4,823 matches
-
Cele mai importante centre musulmane erau Babadag, Tulcea, Constanța și Hârșova. În anul 1930 în România erau 22 000 de tătari. Asupra originii etnice a tătarilor, în lucrările de specialitate de până azi (de istorie, de etnografie, de geografie, de lingvistică), părerile sunt împărțite: unii susțin originea mongolă, iar alții originea turcă a tătarilor. Oricare ar fi concluziile, tătarii au existat în istorie ca o entitate distinctă și și-au dovedit această identitate prin realizări memorabile. Din punct de vedere etnic
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
orală, istorie trăită, istorie povestită Disciplină nouă Limba neoelenă și civilizația Greciei Antice Disciplină nouă Gândire critică Disciplină nouă Etică aplicată Disciplină nouă Comunicare mediatică Disciplină nouă Dezbatere, oratorie și retorică Disciplină nouă Limbă modernă 3 Disciplină nouă Elemente de lingvistică generală Disciplină nouă Drepturi de autor și proprietate intelectuală Disciplină nouă Strategii de comunicare Opțional integrat Literatură și artă Disciplină nouă Idei și mentalități Disciplină nouă Persuasiune și manipulare Disciplină nouă Elemente de etnologie și folclor Disciplină nouă Antropologie culturală
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299361]
-
care se întâmplă să-l cunosc cel mai bine, școala românească oferă următoarele avantaje: varietate semnificativă de lecturi și abordări teoretice; cursuri dintre cele mai diverse, acoperind arii extinse, de la fonetică istorică la literatură comparată și de la antropologie culturală la lingvistică formală; studiul temeinic al limbilor străine și al gramaticii în general. Păcătuiește însă prin: lipsa de flexibilitate în alcătuirea programei; studenții au prea puțin de spus în alegerea materiilor de studiu; diversitatea excesivă a direcțiilor de studiu și lipsa oricărei
Teoria şi practica în universităţile româneşti şi britanice. Adevăruri şi mituri () [Corola-blog/BlogPost/338428_a_339757]
-
în istoriografia latină, și în arta mediteraneeană, și în istoria Imperiului Roman etc. Așa ceva e pur și simplu de neconceput și este evident pentru oricine că, dacă i-am pretinde studentului să știe doar câte ceva și din literatură, și din lingvistică, și din istorie, și din filosofie, și din istoria artei, și din arheologie, ar sfârși prin a fi un diletant; or, ambiția sistemului Oxbridge este, dimpotrivă, aceea de a scoate specialiști, indiferent de domeniul pe care-l studiază. Unul dintre
Teoria şi practica în universităţile româneşti şi britanice. Adevăruri şi mituri () [Corola-blog/BlogPost/338428_a_339757]
-
atunci când renunțăm să plăcem publicului” Dacă scrii despre film, ideal e să știi niște chestii mai detaliate de istorie a filmului, de tehnică. La fel, dacă scrii despre literatură, teatru sau artă, să știi niște treburi despre teoria literaturii, ceva lingvistică ori teatrologie). Dar sigur, în lumea noastră plină de chestii „drăguțe“, expertiza poate trece drept elitistă și obositoare. Calea de mijloc, expertiza solidă și discursul accesibil, prietenos și pe înțelesul tuturor, sunt cele mai bune. O paranteză: niște psihologi care
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]
-
în orizontul interdisciplinarității, acolo unde efortul și spiritul de sinteză al autoarei se ambiționează să înalțe scheletul unei construcții teoretice noi, utilizând noțiuni, concepte și cunoștințe din varii domenii ale umanului, precum: politică, sociologie, filosofie, psihologie, retorică, teoria comunicării, semiotică, lingvistică etc. Este o abordare modernă a fenomenului comunicării, alăturând și reunind, într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane de
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand de Saussure, și la logica limbajului, impusă de Ludwig Wittgenstein, arătând că toate acestea își au o noimă indubitabilă în spațiul public: aceea de a-i conferi omului politic legitimitate, autoritate
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
