971 matches
-
în cetatea sa de scaun a Sucevei. Și i-au ieșit în întâmpinare mitropolitul și preoții purtând în mâini Sfânta Evanghelie și slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru darul de la Cel Preaînalt și binecuvântând pe țar: „Să trăiască țarul”. În Letopiseț, se mai spune că „a fost atunci bucurie între oameni și la toți domnii dimprejur”, realitate surprinsă și de scrisoarea din Buda, în care se scrie: „Niciodată un comandant n-a fost în așa chip înfrânt”. În Polonia, vestea biruinței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nimicească pe dușman. De asemenea și spahii de Anatolia și Rumelia, s-au scurs ca un râu și s-au năpustit asupra carelor ghiaurului.” Kemal-Pașa-Zade precizează: „Bătălia a început pe la amiază, în ziua de vineri (cum stă scris și în Letopisețul lui Ștefan)... Răufăcătorii aceia (românii), fiind oameni ai morții, și-au descoperit capetele și, intrând în luptă, s-au măcelărit cu ostașii islamici până când s-a lăsat seara și soarele a apus... Picioarele dârze ale ghiaurilor nemaiputând să țină, ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
achingii. Victorios, în chip firesc ar fi trebuit să lanseze această călărime în urmărirea oastei lui Ștefan. N-a făcut-o, iar acest amănunt spune multe. Rămâne de discutat care au fost pierderile suferite de oastea moldovenească la Războieni. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare, s-a scris: „În anul 6984 [1476], luna iulie 26, vineri, venit-a însuși împăratul turcesc, numit Mehmet beg, cu toate puterile sale și, împreună cu ei Băsărabă voievod, cu toată oastea sa, asupra lui Ștefan voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tineri husari viteji s-au prăpădit atunci.” În pisania bisericii de la Războieni, înălțată în 1496, se arată că au fost înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și multă vreme trăindu războiul, ne ales de îmbe părțile osteniți și turcii tot adăugându-să cu oaste proaspătă și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fiește cum, ci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de marile pierderi suferite la Războieni. Ar fi fost un argument pentru domn ca să ceară sprijinul puterilor creștine. Ori, în relatarea lui Țamblac nu ne mai apare imaginea sugerată de inscripția de la Războieni, cu atât mai puțin cea întâlnită în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. Impresia profundă, pe care a făcut-o bătălia de la Războieni, nu s-a datorat numai pierderilor: 200 de morți și 800 de prizonieri, ci și faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În același an, august 8, duminică seara, a răposat roaba lui Dumnezeu, Cneajna, fiica lui Alexandru voievod, iar Stanciul Marele a răposat a treia zi după dânsa”. Este pentru a doua oară când este consemnată moartea unui mare boier în Letopisețul țării. Fuseseră amintiți mai înainte Oancea logofăt și Costea Andronic, care au murit în lupta de la Tămășeni, din 20 octombrie 1449. De data aceasta este vorba de soțul Cneajnei (Chiajna), fiica lui Alexandru cel Bun. Se consideră că în anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fac pregătiri pentru atacarea Moldova și, de aceea, trebuie să se fi aflat prin părțile Bacăului, fapt care i-a determinat pe năvălitori să se retragă în grabă. Riposta domnului nu s-a lăsat așteptată și, așa cum se scrie în Letopiseț: „În anul 6989 (1481), luna iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul „domnul Ștefan voievod s-a întors de acolo ca un purtător de biruință cu toată oastea sa și cu toți boierii săi în cetatea sa de scaun a Sucevei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că după bătălia de la Râmnic, turcii au fost urmăriți până la Dunăre. Creștinii au trecut fluviul, unde au atacat două fortărețe. E greu de spus, până la descoperirea altor documente, în ce măsură relatarea reginei este exactă. Interesant este faptul că și în Letopisețul Țării se menționează că au fost luate cetățile și au ars țara, dar fapta îi aparține lui Vlad Călugărul, pe care Ștefan l-a pus în scaunul Munteniei. Trădându-l pe Ștefan și cu ajutor turcesc, Vlad Călugărul a luat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pornit și sunt aproape de Severin”. În ceea ce privește situația din Imperiul Otoman, turcii merg peste mare, împotriva fratelui lui Baiazid (este vorba de Gedik Ahmed pașa care-l urmărește pe Djem). Domnia Călugărului a fost de scurtă durată, așa cum o arată și Letopisețul Țării. La 16 august, Țepeluș era „domn a toată Țara UgroVlahiei”, Vlad Călugărul fiind silit să se refugieze la Brașov. În anul 1481, la 20 martie, Ștefan cel Mare dăruia un aer mănăstirii Putna iar la 29 august, din Suceava
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apropiere între cele două țări, Baiazid având el însuși nevoie de liniște pentru consolidarea tronului. „În anul 6990 (1482), martie 10, a luat Ștefan voievod cetatea de la Crăciuna și a așezat pe pârcălabii săi, Vâlcea și Ivanco” se menționează în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. În Țara Românească are loc iarăși schimbarea de domn, Vlad Călugărul revine cu ajutor turcesc, iar Țepeluș, nevoit să fugă, va fi ucis de boierii mehedințeni la Glogova. După cucerirea Crăciunei, încercările lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la alianța cu Matei Corvin. Lupta de la Catlăbuga În timp ce Ștefan cel Mare se afla la Colomeea, primește vestea că turcii au intrat în țară și au prădat până la Suceava. Cetatea nu putea fi cucerită, dar târgul a fost ars. În