1,035 matches
-
de data înscrisă pe ea. 14 iunie 1947 înseamnă mai puțin de o lună înainte de sărbătorirea poetului de către orașul natal. înțeleg acum că apropierea evenimentului a produs o rumoare specifică printre intelectualii băcăuani: se întorcea „acasă” poetul onorat de Centru! Librarii - îmi închipui - au reacționat, scoțînd din depozite sau aducînd din alte părți volume din Opere și, posibil, din Stanțe burgheze. Faptul că exemplarul despre care vorbesc are numarul 1128 mă duce, în același timp, către o constatare tristă: în trei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îi recită versurile, pictorul care mai adaugă un desen sau un tablou inspirat de acestea, cîntărețul care le cîntă, redactorul care organizează un număr tematic, profesorul care îl pomenește la aniversare ori la comemorare, studentul care scrie o teză, editorul, librarul, în sfîrșit, eu care, încercînd să le contabilizez eforturile, sînt înclinat să vorbesc (adaptînd o cunoscută formulă) de o „Uzină Bacovia”, - una cu ramificații naționale. Tuturor, Bacovia ne-a dat de muncit, iar posibilitățile de exploatare a numelui său nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de l'Europe et la ville d'Innsbruck, Strasbourg, Conseil de l'Europe, 2002 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librarii pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu Ioan Marian Țiplic Contribuții la istoria spațiului românesc în vremea migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că deontologia l-ar fi obligat să se informeze printre editori ca să-și dea răspuns la întrebarea (firească) ce pare că-l frământă: „De ce sunt scumpe cărțile?“. Ar fi aflat astfel că rabatul comercial, adică partea din încasări ce revine librarului, a crescut în ultimii ani vertiginos, depășind nivelul european. De vină, desigur, pot fi chiriile prea mari. Ar mai fi aflat totodată că mare parte din tiraje se distribuie astăzi prin supermarketuri. De vină e, desigur, Occidentul. Presa l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cuplului de artiști Clegg & Guttmann care au amplasat trei micro-biblioteci în trei zone de impact social și economic din Hamburg, în aceste biblioteci găsindu-se cărți achiziționate din vecinătățile respective. Realizate din vechi cutii electrice, aceste biblioteci fără gardieni și librari au fost amplasate pentru trei luni, după o procedură elaborată de înștiințare asupra proiectului, de interviuri și discuții cu rezidenții. Aceștia trebuiau să aducă și puteau să împrumute cărți, în fiecare dintre zone proiectul având rezultate diferite. De asemenea, proiectul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în ziarul „Noul curier român”, cum că: „Localul meu de debit s-a strămutat cu începere de la St.Dimitrie, în strada Băncei, în colțul caselor de-alăturea Institutului Sacre-Coeur...” Despre acest local vorbește și Rudolf Șuțu în cartea sa „Despre librarii și librăriile vechi din Iași”, scrisă în 1929, unde spune: „Deși nu era de branșă și ținea o tutungerie în strada Cuza Vodă, fosta Golia, peste drum de casa care a fost dărâmată pentru a se construi mărețul edificiu al
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
indieni, în franceză. Am citit-o imediat. M-am dus iar la librărie, aveau câteva volume foarte mici, populare, de yoga. Nu voiam să citesc atunci literatură, mă interesa oricum încă din România filozofia indiană. Dar nu înțeleg cum de librarul nu mi-a luat bani pe cărțile acelea; mi le-a dat, pentru că n-aveam bani deloc. După încă două săptămâni am început să studiez ebraica, începând de la foarte ușor, laolaltă cu unii care nu știau chiar nimic. Și m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
întregi la expoziții, la premiere cinematografice, la teatru, de la cei treizeci de ani de Bernard Pivot, de la cei cincizeci de ani de când prin sătucele lor uitate de Dumnezeu, trec caravane ale cărții, spectacole de teatru de amatori, de la librăriile cu librari tobă de lecturi, din cele mai îndepărtate colțuri de provincie, ca să nu mai vorbim de cele cât întreg pavilionul expozițional de la RomExpo, existând în toate marile orase, unde descind, ziua în amiaza mare, vedete de televiziune, inițiind o oră de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