și Științe Social-Politice (opționalul Comunicare internă, anul III), Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (cursul Psihosociologia comunității. Frontiere psiho-sociale, anul I - master de Resurse umane și comunicare). Sunt și titularul disciplinei Semantica și pragmatica limbajului natural, la masteratul de Lingvistică computațională, anul II, la Facultatea de Informatică. R.: Ce fel de profesor sunteți? D.G.: Un profesor deschis. Consider că am o relație deosebită cu studenții. Nu uit că am fost și eu studentă și că mi-aș fi dorit să
Omagiu Doamnei Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339967_a_341296]
-
scris eu despre Brâncuși în cartea mea despre Unu. Deci, din mai multe motive, putem fi siguri că Petre Țuțea nu a inventat, cu sau fără intenție! Cartea despre Unu? Da, este cartea mea cea mai bună în materie de lingvistică. Se cheamă Unu în limba română. Mă laud că am scris 300 de pagini despre cuvîntul Unu. De fapt mă laud că numai despre ce înseamnă cuvîntul Unu în limba română se pot scrie 300 de pagini... Orice român se
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
300 de pagini... Orice român se poate lăuda cu această ispravă a graiului mumă-sa! Dacă aș fi scris un text cu titlul Unu în limba franceză , terminam ce aveam de spus după 5-6 pagini!... Iar în această carte de lingvistică, am un capitol despre un sculptor, numit Brâncuși... Obsesia lui Unu, specifică mentalității românești, l-a modelat în subconștient și pe Brâncuși, ca pe orice alt român veritabil! Eu am crescut la umbra a doi „stejari”: Petre Țuțea și Alexandru
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
chiar și perfectul”, argumentând și construind pas cu pas logica. În același context, îl menționăm și pe Solomon Marcus, discursul lui preponderent centrat pe conceptele de antinomie, contrast, paradox, în toate formele de explorare hermeneutică în spații ale culturii - literatură, lingvistică, filozofie, artă, educație. O existență sub semnul opozițiilor, al tensiunilor intelectuale, al contrariilor interioare ține de ambivalența naturii umane - materie și spirit, rațiune și sensibilitate, real și ideal, bine și rău, idee și afect, o polarizare constantă a expresiei, a
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
în orizontul interdisciplinarității, acolo unde efortul și spiritul de sinteză al autoarei se ambiționează să înalțe scheletul unei construcții teoretice noi, utilizând noțiuni, concepte și cunoștințe din varii domenii ale umanului, precum: politică, sociologie, filosofie, psihologie, retorică, teoria comunicării, semiotică, lingvistică etc. Este o abordare modernă a fenomenului comunicării, alăturând și reunind, într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane de
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand de Saussure, și la logica limbajului, impusă de Ludwig Wittgenstein, arătând că toate acestea își au o noimă indubitabilă în spațiul public: aceea de a-i conferi omului politic legitimitate, autoritate
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
la același Colegiu Cuza, unde fusese cândva elev. Revederea profesorilor, noua ipostază de cadru didactic, amintirile îl copleșesc. Valoarea romanului este justificată, mai ales, de amestecul admirabil de stiluri, cel științific (sensul propriu al cuvintelor, regăsit la scurtele lecții de lingvistică) cu cel beletristic (sensul figurat al cuvintelor, cititorul simțind harul poetului Dan Ionescu). Ca atare, scriitura de față răspunde aserțiunii naturalistului francez Buffon că „stilul este omul însuși” („Le style c’est l’homme même”). Romancierul are la îndemână suficiente
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului () [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
modul cum, treptat, întrebările și îndoielile, pe care le incumbă, în general, fenomenul transpunerii creației artistice dintr-un cod lingvistic într-altul, au impus traducătorilor antrenarea în discuție și a unor discipline conexe, spre înfăptuirea unei convergențe cu adevărat creatoare: lingvistica, literatura comparată, critica și istoria literară etc. (“Ningún problema tan consustancial con las letras y con su modesto misterio como el que propone una traducción”, notase, cândva, Borges, citat de autorul Introducerii). În viziunea pasionaților traducători de la La Laguna, cele
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
