2,103 matches
-
de infracțiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 28. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziilor menționate, precum și considerentele pe care acestea se sprijină își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Totodată, considerentele anterior citate sunt valabile
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
mult 2 ani. Curtea reține însă, în acord cu jurisprudența precitată, că stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune amânarea aplicării pedepsei intră în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 30. În raport cu cele reținute anterior, în ceea ce privește înfăptuirea justiției și cerința înscrisă în dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2) - „justiția este egală pentru toți“ -, Curtea constată că aceasta reflectă dispoziția constituțională înscrisă în
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
dezbatere proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 - PL-x nr. 292/2021, proiect deja adoptat de Senat. Or, potrivit practicii constante a Curții Constituționale, imixtiunile de acest tip ale Guvernului în activitatea și rolul Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, sunt neconstituționale. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, a amintit că ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
de respectare a Constituției și a legilor, care revine atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, se aplică în egală măsură și Parlamentului, inclusiv în privința modului de exercitare a atribuției sale principale și esențiale, respectiv aceea de unică autoritate legiuitoare a țării, care constă în elaborarea proiectelor de lege și adoptarea acestora ca legi ale statului român. ... 26. Se arată, în esență, că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza C-370/05 Uwe Kay Festersen). Totodată, a precizat că o reglementare națională care desființează pentru viitor drepturi reale cu privire la terenuri agricole deținute de resortisanții altor state membre încalcă obligațiile care revin statului legiuitor în temeiul dispozițiilor coroborate ale art. 63 din TFUE și ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 40. Prin urmare, o lege națională prin care sunt suprataxate veniturile ce ar putea fi obținute din vânzarea terenurilor agricole
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele lor de vedere. ... 45. Președintele Camerei Deputaților apreciază, în esență, că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece Parlamentul, în calitate de unică putere legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform Constituției, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de acest organ reprezentativ. ... 46. Astfel, cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea procedurii constituționale de adoptare a unei
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
terenuri agricole. ... 62. Referitor la invocarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia o reglementare națională care desființează pentru viitor drepturi reale cu privire la terenuri agricole deținute de resortisanții altor state membre încalcă obligațiile care revin statului legiuitor, în temeiul dispozițiilor coroborate ale art. 63 din TFUE și ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se afirmă că și de această dată autorii obiecției de neconstituționalitate fac o confuzie majoră între două instituții juridice, cu
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
aceasta. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 90). ... 96. Curtea mai reține că, în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, acesta poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară, iar, în prezenta cauză, legea criticată a fost adoptată atât de prima Cameră sesizată, cât și de Camera decizională. Cu alte cuvinte, legea antereferită aprobă o
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzute de art. 348 din Codul penal. Consideră că norma de incriminare a fost completată, astfel, de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a devenit nu doar un organ legiuitor, ca pe vremea Tribunalului Suprem de tristă amintire din perioada comunistă, ci mai ales o sursă de insecuritate juridică pentru toate instanțele din țară. Arată că, drept urmare a recursului în interesul legii mai sus citat, s-au format două
DECIZIA nr. 72 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283801]
-
din Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor
DECIZIA nr. 372 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275783]
-
penale. Se susține că, în aceste condiții, aprecierea instanțelor cu privire la reunirea cauzelor este una subiectivă, iar prin hotărârile pronunțate în acest sens, aceste instanțe sunt abilitate să legifereze, atribuție ce aparține, în mod exclusiv Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. Se mai susține că prevederile art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală creează discriminare între inculpați aflați în aceeași situație juridică, prin faptul că permit acordarea de către instanțele de judecată a unui regim juridic privilegiat
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte ce țin de competența autorității legiuitoare. Totodată, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 607 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265267]
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. ... 20. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, paragrafele 28-31, Curtea a
DECIZIA nr. 609 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265251]
-
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, astfel încât instanța de control constituțional nu se poate substitui acestuia pentru adăugarea unor noi prevederi la cele deja instituite. În acest sens, s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.053 din 16 septembrie 2010, respingând ca
DECIZIA nr. 53 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271478]
-
o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea a apreciat că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu“ ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul Public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau conform unor proceduri penale ordinare (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 68 și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
din 10 septembrie 2019, paragraful 71). ... 43. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a recunoscut că, în acest domeniu, legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a realizat, în mod implicit, o asimilare a legii preconstituționale (adoptată, spre exemplu, sub imperiul Constituțiilor din 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, după caz, sau Decretului-lege nr. 92/1990) cu legea, în sens de act de reglementare primară adoptat de autoritatea legiuitoare a țării, având în vedere însăși titulatura ei. În schimb, întrucât există acte de reglementare primară preconstituționale în privința cărora nu se poate face o astfel de asimilare/ conversie (spre exemplu, decretele normative ale Consiliului de Stat adoptate sub imperiul
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind neglijența în serviciu ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/ Guvern), cât și de organele judiciare (Ministerul Public și instanțele judecătorești). ... 75. Pentru identitate de rațiune cu cele menționate la paragrafele 38-58, Curtea reține că dispozițiile art. I pct. 4 [cu referire la art. 298] și ale art.
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). ... 85. Cu privire la activitatea de legiferare, Curtea a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceptul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceptul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție cu prevederile art. 67, 76, 77 și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Curtea a statuat că „în ceea ce privește puterea legislativă, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau de urgență. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea [Decizia nr. 198 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 15 iulie 2019, paragraful 24
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind neglijența în serviciu ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare (Ministerul Public și instanțele judecătorești). Cu alte cuvinte, Curtea constată necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]