812 matches
-
sînt gata. Inima bate cu putere și simt pulsul în gît. Mă uit roată. Palmierii, mango, gazonul, trandafirii japonezi, portocalii, bananierii și cei doi pisoi micuți, care privesc foarte curioși. Vila, cu steagul, cu antenele, cu jaluzelele mereu trase. Văd limuzina cu stegulețul României. Motorul merge ca să răcească interiorul. Pentru ca Excelența sa să nu sufere cîtuși de puțin. Culmea ironiei. Mă despart cu regret de locurile care mi-au oferit o altă viață, un alt mod comportamental. Complicat, dar nu atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se băteau În suflet. Și, tot firesc, am visat la o altă societate, nu Închistatul dar sigur pentru supraviețuirea ca individ biologic „comunism“ - supraviețuire pentru cât timp, totuși? -, nici elasticul capitalism care ar pune dezinvolt alături eroul poveștii mele cu limuzina (una din câte?) cutăruia. Comparând adică - În cel mai bun caz - mere cu pere... Și am comparat pe cei doi puiuți: de om și de pisică, În privința reacției lor În clipa În care le va lipsi și acel cultuc de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate, odată și odată, i-o suna și lui ceasul... N ici când s-a semnat pacea de la Kuciuk-Kainargi, nici la nunta prințului Charles, nici la lansarea navetei Columbia, nu cred să fi fost atâta puhoi de faetoane, caravele și limuzine cât a potopit târgul Cotnari la o lansare de carte! Adunați ciotcă, polițiștii de la Rutieră erau, în acea sâmbătă, numai lapte și miere: "Vă rugăm să fiți amabil și să acceptați să parcați doi metri mai jos. Respectuoase mulțumiri". Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-un cartier nu prea aglomerat, iar celălalt cu vreo două-trei apartamente, fiecare cu mașină, nu câte una, ci și pentru soții care și ele câștigau bine și aveau slujbe respectabile. Aproape vineri de vineri, împreună cu prietenii se urcau în limuzine și porneau prin țară, unde numai ei știau locurile, dar nu împreună ca frații, ci separat, că nu proveneau de la același tată. Reveneau în oraș duminica seara. De primul soț s-a despărțit doar după un an de la căsătorie, că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Între 1950-1960, economia cunoaște un progres sensibil, ca urmare a finanțării americane, forța de muncă din imigrația europeană, bogata piață de consum internă. În 1948, firma americană General Motors Înființează prima fabrică australiană de mașini, care a Început să producă limuzine Holden. După 1980, compania a fost concurată puternic de către Ford și firmele japoneze 83. După o perioadă de relativă Încetinire a ritmului economic „marele somn”, datorat guvernării conservatoare, asistăm la o relansare economică, reușind să depășească recesiunea economică mondială de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai bine spus, „non-prezența” lor este acută, te-ai fi așteptat să fie acolo nu doar ca administratori ai sacrului și ai evenimentului, în general, dar și ca buni păstori, în mijlocul mulțimii. Pe o alee mai retrasă de lângă Catedrală, o limuzină neagră, înmatriculată într- un județ oarecare din Moldova. Episcopul locului coboară agale din mașină. Îmi trag mai bine pe urechi căciula tricotată, îmi așez rucsacul de pelerin în spate, mă închei cu atenție la geaca de piele uzată și udă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu se vindeau nici batiste, maiouri de corp sau alte obiecte de vestimentație dedicate contactului și „preluării” sacrului înmagazinat în raclele Sfântului Nicolae. Un pelerinaj încă foarte tânăr, neașezat. Ceea ce atrage atenția tuturor participanților la acest micropelerinaj este sosirea unei limuzine enorme, negre, strălucitoare la propriu și la figurat. Nu mă pot stăpâni să nu mă întreb cum poate fi o mașină atât de curată în mizeria ambiantă din București, părea scoasă dintr-o cutie uriașă plină cu vată. Porțile de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
