1,716 matches
-
A C T] Versiunea A 2282 D R E P T A T E! CURTE [SCENA] I (s-aude cântec sepulcral dindărătul scenii - aleluia - boierii s-apropie de fereastă) GLAS DE PREOT Marea vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând strig cătră tine: Scoate din stricăciune viața mea, multmilostive". - Cine e acel ce trece? - E Arvinte din Calabă Ce în vremea cea din urmă i-a făcut atâta treabă Domnului. Dar el, prinzîndu-l, îl închise la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să aștepte... [ARBORE] Un prohod pe uliți trece... [BRAD] E-a lui Gruie. [ARBORE] Nu mai spune! [BRAD] E țărâna care cade peste-o stea care apune... {EminescuOpVIII 217} GLAS DE PREOT Marea, vieții văzînd-o înălțîndu-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând 112r striga cătră tine: "Scoate din stricăciune viața mea, multmilostive". I B[OIER] Dar visterul? Ține pasu-asupra tinerei femei. II [BOIER] O! visterul e-un prieten și-al lui Vodă și al ei; O urmează de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
suflet mândru, cum nu e al tău Sufere cu înlesnire orice pierdere, afară De aceea-a libertății. De-am vîndut-o așadară Pentru a îndestula o toană de nebun, a fost cu plan, Cu acela cumcă moartea să m-aștepte ca liman. PSAMIS (rugîndu-se) Cum? Nu e nimic în lume ca să fie încă-n stare Să te schimbe în voință, chiar în proprie favoare? {EminescuOpVIII 458} CHALKIDIAS (zîmbind) Nu-i nimic. PSAMIS (afară de sine) Însă, mișele, ai tu drept să te omori
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmă, tot în galop și dând frâiele slobode, o croiră la fugă de 87 {EminescuOpXIV 88} mâncau pământul, risipiți pe deplin, goniți de vrăjmașul învingător, și abia cu mare ce ajunseră în oraș la Serras, unde năzuiră ca la un liman de mântuire. Arhistrategul Issac însuși căzu prins pe mâna unui cuman, care tăinui mai întîi lucrul, să puie singur la o parte marea sumă de răscumpătură. Asan, oblicind aceasta, îl luă pe nobilul prizonier în păstrarea lui. Cu atâta rușine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cădea pe mînile inamicului. Abia lângă muntele Ganos izbuti să-și amăgească urmăritorii și să coboare neobservat la mare, unde găsi două corăbii de război mai mari de ale latinilor, care, fiind pe cale spre Constantinopol, se opriseră în acel liman pentru a se aproviziona cu apă proaspătă. {EminescuOpXIV 130} împăratul se sui cu suita sa cu tot în aceste corăbii de război și după două zile ajunse cu bine în rezidența sa. Înșelat amar în așteptările sale și contrariat în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actori cari au o idee măcar despre asta, ci se lasă numai așa în voia întîmplărei și a norocului lor, care pus în dispozițiunea unor plămîi puternice și-a unei rutine varii poate că-i și duce în genere la liman. Însă la opere poetice cu perioade rămuroase și o mare greutate de cugetări se vor arăta neapărat slăbiciunile rutinei numai și vor cere o disciplinare a acestui proces natural. 0 tecnică fundamentală are de dătorie de-a-l dezvolta după un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vederile generației abia trecute în privirea raporturilor agricole, credem oportun a publica un document încă inedit și de cel mai înalt interes în materie. 41 {EminescuOpXIII 42} Este raportul comisiei numite acum treizeci de ani, în virtutea stipulațiunilor Tractatului de la Balta - liman, pentru a revizui și regula relațiile dintre proprietari și mici cultivatori, pentru a fixa drepturile și îndatoririle reciproce și totodată pentru a pune reformele cari erau judecate necesare în diferitele ramuri a serviciilor publice din Țara Românească. Oricine va lua
