Democrația socialistă. Adâncirea democrației legitate a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, a înaintării României spre comunism", în Curs de socialism științific, București, Editura Politică, pp. 406-426. Iovan, Gheorghe (1980), "Centralismul democratic principiul fundamental al structurii organizatorice și al activității partidului. Principalele direcții ale dezvoltării centralismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ÎNDEPLINIRII CU SUCCES A SARCINILOR CARE ÎI REVIN NECESITATEA CONDUCERII ȘI ÎNDRUMĂRII DE CĂTRE PARTID A ACTIVITĂȚII APARATULUI DE SECURITATE Pentru societatea omenească contemporană, ajunsă la mare grad de complexitate, este caracteristică creșterea rolului factorului subiectiv, tendința sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncitoare, în alianță cu țărănimea și masele largi populare, spre dobândirea și manifestarea - pe toate planurile - a dreptului sacru al poporului nostru de a fi stăpân în propria țară. Călăuzindu-se după concepția științifică marxist-leninistă despre lume și societate, după legitățile general valabile ale revoluției și construcției socialiste și pornind de la necesitatea obiectivă a aplicării acestora la condițiile specifice interne și internaționale ale României, partidul comunist a știut să transforme rapid lupta antifascistă de eliberare națională într-o mișcare socială de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
respectarea drepturilor elementare la viață și demnitate umană (interzicerea genocidului și a sclavajului și, cu un conținut mai larg, legile și obiceiurile războiului)7. Fenomen cu multiple implicații pozitive, dar și negative globalizarea se cere controlată de factorii politici, astfel încât legitățile economiei să fie folosite în favoarea menținerii păcii, dezvoltării și apropierii popoarelor și nu pentru perpetuarea unor efecte negative pe care o politică înțeleaptă, dacă nu poate să le lichideze, trebuie să încerce, în orice caz, să le reducă la minimum
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ei. Cu cea mai bună înfățișare și cu o tipologie variat amicală, ingerința își instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai multa istoricitate, legitatea tinde să dispară, pentru că, În ultimă instanță, devenirea este unică și ireversibilă și, prin definiție, nu presupune legi tocmai pentru că ea nu se reproduce” (Aron, 1948/1981, 299). În căutarea unui punct de plecare pentru noi cercetări care să suscite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și greu comprehensibile unele distincții teoretice. Să urmărim, de exemplu, explicația pe care o oferă termenilor de „schimbare socială” și „transformare socială”: „După părerea noastră, noțiunea „schimbare socială” este utilizată, de regulă, în sociologia empirică pentru analiza și interpretarea anumitor legități sociale, în timp ce prin noțiunea „transformare socială”, folosită în sociologia aplicată, se subînțelege nu doar procesul însăși, ci și participarea activă la acesta” (p. 83). Consider importantă prezentarea unei perspective istorice asupra evenimentelor ce s-au succedat premergător perioadei de tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legătură directă cu aceste dezbateri, Heraclit din Efes dă un puternic impuls mișcării de marginalizare a cuvântului (și universului definit) de mythos prin sacralizarea logos-ului. În căutarea unui „termen specializat care să semnifice ordinea, măsura, contradicția ca bază sau legitate”, Heraclit „ia logos-ul din limbajul comun sau, mai exact, din limbajul aplicat omului și, resemnificându-l, Îi dă un sens cu valoare universală” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). În felul acesta, logos-ul ajunge să consacre acel discurs uman, reflex
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pentru humorist, timpul și eternitatea nu sînt contradicții absolute, așa încît să existe obligatoriu între ele o relație tensionată dureroasă. Veșnicia nu este ceva ce așteaptă sau care se află undeva departe în timp. Este o prezență continuă, desemnînd marea legitate ce face inteligibilă orice evoluție în timp. O presupunem constant, fie că privim în urmă, fie că înainte. Fraza lui Kiekergaard, potrivit căreia înțelegem privind în urmă și trăim îndreptîndu-ne înainte, nu este totalmente justă. Fiindcă acea mare legitate nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
marea legitate ce face inteligibilă orice evoluție în timp. O presupunem constant, fie că privim în urmă, fie că înainte. Fraza lui Kiekergaard, potrivit căreia înțelegem privind în urmă și trăim îndreptîndu-ne înainte, nu este totalmente justă. Fiindcă acea mare legitate nu e de mai mică importanță pentru strădania de a înainta decît privirea noastră retrospectivă; amintirea trecutului determină ceea ce putem face în prezent ca să pregătim viitorul. Humorul nu consideră realitatea ca pe o decădere din veșnicie, ci o priveliște tocmai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu numai extinderea mai mare în spațiu și timp a acționat supra sufletului. Lărgirea imaginii despre lume i-a urmat o înțelegere tot mai adînc pătrunzătoare în ce privește legitatea existenței. Imaginea despre lume dovedea din ce în ce mai mult că totul se află într-însă într-o legătură intimă, tot ce e foarte mic, întocmai ca tot ce este mai înalt, prin niște legi generale 92. Firul de praf și universul se
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