Letopisețul Țării se scrie: „au venit turcii cu Hruet până la Suceava și au ars târgul, în septembrie 19, luni, iar marți s-au întors, prădând și arzând toată țara”. Domnul i-a cerut lui Cazimir îngăduința să plece și un ajutor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obligă să discutăm în amănunt documentele. În cronicile scrise în timpul domniei lui Ștefan, sau imediat după aceea, se spune pe scurt „a fost război cu Hronet la Bulgari [Șcheia] pe Siret și l-au prins și i-au tăiat capul”. (Letopisețul lui Ștefan cel Mare, p. 48). În Letopisețul de la Putna no. 1 scrie: „a fost războiul cu Hronet la Bulgari pe Siret. În acest război a căzut Ștefan voievod de pe cal, dar Dumnezeu l-a păzit și a rămas nevătămat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrise în timpul domniei lui Ștefan, sau imediat după aceea, se spune pe scurt „a fost război cu Hronet la Bulgari [Șcheia] pe Siret și l-au prins și i-au tăiat capul”. (Letopisețul lui Ștefan cel Mare, p. 48). În Letopisețul de la Putna no. 1 scrie: „a fost războiul cu Hronet la Bulgari pe Siret. În acest război a căzut Ștefan voievod de pe cal, dar Dumnezeu l-a păzit și a rămas nevătămat. Iar lui Hronet i s-a tăiat capul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și cu ceata lui au tăiat capul lui Petru Voievod și au adus capul lui Ștefan voievod. Astfel a rămas Ștefan voievod stăpân în țară cu ajutorul lui Dumnezeu”. Primul mare cronicar al Moldovei, Grigore Ureche, care a cunoscut conținutul vechilor letopisețe, dar nu și pe cel al Cronicii moldo-germană, scria că lupta s-a dat vitejește de ambele părți, dar „pierdu Hroiot războiul și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că în 1486 are loc „o adevărată revoltă a boierimii moldovenești împotriva lui Ștefan”, deoarece o mare parte a boierimii era împotriva politicii antiotomane dusă de domn. Într-o lucrare, ultima mare monografie despre Ștefan cel Mare, se afirmă că letopisețele moldovenești „au transmis doar o relatare seacă și palidă, urmare a unei evidente prelucrări ulterioare, făcută cu grija de a nu umbri imaginea celui care pentru oamenii țării sale devenise „Sveti Ștefan Vodă”. Faptul că s-a acordat un credit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a participat la lupte, retrăgându-se în Transilvania imediat după încheierea armistițiului. Dacă istoricii poloni ca Fr. Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Acum devenea limpede că regele va ataca Moldova, în loc să coboare pe Nistru spre Cetatea Albă și Chilia. Atunci când planurile regelui au devenit clare, Ștefan cel Mare i-a trimis pe logofătul Tăutu și pe vistierul Isac în întâmpinarea acestuia. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că regele a trecut Nistrul pe la Mihalcea „de această parte, cu toate oștile sale, și au venit până la Coțmani, la marginea Țării Moldovei, iar acolo au prins pe solii domnului Ștefan voievod și i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc în contra drepturilor ginților, îi dădu pe mâna păzitorilor din Lemberg.” După Wapowski, abia după acest incident regele a trecut Nistrul, în Pocuția (asta ar însemna că solii moldoveni l-au întâlnit pe rege înainte de 16 august). Credem însă că Letopisețul nostru are dreptate: solii l-au întâlnit pe rege la Coțmani. Arestarea solilor moldoveni echivala cu o declarație de război. Bielski considera și el că regele a încălcat obiceiul și dreptul tuturor oamenilor din lume. Un consiliu de război a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se prin Codrii, regele s-a retras pe o altă cale decât cea pe care venise spre Suceava. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că armata polonă a venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit până la Coțmani și de acolo, leșii „au năvălit la Șipinți. Iar între timp, domnul Ștefan voievod a întărit și orânduit o strajă și i-a trimis împotriva leșilor la vadul de la târgul Cernăuților, pe râul Prut”. După care în Letopiseț, se spune că polonii au venit asupra cetății Suceava. De curând, însă, a apărut un studiu prin care se demonstrează că regele s-a retras pe unde a venit, adică prin Codrii Cosminului, a respectat înțelegerea avută cu Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihalcea, unde a poposit o săptămână. Trecerea Nistrului s-a făcut sub supravegherea regelui și a durat o săptămână, după cum a stabilit Fr. Papée. De la Mihalcea, regele a pornit spre Coțmani, unde se afla în zilele de 16-17 august. În letopisețele noastre se menționează că regele a poposit la Coțmani timp de 7 zile. Aici l-au găsit pe rege solii lui Ștefan cel Mare, logofătul Tăutu și vistierul Isac. În Acta expeditionum bellicalium nu este menționat satul Coțmani, pentru simplul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
După Fr. Papée, în ziua de 12 septembrie, oastea polonă reunită acum pornea spre Suceava. În reconstituirea drumului făcut de armata polonă C. Rezachevici afirmă că aceasta, după ce a trecut de Sniatin, a străbătut Codrii Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe alt drum decât cel pe care veniseră și numai în felul acesta au trecut prin Codrii Cosminului. Acta expeditionum bellicalium concordă cu ceea ce se afirmă în letopisețele noastre, din moment ce se arată limpede că, la 11 septembrie, armata polonă trecuse Prutul pe partea dreaptă (post fluvium Pruth). Ca să urmeze itinerarul propus de C. Rezachevici, ce nu se bazează pe niciun document, ar fi însemnat ca polonii să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]