românești" (Iași), la rubricile de "mezaturi, vînzări și înștiințări particulare". În al doilea rînd, concetrarea media nu este un fenomen de dată recentă, cum am fi tentați să credem, de vreme ce primul hebdomadar francez "Nouvelles ordinaires de divers endroits", fondat de librarul L. Vendome a fost "absorbit" după numai cîteva luni de apariție de ziarul lui T. Renaudot, "Gazette" (1631). Acesta va reuși să creeze un prim grup reprezentativ de publicații ce includea "Nouvelles Ordinaires", "Extraordinaires", "Feuille du Bureau d'adresse" și
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la Madrid, Gaceda datează din 1661; Petru cel Mare a creat prima publica(ie rusă la Sankt-Petersburg, în 1703. IV. Théophraste Renaudot și "Gazeta" sa În Franța, primul hebdomadar a fost, se pare, publicat la Paris în ianuarie 1631, de către librarul Louis Vendosme, însă Nouvelles ordinaires de divers endroits au fost absorbite cîteva luni mai tîrziu de Gazette, ap(rută în mai 1631. Théophraste Renaudot, născut în 1586 la Loudun, protestant convertit, doctor în medicină la Facultatea din Montpellier, instalat la
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Vechiul Regim a suportat regimul autorizării prealabile. Autoritățile au putut astfel să-i dirijeze dezvoltarea; aceast( acțiune s-a aflat (n leg(tur( cu organizarea corporativă și cu reglementarea minuțioasă a tuturor meseriilor din breasla tipografilor și din cea a librarilor. Unul din efectele acestui control a fost asigurarea, (n cazul jurnalelor autorizate, cel puțin pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea, a unei remarcabile stabilități prin reducerea concurenței. Cît despre multiplele forme ale cenzurii care se exercitau asupra ziarelor, ele au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și intermediarul meu cu opinia publică din interior și din afară... Acesta a fost cuvîntul de ordine pentru partizanii guvernului". (Declarație de la Sfînta-Elena) Controlul presei nu a încetat să devină mai puternic. Crearea brevetului de tipograf și a celui de librar au oferit puterii noi mijloace de control al presei. În 1805 cenzura f(cea parte integrant( din redacția ziarelor. Journal des Débats a rămas regalist, Bertin a fost exilat în 1801 și în 1805 ziarul său a fost confiscat, primind
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
crede: pe mării poluatori că salvează Amazonia; pe mării otrăvitori că însănătoșesc planetă; pe mării dezinformatori că ne mântuiesc sufletul. Al Gore va fi propus pentru președinția ONU (între timp a luat și Nobel-ul pentru pace - prevăzusem eu)... În librarii va domni Coelho (nimic nou, decât doar că va primi girul tot mai multor intelectuali credibili); iar în magazinele de muzică - Manu Chao, care va trece la rafturile de mainstream. Noi aici îi vom redescoperi pe Alecsandri și Coșbuc: poemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
editarea cât mai frumoasă a clasicilor sau a cărților pentru copii dată între editurile mari. Harry Potter mi se pare o prostie, dar sunt dintre aceia care fetișizează coperțile și calitatea hârtiei. Ei bine, chiar am avut ce „mângâia“ prin librarii. Unele cărți erau adevărate bijuterii (francizate multe dintre ele, e-adevărat). Numai că, uneori, plăcerea tactila se transformă în oroare față de traduceri. Nu cred că traducătorul e un trădător, numai că uneori poate fi un iresponsabil... Literatura Semne bune anul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
lăstar; în care necuminții hălăduiesc pentru totdeauna unei vieți. Semnele pîndesc în hățișuri primordiale, ne vînează, trec mortal prin noi, dincolo de noi, cu toată cohorta de schingiuitori ai lemnului întru carte: pădurari, fabricanți de hîrtii și cerneluri, scriitori, editori, tipografi, librari, bibliotecari. În fiecare carte e răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în cețoase fronturi centripete. Cei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