modului său de a înfățișa eroismul și înalta judecată. Dar efortul și sentimentul său intelectual n-au intrat în legătură cu o simpatie comprehensivă față de ceea ce este finit și limitat în viața umană și în natură. Pentru Spinoza, nu infinitatea existenței, ci legitatea acesteia se situa în prima linie. El recomandă, drept cel mai important mijloc al libertății spirituale, ca sentimentele noastre să fie legate de idei valoroase, în care putem afla un echilibru complet (Ethica, V, nota 4). Sinuozitățile vieții sufletești trebuie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
118. Dacă i s-ar fi cerut să-și definească mai net poziția filosofică, H. Höffding ar fi răspuns, foarte probabil, că aceasta era una de amendare critică, în spirit neokantian, a tendinețlor pozitiviste. El credea sincer în unitatea și legitatea lumii, fără să-și facă o dogmă sau să propună vreo concepție "concluzivă" despre lume deoarece la asta ne obligă adevărul că nu vom cunoaște nicicînd decît doar o parte și nu întreaga existență, aflată într-o permanentă devenire. În
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
alta care provine din caracteristicile organizației sportive: de drept public sau de drept privat, structură a administrației publice pentru sport ori structură sportivă. Managementul include și administrația, constituind un sistem creat pentru realizarea eficientă a obiectivelor bazat pe concepte, principii, legități, metode și tehnici specifice. Elementele specifice administrației se regăsesc în ponderi diferite în managementul organizației sportive, fiind mai pregnante și preponderente în managementul structurilor administrației publice pentru sport, respectiv organul administrației publice centrale de specialitate (ANS) și instituțiile deconcentrate ale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
publice orientat spre realizarea obiectivelor organizațiilor publice cu maximum de eficiență. Managementul public ca știință sau componentă a științei managementului studiază procese și relații de management existente între componentele sistemului administrativ, dar și în cadrul acestora, în vederea descoperirii de principii și legități generale, de metode și tehnici pentru îmbunătățirea previziunii, organizării și coordonării, administrării resurselor și controlului evaluării activităților cu scopul creșterii gradului de satisfacere a interesului public. (A. Androniceanu, 2004). Obiectivul fundamental al managementului public este creșterea gradului de satisfacere a
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
transmis către subordonați; b. liderul are un nivel înalt de cunoștințe și aptitudini privind aspectele tehnice, administrative, cele delegate de rezolvarea problemelor; c. liderul are capacitatea de asigura planificare, resurse, instruire, sprijin pentru subordonați; d. structura organizațională optimă în ce privește diferențierea, legitățile și relațiile stabile din cadrul grupului de lucru. 6.4. Aspecte ale comportamentului uman bazat pe motivație în conducerea managerială D. McGregor examinează concepția managerială tradițională - bazată pe control și direcționare - prin prisma elementelor specifice comportamentului uman și explică unele aspecte
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
economico - sociale durabile 2.1.1 Cerințe ale statisticilor regionale în cercetarea dezvoltării economico - sociale durabile în România Studiul fenomenelor și proceselor economice și sociale în care ,,spațiul, distanța, localizarea au un rol decisiv și are ca țintă/scop formularea legităților de mișcare a acestora, precum și a metodelor și tehnicilor cu care acestea pot fi cercetate și anticipate în evoluția lor ulterioară” este particular științei regionale [Constantin, D.L., ș.a, 2003]. Economia regională, ca latură a științei regionale, abordează unele probleme
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
tipice, univoc determinate și fenomene multicauzale ce implică relații multiple de interdependență, ,,a căror dimensiune și structură pot fi delimitate în spațiu și timp” [Tacu, Al.P , n.c., 2003]. Cercetarea statistică regională ,,vizează caracteristica cantitativă și descifrarea regularităților și legităților ce se manifestă la nivelul acestor fenomene și procese.” [Tacu, Al.P , n.c., 2003]. Analiza statistică a dezvoltării regionale se bazează pe principii metodologice, procedee și tehnici ce se integrează în metodă. Metoda statistică permite ,,producerea informației statistice, [...], precum și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lor.” [Jaba, E., 2002, p.14] În observarea statistică a dezvoltării la nivel regional se urmărește ca volumul de informații asupra regiunilor să se refere doar la aspectele care caracterizează dezvoltarea economico - socială durabilă și să fie suficient pentru descoperirea legităților obiective. Complexitatea regională determină selectarea acelor înregistrări rezultate din observarea faptică, care au capacitatea de a exprima dezvoltarea în profil teritorial, astfel încât informațiile să fie compatibile cu nevoia de cunoaștere și expresia cantitativă a acestora, să fie relevantă pentru analiza
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
autonomiei duce la autonomism, reprezentare unilaterală și idealistă a relației dintre conștiință și existență în sensul izolării conștiinței pe temeiul său existențial, social. Absolutizarea eteronomiei duce la eteronomism, nesocotirea caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]