2,891 matches
-
fost subprefect al Ținutului Suceava, comisar de poliție, profesor de limba română și latină la Fălticeni, Iași, Botoșani; autodidact, cu preocupări de epigrafie, arheologie, numismatică, membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași; 74. Emil G. Racoviță, (1868-1947), savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe la Paris (1896); în 1897-1899 participă la expediția de explorare științifică de la Popul Sud, împreună cu celebrul explorator norvegian R. Amundesen; în 1905 creează Întreprinderea Științifică "Biospeologia" punând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
camerei "de gază" și ai căminelor sărace prin care s-a perindat studentul prin anii 1879-1890, când învățau la facultatea ieșeană primele promoții de studenți. "Scopul meu este, cu ajutorul lui Dumnezeu, să obțin gradul de Doctor în Medicină și de Licențiat în Farmacie. Pentru realizarea acestui scop voi păzi ca sfânt următorul reglement format de mine însumi"... Și urmează "reglementul", pe care studentul îl fixează, sistematic, pe anii de studiu, începând cu 1879, primul an, care era și primul an de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
numai doi ani, în 1919, datorită potentelor și capacității sale intelectuale, făcând parte din prima promoție de profesori ai României Mari. Fiind unul dintre cei mai buni studenți, profesorul Garabet Ibraileanu, i-a propus să rămână asistentul său, insă tânărul licențiat se întoarce în Bucovina și ocupă postul de profesor de limbă și literatura română la Liceul de fete din Rădăuți. Aici, tânărul profesor, datorită pregătirii sale și înflăcărat de împlinirea visului de veacuri al românilor - făurirea României Mari - obține rezultate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
învățămîntului superior și a cercetării științice în fizică și electrotehnică la Iași și în România, este academicianul Ștefan Procopiu. S-a născut la 19 ianuarie 1890, la Bârlad. A urmat liceul în orașul natal, terminând primul, în clasificarea finală. Devine licențiat al secției fizico-chimice a Facultății de Științe din Iași, în anul 1912. În același an ocupă un post de asistent la Universitatea din Iași, catedra de “Aplicațiile electricității”, iar din anul 1919 este șef de lucrări. Urmează o perioadă de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
toată noaptea. A doua zi, când se află în oraș de întemnițarea lor, li se trimiseră la închisoare așternuturi și toate cele de trebuință, din belșug. Multă lume venea să-i viziteze și Pelerinul continua să le vorbească despre Dumnezeu. Licențiatul Frías veni să-i cerceteze pe fiecare în parte 2. Pelerinul îi dădu toate scrierile lui, adică Exercițiile spirituale 3, pentru a fi cercetate. Frías îi întrebă dacă mai aveau și alți tovarăși; ei răspunseră că da și îi spuseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în parte 2. Pelerinul îi dădu toate scrierile lui, adică Exercițiile spirituale 3, pentru a fi cercetate. Frías îi întrebă dacă mai aveau și alți tovarăși; ei răspunseră că da și îi spuseră unde stăteau. Imediat plecară oameni la ordinul licențiatului și-i aduseră în temniță pe Cáceres și pe Artiaga, dar nu și pe Juanico, care mai târziu se făcu călugăr. Aceștia nu au fost puși sus cu ceilalți doi, ci dedesubt, cu deținuții de rând. Nici de această dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu deținuții de rând. Nici de această dată Pelerinul nu voi să-și ia nici avocat, nici mandatar. 68. Câteva zile mai târziu, fu chemat în fața a patru judecători: trei erau doctorii Sanctisidoro, Paravinhas și Frías, iar al patrulea era licențiatul Frías1. Toți văzuseră deja Exercițiile. I-au pus o mulțime de întrebări, nu numai asupra Exercițiilor, dar și de teologie, de pildă, cum înțelegea cele cu privire la Sfânta Treime și la Sfânta Taină. El pomeni din nou de lipsa lui de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și de teologie, de pildă, cum înțelegea cele cu privire la Sfânta Treime și la Sfânta Taină. El pomeni din nou de lipsa lui de studii. Apoi răspunse la întrebările judecătorilor în așa fel încât nu mai avură de ce să-l învinuiască. Licențiatul Frías, care în tot acest timp se arătase mai sever decât ceilalți, îi mai puse și o întrebare asupra unui caz de drept bisericesc. El fu silit să răspundă la toate, deși începuse să repete, înainte de a da un răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ei plecară fără a mai osândi nimic. 69. Multă lume venea să vorbească cu el în temniță și, printre aceștia, veni într-o zi și don Francisco de Mendoza - care a fost numit mai târziu cardinal de Burgos, însoțit de licențiatul Frías. El îl întrebă în mod familiar cum se simțea în temniță și dacă îl apăsa mult faptul că era închis. Pelerinul răspunse: „Vă voi spune ceea ce i-am spus azi unei doamne care mă deplângea, văzându-mă întemnițat. I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
