3,106 matches
-
Odată cu comparația, este activat și un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate, care pot fi ipostaziate și legitimate de instanțe exterioare sau coextensive sistemului acțiunii de instituire. În alternativa legitimării exterioare, actorii sociali sunt pasivi, simple obiecte ale evaluării. În alternativa legitimării interioare, actorii sociali sunt propriii evaluatori. În final, cele două alternative riscă să ajungă în conflict. Ieșirea din starea conflictuală a binomului tradițional-modern coincide cu ignorarea definitivă a instituirii lui exterioare, pentru a reflecta asupra modului în care actorii înșiși
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să zicem, urmându-l pe Marx, „baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de legitimare își are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construcție era specifică nu numai pentru actorii sociali individuali, ci se aplica și în cazul actorilor naționali. Construcția și afirmarea identității corporatiste colective a statelor naționale, respectiv individualizarea statelor naționale au deținut o poziție prioritară de-a lungul întregii modernități. Legitimarea identității naționale s-a bazat pe criterii naturale (rasă sau etnie), pe criterii spirituale (religii naționale), lingvistice, teritoriale sau istorice (unitate culturală și de limbă a unei populații care s-a statornicit istoric pe un teritoriu anume). Identitatea națională a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile de roluri corespunzătoare raționalizării birocratice din organizațiile care s-au tot multiplicat ca urmare a schimbărilor produse în diviziunea socială și economică a muncii. Clasele sociale, ocupațiile și habitus-urile culturale ordonau structurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de roluri în categorii ce separau și în același timp uneau indivizii, adică individualizau și clasau (grupau) în mod concomitent. De-a lungul întregii perioade de inițiere, organizare și consacrare a modernității, putem observa cum s-a ajuns la acea legitimare prin care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de exemplu Steaua București) și de admiratori/imitatori ai unui personaj care, prin „becalizare”, induce un stil ce transformă vulgaritatea și precaritatea culturală în asociați legitimi ai bogăției economice. Societatea noastră în tranziție pare să ofere încă o bază de legitimare a unor astfel de asocieri ciudate între bogăția de resurse și sărăcia de reprezentare a sinelui pe scena socială. Odată cu aceasta, apar și mai puternice scindările dintre intelectualii autentici („boieri ai minții” i-a numit cineva lipsit de umor), care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să creeze haos și anxietate în raport cu poziții sociale devenite din ce în ce mai precare, nesigure și amenințate de lipsa unor alternative viabile de supraviețuire socială. Ca urmare a instituirii și generalizării acestei stări, ar apărea o „continuă delegitimare a acțiunii sociale” și o legitimare a „strategiilor de corupție și abuz”, ca „principale forme de manifestare a instituției «contra-instituționalizării»”. Tendința dominantă ar consta astfel în perseverarea pe căile instituționale tradiționale, în condiții de multiplicare a deschiderilor instituționale noi, pentru a consacra „contra-” sau „retro-instituționalizarea”. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și spațiul social de practici sociale corespunzătoare. Aceste practici nu se referă însă doar la stiluri de viață alternative ce ar fi reciproc complementare. Ele sunt induse de acea structură socială în care relațiile de putere și baza lor de legitimare dețin poziția-cheie. Tocmai în virtutea modului de distribuire a puterii în structura socială a societăților tradiționale și a societății industriale, masculinitatea a deținut poziția dominantă și s-a asociat cu inegalități de gen corespunzătoare. Dinspre modernitatea noastră actuală, ne putem întreba