Un tenor cu vocea falsă se frământă/ Și pe străzi,/ Și-n curte la palat...” (Ion Minulescu) Privit din apropiere, trandafirul părea mai discret, autonom și împăcat cu soarta, vesel în anumite momente de vibrație și. - De ce nu? - Profesor de lingvistică autohtonă, un joc de cuvinte și imagini privite de pictorul casei. L-am salutat și am pășit, prin șiroaiele nesfârșite de apă, spre mașina aliniată corespunzător, aflată în așteptarea aventurii lacustre. „De-atâtea nopți plouând,/ Aud materia plângând.../ Sunt singur
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
este anul în care apărea "Bucoavna românească", considerată prima lucrare românească de ortografie apărută la Bălgrad, din inițiativa mitropolitului Atanasie al Ardealului, iar 2005, ultimul an de referință, este cel în care apare DOOM2, la București, la Academia Română Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". Între secolele XVII-XXI, autorul a încercat o retrospectivă asupra celor mai importante lucrări din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
lucrări din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis în lucrare nici gazetele românești care au abordat problemele ortografiei și a vorbit despre ASTRA și Revista
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica, menționând că este de semnalat rolul Junimii la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă, a fost urmărită de autor prin prisma activității unor mari lingviști: Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuseanu. "Odată cu înființarea Academiei Române, misiunea ei e nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a mai spus autorul cărții. Domnia sa a
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
1980. MINA MARIA RUSU Conf. univ. dr. Inspector general de limba și literatura română, limbi clasice și neogreacă în cadrul Ministerului Educației și Cercetării Științifice din România. Autoare de lucrări de critică literară ("Poetica sacrului", 2005, "Octavian Goga - texte comentate", 2000), lingvistică ("Limba română", 2000, "Competență și performanță în comunicare", 2010), studii culturale ("Limbă, cultură și civilizație românească", 2008). Diploma Gheorghe Lazăr, clasa I. Expert internațional al Consiliului Europei, Divizia de Politici lingvistice. Expert național în educație. Referință Bibliografică: Comunicarea ca ritual
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
am lansat la recucerirea terenului limbii ruse, dar,din păcate ...festina lente! În paralel cu franceză și rusă, am făcut în liceu la București 2 ani de latină, si mai tarziu un an la universitate,în cadrul cursurilor de Master în Lingvistică franceză. Fiind la baza multor limbi ,latină e foarte utilă și mie personal mi-a servit mult.O consider foarte importantă pentru un profesor de limbi și poate chiar pentru orice intelectual care se respectă! Pe la 13 ani, am început
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
Se pronunță pe românește ONU (Organizația Națiunilor Unite), și în limba engleză, UNO (United Nations Organisation). OK! Dacă e ONU, atunci de ce nu pronunțăm OTAN (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord), în loc de abrevierea NATO? Ce reguli folosesc învațații de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” de pe lângă prestigioasa Academie Română? Unde sunt scrise sau menționate aceste reguli, deoarece în ultimele îndreptare ortografice, ortoepice și de punctuație (IOOP) nu sunt specificate asemenea exemple? Românilor care locuiesc „mai stabil” în străinătate, sau în afara granițelor țării, le
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
explici iubitei când și unde să vă întâlniți în oraș sau cum e vremea pe pârtiile de la Sinaia. Vorbim și scriem - la asta se reduce pentru scopuri practice umanitatea noastră zilnică, în integralitate. Cursurile de semiotică din facultate, cele de lingvistică structurală, ba chiar orele de folclor și de teoria literaturii mi-au fost infinit mai folositoare decât orice alt curs de economie pe care l-am urmat după facultate, voluntar, din stânjeneala de a nu avea „studii de specialitate”. Pragmatica
Diploma ta nu valorează (mai) nimic () [Corola-blog/BlogPost/338073_a_339402]