meseriile legate de carte se organizează într-o strînsă legătură cu universitățile; cei care le practicau împărtășeau privilegiile acestora din urmă, dar suportau și controlul lor. Alături de copiști, adesea clericii, uneori studenți nevoiași, au apărut două profesii cu caracter comercial. Librarul era un negustor sau mai curînd un depozitar al cărților; manuscrisele, care rămîneau rare, circulau mult și erau adesea revîndute; acestea îi întrețineau negoțul. Staționarul avea un rol mai precis; pentru a asigura copierii un ritm accelerat și pentru a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aceasta se transmitea oral; creșterea numărului de oameni capabili să citească un text, și nu numai să-l asculte, i-a incitat pe autori să-și încredințeze cu mai multă ușurință operele copiștilor, iar doritorii de carte invadează lumea universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și nu numai să-l asculte, i-a incitat pe autori să-și încredințeze cu mai multă ușurință operele copiștilor, iar doritorii de carte invadează lumea universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai ales în manuscrisele în limba populară. Aceste trei tipuri se vor regăsi în materialul imprimat al primilor tipografi. 3. Decorarea manuscriselor. Trece progresiv în mîinile laicilor, ca și realizarea lor. Ilustratorii se grupează în preajma universităților, pe lîngă copiști și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem filozofic realist, miniatura gotică urmărește cucerirea aparențelor sensibile; prin lărgirea perspectivei și restabilirea proporțiilor, viziunea lumii revine la scară umană. Ilustratorii nu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
progreselor gravurii; ea s-a manifestat foarte devreme în țările în care gravura cunoscuse începutul dezvoltării sale: Germania, Țările de Jos. În ceea ce-i privește pe copiști, ei au fost obligați să se reconvertească. Dacă mulți dintre ei au devenit librari, rămîneau totuși corporații de maeștri scriitori; unii erau scriitori publici în serviciul analfabeților; ceilalți, neputînd să practice scrierea, au devenit profesori în școli mici. IV. Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu 1. Extremul Orient. China, țară a literaților, în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Asia; creștinii au furnizat numeroși scriitori literaturii arabe, ca de exemplu, medicul Mésué. Apogeul civilizației arabe din Orient se plasează în secolul al IX-lea, cînd Harun al-Rașid și Al-Mamun sînt califi ai Bagdadului (oraș care număra atunci 100 de librari). Bibliotecile, care dovedesc înaltul nivel cultural al arabilor medievali, erau remarcabile. Arabii descoperiseră, în jurul anului 750, modul de a fabrica hîrtie din abundență și ieftin, cu ajutorul prizonierilor de război chinezi, ceea ce a avut o mare influență asupra dezvoltării literare și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ilustrație, cel mai adesea marca tipografului sau a editorului. Aceasta a căpătat atunci o funcție publicitară (reproducînd firma editurii) și decorativă, încărcîndu-se cu ornamente simbolice și alegorice. În sfîrșit, sub ilustrație sau marcă, au fost indicate treptat locul editării, adresa librarului care vindea lucrarea și data publicării ei. Apărută chiar din secolulal XV-lea, folosirea paginii de titlu cu toate elementele sale nu se va generaliza decît în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Colophonul a putut atunci să
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de difuzare a cărții protestante s-au situat mai întîi în Germania. În a doua parte a secolului, Geneva, unde se instalase Calvin în 1541, a jucat un rol esențial. Numărul de refugiați francezi din regiune era enorm; printre ei, librari și tipografi ca Jean Crespin, Conrad Bade, Robert Estienne etc. Figura cea mai tipică a fost cea a lui Laurent de Normandie, care a întemeiat la Geneva o întreprindere editorială considerabilă; cînd a murit, în 1569, avea 35 000 de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Oamenii și cărțile 1. Meseriile cărții. Meserie nouă, tipografia nu s-a integrat dintr-o dată într-un cadru prestabilit, dar extinderea ei a făcut-o să intre în legătură cu alte meserii vechi ale cărții: copiști (pe atunci se numeau scriitori), ilustratori, librari care au trecut progresiv de la fabricarea și traficul cu manuscrise la comerțul cu cartea tipărită. Ori aceste meserii erau organizate, cel puțin în orașele universitare; membrii lor aparțineau Universității și, atunci cînd s-au instalat primii, tipografii au trecut cu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]