figurat. Nu mă pot stăpâni să nu mă întreb cum poate fi o mașină atât de curată în mizeria ambiantă din București, părea scoasă dintr-o cutie uriașă plină cu vată. Porțile de metal de la intrare se deschid imediat, iar limuzina este parcată exact în fața pridvorului bisericii. șoferul coboară pentru a deschide portiera din spate. Din interiorul confortabil își face apariția o femeie matură, masivă. Are o coafură elaborată, o rochie lungă și grea peste care e aruncată un fel de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atingă evlavios cu fruntea, da, se poate. Cele mai întâlnite incidente la pelerinaj sunt provocate de bolnavii de inimă, de hipotermie și de oboseala extremă”, o studentă la medicină, voluntară de la Crucea Roșie. Am șansa de a asista la plecarea limuzinei negre. Binefăcătoarea sălașului se urcă în mașină la fel de maiestuos ca și la venire, însoțită de preoți, alți apropiați ai bisericii, pelerini curioși. Mașina demarează silențios pe poarta larg deschisă, însoțită de o liotă de cerșetori, o prezență obișnuită de altfel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
marea lor majoritate Audi și Mercedes, de culoare neagră. Toți acești bolizi germani de mare viteză sunt echipați cu stație de emisie-recepție și detectoare radar. Cu câteva rare excepții, șoferii sunt români, i-au așteptat pe proprietarii de drept ai limuzinelor în interior, iar acum deschid portierele cu gesturi politicoase, stilate, o politețe de rutină, pe undeva. Mă apropii și mai mult de grup, traversând parcul din fața Catedralei. Mașinile sunt înmatriculate în majoritatea lor în Galați și Iași, purtând așa-numitele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai satisfăcut. Se oprește apoi foarte brusc, pentru a asculta pătruns de admirație zgomotul produs de un motor Mercedes al unui autocar (un fel de ron-ron-ron mecanic, implacabil ca destinul). Eu continui drumul către mănăstire, nu înainte de a observa două limuzine luxoase, nou-nouțe, un Audi A6 și un VW Phaeton, mașini de zeci de mii de euro fiecare, parcate în iarba umedă, amestecată cu noroi, între o căpiță rustică de fân și clădirea abandonată și vandalizată de hoții de fier vechi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a părut a fi prezența într-o curte adiacentă a trei câini fioroși, masivi, lăsați să zburde liber, gestul având aproape ceva ostentativ în el din partea stăpânilor, de altfel, oameni cu o situație bună dacă ținem cont de cele două limuzine luxoase ale lor. Cei trei zăvozi alungau cu eficacitate orice pelerin care încerca să se așeze pe marginea înaltă a gardului de beton, pentru odihnă. Alt episod care mi se pare semnificativ în această aritmetică a ostilității între rând și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din tramvai, stația din „spatele” Dealului Mitropoliei, situată pe bulevardul Regina Maria. Asist la intrarea unei coloane oficiale pe strada Patriarhiei, cea care traversează ca o coloană vertebrală întregul ansamblu de clădiri din zonă. Mașinile poliției fac escortă pentru câteva limuzine negre, imposibil de ghicit cine se află în interior. Nu știu cum se face, dar în fiecare an la pelerinajul de la București am parte de astfel de evenimente în acest perimetru precis. Oricum, în România, Puterea nu a comunicat niciodată cu poporul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puncte de reper, a unor certitudini într-o lume în care el oricum nu se mai regăsește ? Au ales pelerinajul pentru că el le oferă câte puțin din toate acestea ? Sunt întrerupt brusc din reflecțiile mele de apariția unei „coloane oficiale” : limuzină germană, escortă, poliție plus jandarmerie. Flashurile luminoase plus sunetul sirenei umplu spațiul. Sosește ierarhia oficială a Bisericii Ortodoxe Române. Sarmale, grupul din Suceava (10.15-10.40). Unde, când și cum ? Undeva, pe un mic tăpșan din curtea mănăstirii, spre corpurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și libertatea de a acționa mai mult sau mai puțin în armonie cu legile naturale. Iar liberul arbitru al omului se situează la nivelul acestei libertăți de acțiune și de reacțiune. Când va fi noapte Și tu singur într-o limuzină departe Pe un drum de pădure greu Când va fi noapte neagră Aprinde-ți farurile, ia seama Poetul meu Apasă cu toate forțele pe butonul frumuseții Fără să știi nimic Și fără griji de valul bătând parbrizul neîncetat În noapea-mbătând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
2010 Căderea în gol Motto: „Virtutea este o știință.” (Pilde filosoficești) Am ajuns într-un soi de imunitate la mirarea, provenită, probabil, dintr-un fel de lehamite autohtonă, din lipsă de chef și de perspectivă, care mi-a amintit de limuzina lui Ceaușescu, primită în dar de la cei mari, bucuroși nevoie mare, că le face jocul față de Moscova. Ceaușescu a avut surpriza să constate, când a vrut să-și pornească darul, că luxoasa și cu de toate mașină apuseană, nu merge