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un cuvânt ei sunt ca 148 {EminescuOpXIII 149} toți și toți sunt ca dânșii. Daca există escepții lucrul să nu ne mire. E câte unul care a prins dragoste de știința lui, care, în sfera ei senină, găsește un adevărat liman de scapare din putrezirea și mizeria ce-l înconjură; pentru care iubirea adevărului pentru el însuși e un echivalent moral suficient al muncii lui. Dar... "Romînul" singur o zice... "asta nu se poate cere". Asta e... virtutea sufletelor alese, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
desigur nu proști - capabili din contra de-a se interesa de orice manifestațiune a activității omenești afară de una singură, de politică. Naufragiul pe care l-au suferit aproape toți în iluziile lor politice [î] împinge să caute un refugiu, un liman asigurat înlăuntrul egoismului lor chiar. Nimic n-a putut să cauzeze atâtea decepțiuni decât acea himeră care se pretinde arta de-a guverna și care nu însemnează la urma urmelor decât triumful limbuției și a șiretlicului, triumful inteligențelor sterpe asupra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țară civilizată din lume s-a mai văzut ca tot ceea ce este mai ignorant, mai putregăit, mai venal și mai corupt printre fiii ei, să se răsfețe în fruntea prefecturilor și a administrațiilor publice și să pretindă a conduce la liman bun carul statului? Personalitățile se impun astăzi ca o necesitate politică destul de tristă, însă inevitabilă, căci asemeni oameni vor să ocupe posturile de onoare și de încredere ale țărei fără a poseda niciuna din însușirile trebuincioase, strălucind din contra prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
care dor, Chișinău, 1968; Mii de glasuri, Chișinău, 1971; Scrieri, I-II, pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1971; Tatarbunar, Chișinău, 1974; Poeme, Chișinău, 1979; Popasuri, Chișinău, 1989; Pasărea albastră, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: George Meniuc, „Blestem”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 586; Horia Liman, „Moartea vulturului”, „Lumea românească”, 1938, 241; Călinescu, Ist. lit. (1941), 856, Ist. lit. (1982), 942; Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 229-239; Mihail Dolgan, Poezia moldovenească de azi și problemele vieții, Chișinău, 1987, 15-20; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
nici o importanță! — Tocmai ai născut un copil. Ar trebui să ai o casă. N-ar trebui să ne aflăm Într-o asemenea situație. N-ar fi trebuit să... — Nu e vina ta! Îi iau mîna. Luke, o să ieșim noi la liman. Căminul nostru o să fie acolo unde ne aflăm noi. — O să fac rost de o casă, spune, aproape agresiv. Becky, o să avem o casă minunată, Îți promit... Știu că o să avem, Îi strîng mîna tare. Dar sincer Îți spun, nu contează
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
I. Timofeev, Literatura sovietică rusă, București, 1951; D. I. Fonvizin, Neisprăvitul, București, 1953, Teatru, București, 1953; L. N. Tolstoi, Teatru, București, 1953 (în colaborare cu Ada Petrari și Al. Kirițescu), Incursiunea, București, 1960; Dyson Carter, Viitorul e cu noi, pref. Horia Liman, București, 1954 (în colaborare cu Pericle Martinescu); A. I. Herzen, Cine-i de vină?, București, 1954 (în colaborare cu Al. A. Philippide); A. A. Zercianinov, D. I. Raiho, V. I. Strajev, Literatura rusă. De la Belinski la Cehov inclusiv, București, 1954; F. M. Dostoievski
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
Gray, București, 1942 (în colaborare cu Viorica Hanagic); Erskine Caldwell, Pogonul lui Dumnezeu, București, 1946, Răzmeriță în Sud, București, 1948; Aczél Tamás, Sub steagul libertății, București, 1952 (în colaborare cu A. Florea); Dyson Carter, Viitorul e cu noi, pref. Horia Liman, București, 1954 (în colaborare cu Tamara Gane); Theodore Dreiser, O tragedie americană, I-II, București, 1954 (în colaborare cu Leon Levițchi); Honoré de Balzac, Opere, I, București, 1956 (în colaborare cu Petre Solomon), Opere, V, București, 1959 (în colaborare cu
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
