1,341 matches
-
două ziare străine, că uciderea Giovannei Reggiani impune revizuirea radicală a situației celor marginalizați, care trebuie făcută de statul român și italian, de comunitatea romă din cele două țări și de Europa. Norman Manea afirmă în comentariul publicat în cotidianul libanez de limbă engleză „The Daily Star“ și „The Scotsman“ că ceea ce se întâmplă este „un fel de revers grotesc al «mândriei naționale», când staruri din cultură și sport erau revendicate de un stat și prezentate ca parte a patrimoniului colectiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
început, numai în limba română. Îmi plăcea pronunția lui colorată de amestecul tonalității portugheze cu dulcea limbă moldovenească, nealterată de influențele slave, mai ales ruso-sovietice. Cum ați ales Ciprul pentru a contacta Ambasada României? Partenerul meu de afaceri este cetățean libanez. El mi-a vorbit de facilitățile în afaceri ale noului guvern român, el m-a îndemnat să venim împreună la Nicosia, el m-a sfătuit să merg de aici la București și să solicit aici viza pentru România. După ce i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Dalila cu dragul de Jon Vickers... Erau somptuoase producțiile. Am cântat mult la Denver în acea perioadă, la mijlocul anilor optzeci. Claudia Irwin, director de scenă, studiase dirijatul și era visul vieții ei să conducă o orchestră. Eu cunoscusem o compozitoare libaneză, care făcuse Conservatorul la Paris, foarte tânără. Mie îmi cam plăcea ce scria ea, așa că am vorbit cu Claudia să facem o primă audiție mondială. Nu ți spun că am făcut concertul cu o orchestră de femei, femeie dirijor, femeie
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lui farmec, propria putere de seducție, siguranța de sine și mai ales un misterios mod de abordare a dragostei, arabii fiind bărbați extraordinar de temperamentali. În noaptea aceea Lăură rămăsese ,,să-și facă cumpărăturile" în camera de gardă a chirurgului libanez, fără a se gândi câtuși de puțin la consecințe. El n-a sunat-o, n-a deranjat-o câtuși de puțin, fiind cât se poate de inteligent, așa cum îl consideră pe bună dreptate Lăură. Decizia ei venise că o consecință
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
său. Era un ,,arăbel’’ (cum îi plăcea Laurei să-i spună) în toată splendoarea. Imad era fericit și venea zilnic să îl vadă și nu se mai satura de privirile lui ,,magnetice’’. După formalitățile de rigoare, el fusese declarat cetățean libanez, iar Lăură refuzase să-i dea și un nume românesc, replicând că nu are câtuși de puțin aerul unui român. Surpriză cea mai mare a avut-o când au vizitat-o părinții lui care i-au adus multe cadouri, foarte
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și extremismele pot să apară oricând. 17 mai 2007 Din nou război în Țara Cedrilor Agențiile internaționale, dar și presa românească relatează, succinct, că în Liban au reizbucnit lupte între armată și militanții palestinieni. Mai exact, începând de duminică, militari libanezi, cu tancuri M48 și vehicule blindate, asediază tabăra Nahr al-Nared de lîngă Tripoli, un oraș situat la vreo 90 de km nord de Beirut. Acolo s-ar adăposti gruparea islamistă Fatah al-Islam, aliată fidelă a organizației Al Qaida și care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
relațiilor etnice și religioase și ai istoriei recente și mai puțin recente a Libanului se așteaptă mai de mult la așa ceva. Mai mult decât atât, există o mare probabilitate ca acesta să fie doar un început al unei noi tragedii libaneze. Să privim lucrurile mai de aproape și într-un context mai larg. Pe acest teritoriu, numit azi Liban, a luat naștere în Antichitate una din cele mai strălucite civilizații cea feniciană care, între altele, ne-a lăsat moștenire alfabetul și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1948, au trimis spre Liban valuri succesive de refugiați palestinieni, care, în prezent, sunt în număr de aproximativ 400000. Ei s-au adăpostit în tabere speciale în care, conform unui acord mediat de Liga Arabă în 1969, autoritățile și armata libaneză nu pot să intre. De-a lungul vremii, acestea s-au dovedit un rai al luptătorilor antisioniști, dar și al unor teroriști finanțați și înarmați de o mulțime de "sponsori". Să privim ansamblul. Etnii diferite în rivalitate permanentă, grupări religioase
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
islamiste și la proliferarea, la cote nemaiîntâlnite, a noului flagel al lumii de azi, terorismul. Cum era posibil ca toate acestea să nu aibă influență asupra Irakului? În plus, dominația siriană a produs încă o scizură periculoasă în sânul populației libaneze. Asasinarea, cu un an și ceva în urmă, a lui Rafik Hariri, primul ministru al țării, a pus ca să zic așa bomboana pe colivă. De atunci, tensiunile de tot felul s-au reactivat, dușmăniile vechi au revenit, au apărut dușmănii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