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avut o cerere atât de mare, Încât ei s-au decis să dubleze prețul de deschidere la 28 de dolari. În după-amiaza dinaintea ofertei publice, ne aflam cu toții În Maryland. Era ultima noastră oprire. Ne aflam Într-o caravană de limuzine negre și arătam ca o grupare mafiotă. Trebuia să ținem legătura cu sediul central al Morgan Stanley, dar ne aflam Într-un loc unde nu aveam semnal la telefoanele mobile. Așa că am ocupat parcările a două benzinării aflate de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să ținem legătura cu sediul central al Morgan Stanley, dar ne aflam Într-un loc unde nu aveam semnal la telefoanele mobile. Așa că am ocupat parcările a două benzinării aflate de o parte și de cealaltă a șoselei cu toate limuzinele noastre, pentru a folosi telefoanele de acolo. Am sunat la Morgan Stanley, iar ei ne-au spus: «Ne gândim să creștem prețul la 31 de dolari». «Ba nu, să-l lăsăm la 28 de dolari», am spus eu, pentru că voiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
are ce căuta la echipă. La sosire, Barkley cântărea 127. În aceeași zi, Knight l-a exclus din lot. În zilele noastre, antrenorul olimpic nici n-ar fi catadicsit să verifice greutatea lui Barkley. Ar fi trimis În schimb o limuzină la aeroport să-l Întâmpine, care ar fi oprit la vreo gogoșerie Dunkin’ În drum spre hotel dacă jucătorul ar fi cerut-o... Lumea se schimbă. În cazul baschetului american, nu s-a schimbat În bine“. America postbelică are ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
plină de energie și de ambiții, pasionată de munca ei. De bună seamă, colegii de la Merrill Lynch o iubeau așa de mult, Încât au invitat-o la cină În ultima ei zi de serviciu, au trimis-o acasă Într-o limuzină, apoi au scris la universitate ca să le spună: „Mai trimiteți-ne cinci ca ea“. La câteva săptămâni după ce și-a dat examenele parțiale (făcea parte dintr-un program academic iunie-decembrie), Candace Lee Williams s-a hotărât să-și viziteze colega
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd să se ducă. Jos, în camera de zi, mama lui s-a așezat la pian și a început să cînte. Iorga era sus în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mama lui s-a așezat la pian și a început să cînte. Iorga era sus în dormitorul său. Doamna Zulnia l-a chemat jos pe fiul ei ca să o asculte cum cînta la pian: "Niculae!". În momentul acesta a sosit limuzina și bătrîna doamnă a plecat. Iorga a rămas singur și l-a chemat din dormitor pe Frasin Munteanu-Râmnic: "Hai lîngă mine! Nu vreau să fiu singur". Tînărul s-a simțit stînjenit în vreme ce Iorga își descărca sufletul: " Am fost întotdeauna un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
convins al totalitarismului. Afirmînd că Argetoianu era corupt, poate că divagăm, ținînd seama că ceea ce ne imaginăm noi că înseamnă slujirea altruistă a prosperității comune. Despotismul oriental consideră corupția drept un fel de accesoriu al postului deținut, cum ar fi limuzina oficială sau contul nelimitat pentru cheltuieli. Asemenea lucruri ar putea părea de neconceput în țările în care echitatea constituia un principiu de bază, dar nu cine știe ce în țările în care acest principiu nu era cunoscut. Argetoianu nu a împărtășit niciodată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
somnifer. Înainte de a adormi, mi-am adus aminte că îl pierdusem pe James. Și aveam senzația că-l pierdusem nu atât din pricina păcatului săvârșit de el, „fisura“ de care-mi vorbise, ci pur și simplu pentru că plecase împreună cu Lizzie în limuzina lui neagră. L-am zvârlit în pierzanie, cu propriile mele mâini. Nu mai exista acum nici o cale de a-mi redobândi vărul, de a doborî bariera pe care el și cu mine o înălțasem atât de ingenios între noi. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din afara balonului protector creat de consilierii dumneavoastră și de presă. Dacă insistați suficient, Serviciul Secret o va permite. Când președintele Bush se afla în Guatemala, o parte a ceremoniei de întâmpinare a constat în a arunca în el și în limuzina sa mici grăunți de porumb. Când anturajul său trecuse și oamenii aliniați pe străzi se dispersaseră, au apărut alte figuri. Aplecați și cu ochii ațintiți spre pământ, adunau grăunții ca să aibă ce mânca. Aceștia sunt susținătorii dumneavoastră, domnule președinte. Vorbiți
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]