va da o poruncă, mă voi gândi că mi-o dă Cristos; iar când un altul îmi va da o alta, mă voi gândi că mi-o dă Sfântul Petru”. Se osteni mult să-și găsească un stăpân: vorbi cu licențiatul Castro, cu un călugăr certozin care cunoștea mulți profesori și cu altă lume, dar nu fu chip să i se găsească un stăpân. 76. În cele din urmă, neaflând o cale de ieșire, un călugăr spaniol îi spuse că ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai multă pomană decât în toți ceilalți ani1. Bucurii și necazuri în apostolat 77. După prima sa întoarcere din Flandra, dedică mai mult timp convorbirilor spirituale și dădu exerciții șspiritualeț aproape în același timp la trei persoane: lui Peralta 2,licențiatului Castro 3, care era la Sorbona, și unuia ce provenea din Biscaya, Amador 4, care era la Sfânta Barbara 5. Toți trei se schimbară atât de mult încât împărțiră săracilor tot ce aveau, chiar și cărțile. Începură să ceară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mulți într-o zi la spital, înarmați, și-i scoaseră de acolo. 78. Ducându-i la universitate, făcură cu ei următoarea înțelegere: cei doi maeștri să-și ducă mai întâi la capăt studiile și apoi să-și urmeze hotărârile 2. Licențiatul Castro merse mai târziu în Spania, predică un timp în Burgos și deveni călugăr certozin în Valencia. Peralta plecă la Ierusalim pe jos, ca pelerin. Dar în Italia fu prins de un căpitan, o rudă de-a sa, care găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Pelerinul se îndeletnicea cu exercițiile și cu convorbirile spirituale. Persoanele mai de vază cărora le-a dat exerciții au fost: maestrul Pedro Contarini 2, maestrul Gaspar de Doctis și un spaniol pe nume Rozas. Mai era acolo încă un spaniol, licențiatul Hoces 3, care se întreținea adesea cu Pelerinul și cu episcopul de Cette 4 și care, deși avea o oarecare dorință de a face exercițiile, rămase mult timp doar cu dorința, dar în cele din urmă se hotărî să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lui duhovnicești, care a fost găsită cu un bărbat. 98. De la Roma, Pelerinul s-a dus la Monte Cassino ca să-i dea exerciții spirituale doctorului Ortiz. A rămas acolo patruzeci de zile, timp în care a avut o viziune cu licențiatul Hoces trecând la cer1. Întru aceasta a primit multe lacrimi și o mare consolare spirituală. A văzut aceasta atât de limpede, încât, dacă ar spune altfel, i s-ar părea că minte. Din Monte Cassino l-a luat cu sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a contribuit la formarea a numeroase generații. S-a născut la 6 iulie 1923, în comuna Bogdana, jud. Vaslui. După ce a urmat școala primară în comuna natală, a obținut bacalaureatul la Liceul „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui (1945) și diploma de licențiat în Științe Naturale la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași (1949). Remarcat ca un pasionat și ingenios student, încă din ultimul an de facultate este oprit ca preparator (1949) la Laboratorul de Fiziologia plantelor, unde a fost, apoi, promovat asistent
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fi limba română și întreaga organizare a școlii se va menține în limitele prescrise de Legea învățământului secundar particular. Acest curs va funcționa în localul și sub egida comunității evreilor. Corpul didactic al liceului evreiesc este compus din 3 profesori licențiați străini de localitate, iar restul din avocați și licențiați de specialitate din oraș. Am fixat salarii în raport cu bugetul. Comitetul școlar al liceului are 4 reprezentanți ai comunității și 4 membri reprezentanți ai părinților. Comitetul se întâlnește săptămânal și rezolvă chestiunile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