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Între conștiința și realitatea inegalităților de gen sau între eforturile de delegitimare și sursele de generare ale acestora există un decalaj considerabil. De aceea, este necesar să se reflecteze asupra inegalităților, dar și, sau mai ales, asupra surselor lor de legitimare, generare și conștientizare. Recunoașterea efectelor pieței economice asupra familiei Să punem în corespondență piața economică, relațiile parentale și relațiile familiale. La limită, piața presupune că mobilitatea forței de muncă este independentă de condițiile și necesitățile vieții personale și ale celei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai implicată în construcția noilor state naționale. Ea a început să formeze elitele noii birocrații seculare, să ofere punți de negociere între culturile mercantile și cele ale cercurilor de putere din jurul curților monarhice, să promoveze noi valori intelectuale și legitimări ale ordinii politice religioase și încă protoștiințifice. După o perioadă de stagnare, ce a atins apogeul în epoca Luminilor, când ideile într-adevăr novatoare nu-și găseau decât episodic locul în alma mater, universitatea revine în forță pe scenă odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explora această nouă tipologie a universităților, propun un set de dimensiuni, după cum urmează: 1. Organizarea instituțională a cunoașterii academice, a producerii (cercetare), transmiterii și reproducerii ei (instruire, transfer cognitiv și tehnologic). 2. Finanțare: surse și gestionare. 3. Studenți: selecție, varietate, legitimare. 4. Universitarii: selecție, relații, participare la conducerea instituțională. 5. Valorile morale și realizarea lor. Voi admite că în fiecare tip de universitate dimensiunile menționate vor tinde să manifeste forme distincte de variație ca urmare a adaptării instituționale la contextele de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fervoare „«marile teme» ale modernității: moartea, nebunia, suferința, Poezia cu majusculă” și înțelege „mistica poeziei ca instrument de mântuire, gravitatea rostirii” (Mircea Cărtărescu). Fără îndoială că dramatismul biografiei poetului, condiția lui boemă și rebelă, suferința și dispariția prematură contribuie la legitimarea acestei receptări, însă ea e autorizată în primul rând de texte. Mai vechile încercări de a-l recupera integral pe poet în cadrele modernismului șaptezecist au dat rezultate limitate. Gheorghe Grigurcu semnala filiația suprarealistă, consemna ispita transcendenței, înregistra patetizarea amintirii
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
aceste pagini, profilul unui nou etos eclezial care ne cheamă la o mai activă solidaritate cu „comunitatea de mântuire” (Biserica) și, respectiv, „comunitatea de destin” (neamul), cei de „acasă” au șansa participării la o terapeutică „demitologizare” a „marii narațiuni” de legitimare a Bisericii Ortodoxe Române, fixată foarte frecvent în cadrele de referință ale unui naționalism narcisist, exhibat în mostre adesea penibile de obediență circumstanțială. Ce este și ce nu este BOR în raport cu statul român? - aceasta este întrebarea pusă frecvent de autor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din toate ungherele societății. În fine, integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, pe lângă diminuarea resurselor externe dedicate organizațiilor societății civile - urgențele Occidentului nu mai sunt acelea din 1990-2000, iar foștii finanțatori așteaptă pe bună dreptate apariția unor donatori locali -, și o neașteptată legitimare a statului. Ca și fostele state postcomuniste admise în Uniunea Europeană la 1 mai 2004, statul român se trezește după aderare cu o legitimitate pe care nu ar fi putut s-o câștige pe merit decât în decenii. În cel mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
putem, prin urmare, întreba: care sunt acele elaborări teoretice prin care a dat Kant curs acestor interese? Care este relația dintre întemeierea kantiană a metafizicii și elaborarea principiilor metafizice ale științei matematice a naturii? Răspunsul la prima întrebare este simplu. Legitimarea metafizicii ca știință a fost înfăptuită de Kant prin elaborarea filosofiei sale transcendentale, expusă în Critica rațiunii pure (prescurtat CRP) și în Prolegomene (prescurtat Pr.), iar cercetarea fundamentelor metafizice ale științei naturii a fost întreprinsă în mod sistematic în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
temeiurilor filosofiei transcendentale. În egală măsură ca și „faptul existenței matematicii pure, „faptul” existenței fizicii pure a premers proiectului filosofiei transcendentale și l-a făcut posibil. Pentru Kant tocmai explicarea posibilității matematicii și a fizicii pure a reprezentat cea dintâi legitimare a filosofiei sale transcendentale. Ca teorie a experienței, potrivit unei expresii consacrate de Hermann Cohen, filosofia transcendentală a lui Kant nu este, prin urmare, produsul unei reflecții asupra posibilității unei cunoașteri cu valoare obiectivă despre fenomene în general. Ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îndreptățită în măsura în care este vizată pretenția unor filosofi ai naturii „de a-și imagina posibilități așa cum le face plăcere și de a se juca cu noțiuni care nici cel puțin nu pot fi reprezentate în intuiție și nu au o altă legitimare a realității lor obiective decât aceea că nu stau în contradicție unele cu altele”19. Formulări care, să recunoaștem, reprezintă o foarte sugestivă caracterizare a tendinței spiritelor pur speculative de a sustrage știința naturii acelui control pe care-l face