tare îngroașă, divulgă și zdrobește orgoliul omului, văzut ca o infirmitate, dezarticulat, ironizat, persiflat prin reducere la absurd. Deasupra altor schițe de portret e prinsă câte o tăbliță explicativă, traducând simpatia sau prețuirea. Astfel, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu și Horia Liman sunt „discobolii”, iar Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul era în fond un cerebral ultrarafinat, care își revendica de la latini interesul pentru expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
publicație apărută la București, lunar, între 20 noiembrie 1945 și 25 decembrie 1948, având ca director pe Misa Levin (până la numărul 22/1947), iar ca secretar de redacție pe Paul Teodorescu. Comitetul de redacție este alcătuit din Mircea Florentin, Horia Liman, G. Stoica, Ed. Borilă, Barbu Zaharescu, C. Sabin, Fl. Tornea. Publicație „de cultură și educație muncitoreasca”, editata din 1946 de „Oficiul Muncitoresc de Educație și Cultură”, iar din 1947 de Confederația Generală a Muncii, R.m. își propune să aibă un
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
literaturii române scriitori din afara granițelor: Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Cioran, Mircea Eliade, Petru Dumitriu, L.M. Arcade ș.a. Publicistica a fost susținută și ea, de-a lungul timpului, de nume importante: Tudor Arghezi, Augustin Z. N. Pop, Radu Cosașu, Horia Liman, Ilie Purcaru, Nicolae Prelipceanu ș.a. Față de tendințele inițiale, ostile deschiderilor „idealiste”, în anii din urmă se remarcă efortul de recuperare a unor idei din perimetrul religiilor și al filosofiilor occidentale sau extrem-orientale. Se mai pot menționa numeroasele anchete literare, mesele
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
să-l nemulțumească, iar mai apoi să-l exaspereze. În lungi ani de împotmolire, electoratul a înțeles, pe propria-i spinare, că o cale moale a Reformei nu e mai puțin dureroasă și, mai ales, că nu duce la vreun liman, sleind, în schimb, rezervele materiale ale societății. Cele două miliarde de dolari aflate în vistieria statului - Ceaușescu intenționa, se pare, fondarea unei bănci internaționale de natură să-i aducă lui acele venituri pe care le realizau bancherii occidentali, împrumutându-l
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
cuvinte precum „Rațiune”, „Om”, „Inimă”, utilă în mobilarea unor avânturi convenționale. De bună-credință, autorul recurge la manevrele elegiei („Prin văluri fumurii rămase-n zare,/ în vals domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de verde-eolian!”), ale „madrigalului” („Ai dat deoparte tot ce ne dezbină./ Prin flori te-am căutat mai adâncit:/ privirea ta mă sărută senină,/ iar fruntea, ca o cută de lumină,/ se auri
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
lucru Îl simte și-l spune și Faust (Goethe, Faust IĂ: Ah! două suflete-s În mine! Cum se zbat În piept, să nu mai locuiască Împreună! Unul de lume strâns mă ține, Încleștat Cu voluptate, celălalt puternic Către cerești limanuri mă Îndrumă. Rezultă de aici faptul că Eul nu este numai o simplă instanță a aparatului psihic. Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144; Pompiliu Constantinescu, Despre poeți și poezie, VRA, 1935, 401; Șerban Cioculescu, Expoziția antologică a poeziei tinere, ADV, 1937, 16 307; Horia Liman, Expoziția antologică a poeziei tinere, RP, 1937, 5 756; Costin I. Murgescu, „Viața la-ntâmplare”, „Noua gazetă de Vest”, 1938, 630; Constantin Fântâneru, „Viața la-ntâmplare”, UVR, 1939, 2; Vintilă Horia, „Viața la-ntâmplare”, G, 1939, 1; Petre Pascu, „Floarea
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
8.XII.1972, București), prozator și memorialist. Este fiul Friedei Ruhla (n. Sigal) și al lui Avram Moise Erick. Învață în orașul natal, unde termină gimnaziul, apoi se stabilește în capitală, absolvind Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]