după 19 încercări. Între timp, eforturile altor țări de a-și mări influența în zonă s-au amplificat, Siria dorind să-și subordoneze din nou Libanul, iar Iranul finanțând masiv opoziția reprezentată de Hezbollah. În aceste condiții periculoase pentru statul libanez, premierul Siniora a luat acea măsură de care aminteam mai sus și care a dus la reacția deosebit de violentă a milițiilor șiite. Acum premierul a plusat și a cerut armatei să intervină. A început, firește, și un război al declarațiilor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
plusat și a cerut armatei să intervină. A început, firește, și un război al declarațiilor. Toți dau vina unii pe alții, iar președintele Bush care nu putea sta deoparte a acuzat direct Siria și Iranul și a promis ajutor armatei libaneze. Spuneam că numai Dumnezeu și Allah știu cum și când se vor sfârși toate acestea. Modesta mea părere subiectivă și cu obligatoriul grad de probabilitate este că boala Libanului, cronică fiind, nu mai poate fi vindecată. Dimpotrivă, prevăd că aceasta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
împotriva statelor din Vestul Europei se numără mai ales Libia, Siria și Iranul. Legăturile Teheranului cu Jihadul islamic, legat la rîndul său de organizațiile extremiste vest europene și cele pe care Siria lui Hafez-el-Assad le întreține cu diferite organizații șiite libaneze și cu "maroniții marxiști" din FARL Fracțiunile Armate Libaneze al cărui șef pare să fie Georges Ibrahim Abdallah și din CSPPA (Comitetul de Solidaritate cu Prizonierii Politici Arabi) cărora li se datorează probabil acțiunile sîngeroase din Paris, din septembrie 1986
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Libia, Siria și Iranul. Legăturile Teheranului cu Jihadul islamic, legat la rîndul său de organizațiile extremiste vest europene și cele pe care Siria lui Hafez-el-Assad le întreține cu diferite organizații șiite libaneze și cu "maroniții marxiști" din FARL Fracțiunile Armate Libaneze al cărui șef pare să fie Georges Ibrahim Abdallah și din CSPPA (Comitetul de Solidaritate cu Prizonierii Politici Arabi) cărora li se datorează probabil acțiunile sîngeroase din Paris, din septembrie 1986 (mai ales a'tentarul din strada Rennes), fac parte
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lumii a treia care refuzau să se supună dominației megaputerilor neoimperialiste 3. Mai mult, nu-i nici pe departe sigur că incidentul terorist pentru care Qadhafi a fost "pedepsit" (și anume minarea unei discoteci berlineze) a fost săvîrșit de grupări libaneze. Dar faptele au o prea puțină importanță în argumentația unui apărător al bombardamentelor. În luarea sa de poziție, Hoagland a arătat de ce George Bush trebuia să întreprindă acțiuni urgente și energice pentru a-și salva președinția și, asemeni lui McGrory
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui / 162 Capitolul III. Prin Siria și Fenicia / 163 1. Mesia metis / 165 2. Frații noștri musulmani / 169 3. Pe drumul Damascului / 178 4. Preafericirile Lor / 191 5. Unde Dumnezeu caută un Cezar / 198 6. Frontiere / 208 7. Unui prieten libanez asasinat / 224 8. Vânt de cruciadă / 230 9. Sionisme / 234 Iordania: Gerasa (Jerash), Amman, lacul Tiberiada, Umm Qais (Gadara), Hammat Gader, cheile de la Yarmouk, Decapolis, Petra, Sephoris, Arbela (Irbid), Deraa, Machoronte. Siria: Golan, Kuneitra, Cezareea lui Filip, Decapolis, Maaloula (mănăstirea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în egală măsură ambelor maluri nu s-a putut efectua fără întreruperi. Îți poți păstra candoarea intactă, asta nu înseamnă abolirea condiției tale de mediolog frământat de dificila întrebare: oare cum s-a putut ajunge de la predica Fericirilor la călugării libanezi de astăzi cu automate Kalașnikov mereu la îndemână? De la ospitalierul Abraham la colonistul israelian care trage asupra vecinului său arab venit să culeagă măsline din propria-i livadă? De la Mahomed, războinic luptând contra partizanilor războiului, la human bombs care ucid
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