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca postulat al rațiunii pure, și principii ale acțiunii care pot fi justificate numai prin examinarea consecințelor aplicării lor, adică pe baza experienței. În multe pasaje din Imm și Crp transpare cu claritate preocuparea autorului de a evidenția opoziția dintre legitimarea sau invalidarea morală a unei maxime prin examinarea consecințelor statuării ei drept lege universală și evaluarea ei prin raportare la principiul necondiționat al moralității. Aceste pasaje pot fi citite drept tot atâtea încercări de a sublinia că imperativul categoric nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Sava, ținut de Laurian în septembrie 1842, este examplar în această privință. Tema centrală pe care o dezvoltă vorbitorul este că rânduielile sociale, instituțiile, moravurile și ideile trebuie toate să se justifice în fața tribunalului pe care îl instituie rațiunea. Iar legitimarea stărilor sociale și a moravurilor se realizează prin raportarea lor la o morală întemeiată pe rațiune, prin critica lor permanentă din această perspectivă. Critica însăși este privită drept resursa supremă a progresului, atât în lumea ideilor, cât și în viața
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cum este posibil ceva care există. Această nouă orientare a gândirii filosofice, orientarea transcendentală, s-ar exprima cel mai pregnant în distincția pe care a trasat-o Kant între problema empirică a originii și genezei cunoștințelor și tema filosofică a legitimării lor obiective. Kant a distins anterioritatea în timp de a priori-ul care întemeiază, chiar dacă, remarcă Florian, el nu a făcut întotdeauna deosebirea „dintre a priori genetic și a priori logic”43. Ceea ce a favorizat interpretarea psihologistă a filosofiei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
făcută ca introducere la metafizică, are cu totul altă înfățișare sau are, în punctele esențiale, o înfățișare deosebită de teoria cunoștinței, făcută dintr-un punct de vedere științific.”91 Pe scurt, pentru Nae Ionescu teoria cunoașterii nu era decât o legitimare a cunoașterii absolutului. Reflecțiile sale pe această temă erau conduse de țeluri diametral opuse celor pe care le-a urmărit Kant. Dacă profesorul Ionescu neglija filosofia teoretică a lui Kant socotind-o nerelevantă, el nu ezita, în schimb, să critice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lipsa de reverență a lui Kant pentru tradiții încărcate de prestigiul vechimii le-a putut apărea conservatorilor din vremea sa drept o poziție de-a dreptul subversivă. Și aveau bune temeiuri să o privească în acest fel. Într-adevăr, problema legitimării legislației va fi pusă de Kant în termenii următori: dacă poporul, colectivitatea care este supusă legilor, și-ar impune aceste legi prin consensul membrilor ei luminați, capabili să facă uz de propria lor rațiune, atunci această legitimare va fi deplină
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Într-adevăr, problema legitimării legislației va fi pusă de Kant în termenii următori: dacă poporul, colectivitatea care este supusă legilor, și-ar impune aceste legi prin consensul membrilor ei luminați, capabili să facă uz de propria lor rațiune, atunci această legitimare va fi deplină. Ceea ce nu poate accepta o colectivitate de oameni luminați în toate cele ce privesc propria ei viață, nici o autoritate civilă, bunăoară un monarh, nu este îndreptățită să decidă. Voința acestuia, ca și a oricărei alte autorități, are
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3. Orice act de violență ce se exercită asupra unui individ, în instituție, din partea acesteia sau în favoarea instituției. Din ce în ce mai des, constatăm în societatea actuală o legitimare a violenței instituționale, ea fiind făcută în baza mandatului de a asigura cu orice chip bunăstarea beneficiarului. În curând, violența instituțională va purta un nou nume: putere instituțională. Consecințele violenței Beneficiarii serviciilor în care își desfășoară activitatea asistentul/pedagogul social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]