2,216 matches
-
și metionina), însă lisina este prezentă din abundență: aceasta face ca proteinele leguminoaselor să completeze și să ntregească într-un mod ideal pe cele ale cerealelor (BONCIARELLI F., 1992; ANGELINI F., 1965; BĂLTEANU GH., 1979; UNGUREANU O, 2001). Semințele anumitor leguminoase în afară că sunt bogate în proteine, au în compoziția lor și un conținut semnificativ de grăsimi constituind materia primă în industria uleiurilor și ca adaos la fabricarea pâinii. Semințele de soia conțin 1725% grăsimi, ceea ce a dat culturii acestora
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de proteo-oleaginoase. Semințele de arahide conțin până la 48% grăsimi, de aceea cultura este una oleoproteică. Năutul sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). în afară de folosirea lor pentru boabe, leguminoasele sunt utilizate și ca furaj.Datorită proprietății de fixare a azotului atmosferic, prin intermediul microorganismelor azotofixatoare, leguminoasele pentru boabe sunt mijloace importante pentru a menține și a crește nivelul fertilității terenurilor agricole; aceasta în mod deosebit în locurile unde în lipsa îngrășămintelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sii lupinul conțin deasemenea cantități apreciabile de substanțe grase (BĂLTEANU GH., 1998; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). în afară de folosirea lor pentru boabe, leguminoasele sunt utilizate și ca furaj.Datorită proprietății de fixare a azotului atmosferic, prin intermediul microorganismelor azotofixatoare, leguminoasele pentru boabe sunt mijloace importante pentru a menține și a crește nivelul fertilității terenurilor agricole; aceasta în mod deosebit în locurile unde în lipsa îngrășămintelor industriale reface rezervele de azot ale solului. Pentru acest fapt se oferă o oportunitate prețioasă atât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilității terenurilor agricole; aceasta în mod deosebit în locurile unde în lipsa îngrășămintelor industriale reface rezervele de azot ale solului. Pentru acest fapt se oferă o oportunitate prețioasă atât din punct de vedere al alternanței culturilor, cum ar fi cerealele, cu leguminoasele într-un cadru rațional de tehnologie, cât și din punct de vedere a bioremedierii solului (DUMITRU MARIANA., 2005). Leguminoasele pentru boabe constituie un aliment fundamental pentru multe populații de pe Pământ, dense în mod demografic și/sau depreciate din punct de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Pentru acest fapt se oferă o oportunitate prețioasă atât din punct de vedere al alternanței culturilor, cum ar fi cerealele, cu leguminoasele într-un cadru rațional de tehnologie, cât și din punct de vedere a bioremedierii solului (DUMITRU MARIANA., 2005). Leguminoasele pentru boabe constituie un aliment fundamental pentru multe populații de pe Pământ, dense în mod demografic și/sau depreciate din punct de vedere economic (China, India, Mexic, Brazilia etc.): amestecuri ale cerealelor cu leguminoasele au fost capabile să satisfacă, grație bilanțului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
vedere a bioremedierii solului (DUMITRU MARIANA., 2005). Leguminoasele pentru boabe constituie un aliment fundamental pentru multe populații de pe Pământ, dense în mod demografic și/sau depreciate din punct de vedere economic (China, India, Mexic, Brazilia etc.): amestecuri ale cerealelor cu leguminoasele au fost capabile să satisfacă, grație bilanțului pozitiv al conținutului în aminoacizi, necesarul de proteine a oamenilor, acolo unde condițiile sociale sau climatice fac dificilă aprovizionarea cu proteine de origine animală (MATEO BOX J.M., 1961; UNGUREANU O, 2002). în țările
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pozitiv al conținutului în aminoacizi, necesarul de proteine a oamenilor, acolo unde condițiile sociale sau climatice fac dificilă aprovizionarea cu proteine de origine animală (MATEO BOX J.M., 1961; UNGUREANU O, 2002). în țările dezvoltate din punct de vedere economic, sămânța leguminoaselor a pierdut mult din importanța sa tradițională în alimentația oamenilor, datorită tendinței de a consuma alimente de origine animală, mai prețuite, dar și mai scumpe. Leguminoasele pentru boabe sunt limitate și de anumite defecte, precum: gustul puțin plăcut și tinde
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