simplul fapt că trec, în ochii multora dintre musulmani, drept oamenii de sprijin ai statelor occidentale, pe care omul de pe stradă și le reprezintă încă drept state creștine. Coloana a cincea, calul troian. În această privință, vechea alianță a maroniților libanezi cu Israelul nu a făcut lucrurile mai ușoare. Nu mai mult decât declarațiile papei din Regensburg, pe care mulți catolici de aici, fie ei din Cairo, Damasc sau Bagdad, le-au criticat în mod deschis și public. Uitasem legenda celor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ea spune ce este și ce va fi. Creștinii din Orient sunt pentru islam ceea ce au fost evreii pentru creștinătatea de odinioară: niște catalizatori ai modernității și niște deschizători de ferestre. Ei au fondat și au îngroșat rândurile partidelor comuniste libanez, irakian, palestinian și ale tuturor mișcărilor progresiste din regiune. Au înființat ziare, tipografii, orchestre. Au fost pionieri ai revoltelor contra Imperiului Otoman și pentru independența de sub ocupația occidentală. Au fost ziariști, editori, profesori, muzicieni, oameni de teatru, actori dar și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ascuns pentru următorul: Între Israel și Liban nu mai există nicio cale directă de comunicare. Cele două țări sunt în stare de război din 1948 (și, împotriva oricărei logici, Israelul nu poate găzdui nicio instituție francofonă, aceasta printr-un veto libanez presupunând represalii). Ultimul episod, din vara anului 2006, a făcut, în treizeci și trei de zile, conform cifrelor comunicate de Națiunile Unite, o mie o sută treizeci și unu de morți în Liban, civili în cea mai mare parte a lor, mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lume, capitala mitică a bibliotecilor și a bibliofililor. Mergând de-a lungul micului port de agrement, unde o întreprindere americană curăță, eficient și benevol, prin dragare și cu solvenți, sechelele mareei negre provocate de bombardarea unei rafinării învecinate, un coleg libanez suspină: "Ah, America! Imperiul ne omoară cu ridicata și ne învie cu bucata". După ce adineaori abia și-a refulat dorința de a izbucni în imprecații, acum aproape că-i vine să mulțumească Washingtonului. De câte ori n-auzi aici astfel de exclamații
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. (Matei, XXII, 19-21) Cam dezechibrată balanța pe teritoriul vechii Fenicii: înclină prea tare de partea lui Dumnezeu și nu îndeajuns de partea Cezarului. Cum să împarți echitabil în două faimosul dinar? Cezarul libanez se clatină pe picioare. În 2007, el număra doar șaizeci și patru de ani de independență, din care jumătate îndoliați de războaie civile. Pe talerul celălalt, Dumnezeu are două mii de ani, iar Allah o mie cinci sute: tija care ar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
el răspunde fără a nega participarea cutărui sau cutărui "tovarăș de drum": "Organizația noastră nici nu exista pe atunci, nu avem nimic de-a face cu așa ceva. Și n-am utilizat niciodată armele împotriva compatrioților noștri: care alt partid politic libanez mai poate spune așa ceva? Cumva creștinii, comandourile Kataeb, ucigașii falangiști cu cruciuliță la gât? Mai bine lăsați-o baltă". Pe cât este de greu să ai un schimb de vederi cu Frații sunniți, pe atât poate fi el de fluid și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Fantasme! îmi răspunde acesta. Hezb a evoluat și e politic acum până-n adâncul sufletului. Jumătatea acestei țări nu va putea niciodată guverna cealaltă jumătate. O știe prea bine, și nu mai pretinde să monopolizeze puterea pentru că e realist și din ce în ce mai libanez. Adevărul este că partea creștină a pierdut războiul civil și nu se mai poate pretinde minoritate dominantă. Trebuie să ne obișnuim cu asta, dar și să fim precauți. Islamul este pe cale de a câștiga partida. Este un fapt ireversibil. Singura
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
decât un Hariri în costum și cravată. Creștin fiind, am mai multe afinități cu această minoritate disprețuită dintotdeauna, dar țin la ea nu numai ca "minoritar", cuvânt pe care vă cer să nu-l utilizați cu trimitere la noi, creștinii libanezi. Ceea ce încerc, e mai mult decât o anumită libertate a moravurilor. Din punct de vedere al religiei, nu mi-e frică de ei. Defilările flagelanților din timpul sărbătorilor Așura* e totuna cu Vinerea Sfântă de la Sevilla ori de la Manila. Mahdi-ul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
țara Cedrului. Primele două, biologice, sunt incurabile; următoarele două, industriale, țin de Biroul Lucrări Publice; cât despre recipientele din plastic, un rău pandemic, ele țin de civilizația supermagazinului. Bitumul și betonul au cel puțin un antidot: rugăciunea. Când, pe litoralul libanez, printre grămezile de gunoaie și de cutii de încălțăminte care desfigurează plajele și faleza, zărești un colțișor de verdeață, în două cazuri din trei, acolo se adăpostește un sanctuar sau o mânăstire. Acolo unde subzistă un petec de vegetație ai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]