va menține în limitele prescrise de Legea învățământului secundar particular. Acest curs va funcționa în localul și sub egida comunității evreilor. Corpul didactic al liceului evreiesc este compus din 3 profesori licențiați străini de localitate, iar restul din avocați și licențiați de specialitate din oraș. Am fixat salarii în raport cu bugetul. Comitetul școlar al liceului are 4 reprezentanți ai comunității și 4 membri reprezentanți ai părinților. Comitetul se întâlnește săptămânal și rezolvă chestiunile în legătură cu liceul. Referindu-se la autorizație, comunicăm că în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei din târgurile Darabani, Rădăuți, Săveni sunt în număr de 550, sunt cei rămași după evacuarea /deportarea evreilor din județ. Pentru organizarea recensământului locuitorilor de sânge evreiesc din Dorohoi, Oficiul județean al Centralei organizează un comitet format din: Iancu Șaiovic - licențiat în drept, Isidor Iager, Moise Făgădău și Paul Lipovici - studenți, Calman Buium, Milian Lipovici și Jean Abramovici elevi. La 15 martie 1942, președintele Oficiului județean al Centralei evreilor solicita Poliției Dorohoi să elibereze ordine de serviciu pentru evreii, membrii ai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județul Botoșani. În anul 1942, după ce a susținut examenul de bacalaureat la Liceul Ștefan cel Mare din Suceava, s-a înscris la Facultatea de Științe, secția Fizico-Chimice a Universității Al. I. Cuza din Iași. În luna martie 1948 a devenit licențiat cu calificativul „Magna cum laudae” al Facultății de Științe din Iași, secția Fizico-Chimice. Activitatea didactică a început-o încă de când era student, ca profesor suplinitor la Liceul Național din Iași, unde a fost numit la 9 decembrie 1947. După absolvirea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ridica leafa de la Universitate. Student la Franceză, a renunțat după 2 ani pentru că s-a simțit neglijat. În 1936 a devenit secretar la Școala Normală Superioară, înființată de distinșii prof. univ. dr. Ștefan Bîrsănescu și Petre Andrei, loc în care licențiații se pregăteau pentru a deveni cadre didactice în învățământul superior. În paralel cu școala, sa dedicat muncii de funcționar al instituției. Frecventa cursurile când se putea învoi. La vârsta de 22 de ani, în 1938, a fost luat în concentrare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-o la Universitatea Al.I.Cuza din Iași, Facultatea de Științe, secția Fizicochimice. Aici a avut ca dascăli pe cei mai buni profesori ca: N. Costăchescu, Th.V. Ionescu, Ștefan Procopiu, Petru Bogdan, Vasile Buțureanu, A. Obregia, C. Nicolau. A devenit licențiat în științe Fizico-chimice la Universitatea ieșeană, în 1931, iar în anul 1940 obține titlul de doctor în științe, specializarea Fizică, tot la Iași. A frecventat cursurile Seminarului Pedagogic Universitar, pe care le-a absolvit în 1934. Prof.dr. Nicolae Calinicenco a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Holboca, de lângă Iași, provenind dintr-o familie de intelectuali de origine poloneză. A urmat liceul la Varșovia și Odessa, unde a obținut bacalaureatul. Tot la Odessa a frecventat cursurile Facultății de Arhitectură și ale Facultății de Grafică și Gravură, devenind licențiat în 1921, respectiv 1931. În perioada 1931-1943 a lucrat în învățământul universitar la Odessa, Harkov și Kiev având gradul de conferențiar, în legătură permanentă cu orașul Chișinău. A devenit profesor în 1943, după ce obține titlul de doctor docent în arhitectură
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
spun bună ziua. De altfel ziua orice zi de întâlnire cu o astfel de femeie ar fi devenit o zi rea indiferent de buletinul meteorologic. Nu trec câteva zile și sunt chemată la telefon de domnul Ion Moldoveanu, revizor școlar, dublu licențiat în litere, filozofie și drept. - Domnișoară, am aflat că dorești să revii la școala de fete. - Cine v-a spus, domnule revizor? - O păsărică de vreo 50 de ani. - Domnule revizor, știindu-vă un om drept și cinstit, sunt convinsă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cantor bisericesc, și Ioana), studiile și școlile pe care le-a urmat (ciclul primar în satul natal, gimnaziul superior „greco-oriental cezaro crăiesc” din Suceava, facultățile de Teologie, Litere și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața de mirean (s-a căsătorit cu profesoara Aurora Țurcan cu care a avut cinci copii), cu intrarea sa în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
continue. Cu un secol înainte de a se aplica în școlile statale italiene, el a inventat fișa personală pentru fiecare băiat, care marca toate etapele educative, progresele sau insuccesele, cu propuneri de intervenție personalizate. Colaboratorii lui proveneau din toate structurile sociale: licențiați sau muncitori, preoți sau comercianți, săracul din mizerie și contele bogat. Don Calabria făcea alegerea nu în baza pregătirii culturale, ci a unor criterii care evaluau calitățile interioare, capacitățile de fond, formarea creștină solidă, disponibilitatea la slujire, spiritul de dăruire
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]