J.M., 1961; UNGUREANU O, 2002). în țările dezvoltate din punct de vedere economic, sămânța leguminoaselor a pierdut mult din importanța sa tradițională în alimentația oamenilor, datorită tendinței de a consuma alimente de origine animală, mai prețuite, dar și mai scumpe. Leguminoasele pentru boabe sunt limitate și de anumite defecte, precum: gustul puțin plăcut și tinde să dea stări de oboseală, iar natura substanțelor proteice nu este cea mai bună, din punct de vedere al valorii biologice. De asemenea, în semințele unor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pentru boabe sunt limitate și de anumite defecte, precum: gustul puțin plăcut și tinde să dea stări de oboseală, iar natura substanțelor proteice nu este cea mai bună, din punct de vedere al valorii biologice. De asemenea, în semințele unor leguminoase se găsesc substanțe toxice (alcaloizi în lupin; neurotoxine în măzăriche) sau antimetabolice (glucozide, antitripsine, săpunuri, taninuri, etc.). O parte aceste incoveniente se elimină cu tratamente simple: fierbere, prăjeală, coptură, înmuiere. Alți factori care au contribuit la descurajarea culturii de leguminoase
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
leguminoase se găsesc substanțe toxice (alcaloizi în lupin; neurotoxine în măzăriche) sau antimetabolice (glucozide, antitripsine, săpunuri, taninuri, etc.). O parte aceste incoveniente se elimină cu tratamente simple: fierbere, prăjeală, coptură, înmuiere. Alți factori care au contribuit la descurajarea culturii de leguminoase pentru boabe în țările industrializate sunt:incertitudinea prețului de realizare; dificultățile încă existente în privința mecanizării; aportul limitat al îmbunătățirii genetice; ineficiența intensificării tehnologiei de cultivare deoarece sporurile de producție obținute sunt inferioare în comparație cu alte plante cultivate (BONCIARELLI F., 1992; ANGELINI
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de producție obținute sunt inferioare în comparație cu alte plante cultivate (BONCIARELLI F., 1992; ANGELINI F., 1965; AGATHOKLI I., 1954; OPLINGER E.S., 1990; UNGUREANU O, 2002). Năutul (Cicer arietinum L.) nu crește sălbatic, el găsindu-se numai cultivat. Năutul este a treia leguminoasă pentru boabe din punct de vedere al importanței mondiale, după fasole și mazăre. Semințele de năut sunt întrebuințate în alimentația omului, fierte, prăjite, sub formă de surogat de cafea, etc., valoarea lor nutritivă fiind destul de ridicată, datorită conținutului mare de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
BOX J.M., 1961; IACOB VIORICA, 1994; FILIPESCU C., 1993; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; BĂLTEANU GH., 1998, ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Pe lângă calitățile menționate până în prezent, este bine de reținut și faptul că năutul este una din leguminoasele pentru boabe la care păstăile nu sunt dehiscente la maturitate, deci nu se scutură (ZAMFIRESCU N., 1958; MATEO BOX J.M., 1961; BONCIARELLI F., 1992; MUNTEAN L., 1995; BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). în România, această plantă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
oamenilor și a animalelor; existând posibilități de extindere tot mai mare, mai ales datorită creșterii numărului de investitori străini în toate ramurile economice ale țării, dar mai ales în agricultură. RĂSPÂNDIREA NĂUTULUI PE PLAN MONDIAL ȘI îN ROMÂNIA Pe glob, leguminoasele pentru boabe ocupă aproximativ 175 milioane hectare, adică 11% din suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți comerciale (ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1999). Cunoscut si sub denumirea de "mazarea berbecilor", năutul (Cicer arietinum L.) este o cultură veche în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de modificare a habitusului plantei de la tipul normal de plantă semiaplecat spre un tip înalt, erect cu înflorirea concentrată și cu primele păstăi bine distanțate de pământ, astfel încât să fie posibilă recoltarea mecanizată. II.1.4. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A SEMINȚELOR Leguminoasele pentru boabe (mazărea, fasolea, lintea, bobul, năutul) ocupă un loc important în agricultura mondială, având în vedere calitatea proteică și capacitatea de fixare a azotului atmosferic; 68% dintre proteinele consumate de populația lumii sunt de origine vegetală. Proteina vegetală consumată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Unional de Fitotehnie (V.I.R., C.S.I.). Se observă din examinarea cifrelor variații relativ mari în conținutul de proteine. Datele din literatura rusă și germană de specialitate ne arată că năutul nu este atât de bogat în substanțe proteice ca semințele celorlalte leguminoase pentru boabe, dar conține mai multe extractive neazotate și grăsimi care măresc valoarea nutritivă. N.R. IVANOVA (1953) consideră că procentul de proteine la năut este influențată în mare măsură de conținutul în azot al solului, precum și de intensitatea activității bacteriilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite în proporție precumpănitoare din amidon, pe lângă acesta se mai găsesc mici cantități de dextrine, zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei și arahidelor), ajungând adeseori la 5-7,2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fie ușor digestibil și consumat cu plăcere de oameni, mai ales copi II.2. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A NĂUTULUI PE PLAN MONDIAL ȘI îN ROMÂNIA II.2.1. ROTAȚIA CULTURII Năutul se repartizează în asolamente, în mod obișnuit, în sola leguminoaselor pentru boabe. El poate urma după oricare din plantele de cultură, cu excepția leguminoaselor, însă cel mai des vine în rotație după cereale și profitoare. Năutul se poate cultiva cu succes după plante cum ar fi: porumbul, bumbacul, sfecla pentru zahăr
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A NĂUTULUI PE PLAN MONDIAL ȘI îN ROMÂNIA II.2.1. ROTAȚIA CULTURII Năutul se repartizează în asolamente, în mod obișnuit, în sola leguminoaselor pentru boabe. El poate urma după oricare din plantele de cultură, cu excepția leguminoaselor, însă cel mai des vine în rotație după cereale și profitoare. Năutul se poate cultiva cu succes după plante cum ar fi: porumbul, bumbacul, sfecla pentru zahăr, inul pentru ulei, bostănoase, etc..în țara noastră, la Stațiunea Experimentală Mărculești, năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor într-o rotație scurtă de 3 ani sau într-o rotație lungă de 6 ani (GUȚ P., și colab., 1998) (tabelul 9). După GUȚ P., JITĂREANU G. și colab. (1998) cele mai folosite rotații în care participă nătul, ca leguminoasă, sunt următoarele: a.rotație de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe ( soia + năut + mazăre ), 2. cereale păioase (grâu de toamnă sau orz de toamnă ), 3. porumb pentru boabe. 21 b. rotația de 6 ani: 1. leguminoase pentu boabe (soia + năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
într-o rotație lungă de 6 ani (GUȚ P., și colab., 1998) (tabelul 9). După GUȚ P., JITĂREANU G. și colab. (1998) cele mai folosite rotații în care participă nătul, ca leguminoasă, sunt următoarele: a.rotație de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe ( soia + năut + mazăre ), 2. cereale păioase (grâu de toamnă sau orz de toamnă ), 3. porumb pentru boabe. 21 b. rotația de 6 ani: 1. leguminoase pentu boabe (soia + năut + mazăre ), 2. cereale de toamnă (grâu), 3. porumb boabe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
care participă nătul, ca leguminoasă, sunt următoarele: a.rotație de 3 ani: 1. leguminoase pentru boabe ( soia + năut + mazăre ), 2. cereale păioase (grâu de toamnă sau orz de toamnă ), 3. porumb pentru boabe. 21 b. rotația de 6 ani: 1. leguminoase pentu boabe (soia + năut + mazăre ), 2. cereale de toamnă (grâu), 3. porumb boabe + floarea soarelui + sfeclă pentru zahăr, 4. cereale de toamnă (orz), 5. porumb pentru boabe, 6. porumb pentu boabe. După năut pot da rezultate foarte bune cerealele. Referindu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutul părăsește terenul timpuriu, și-l lasă curat de buruieni și cu o însemnată cantitate de azot. Rolul ameliorator al năutului este dat și de faptul că solul este îmbogățit în calciu și materie organică (ONISIE T., 1999). în comparație cu celelalte leguminoase pentru boabe, năutul (Cicer arietinum L.) este depășit, dar și depășește câteva plante din această grupă ca premergătoare pentru grâul de toamnă, situându-se ca valoare agrofitotehnică, din acest punct de vedere, undeva la mijloc (BĂLTEANU GH., 1964; ONISIE T.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
undeva la mijloc (BĂLTEANU GH., 1964; ONISIE T., 1992; AXINTE M. și colab.,1999, 2002) (tabelul 10). Experiențele efectuate la Stațiunea Experimentală Krasnodar (C.S.I.) dovedesc întradevăr, că năutul poate fi o premergătoare mai bună pentru grâul de toamnă decât alte leguminoase cum sunt fasolea și borceagul (ZAMFIRESCU N., 1958; UNGUREANU O., 2001). De exemplu, într-un sol fertilizat grâul de toamnă a dat producții cu aproximativ 10% mai mari decât după fasole și cu 11% mai mari decât după borceag (MIROȚNICENCO
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]